BusinessMagazin

Tag: lichiditate

  • Cu un randament de 35% în 2019, Bursa încheie cel mai bun an din 2009 încoace. Dar lichiditatea, cel mai abrupt declin anual din 2015 încoace

    ♦ O singură listare de acţiuni în 2019, şi aceea pe segmentul AeRO ♦ 17 emisiuni de obligaţiuni de 4 mld. lei ♦ Lichiditate de 38,9 mil. lei (8,2 mil. euro) faţă de 46 mil. lei (9,8 mil. euro) în 2018, adică un minus de 16% ♦ Acesta este cel mai abrupt declin anual din 2015 încoace.

    Cu un randament de 35% în anul 2019 prin prisma indicelui principal BET, Bursa de la Bucureşti a încheiat cel mai bun an din 2009 încoace, dar valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a scăzut cu 16%, la circa 39 mil. lei, acesta fiind cel mai abrupt declin anual din 2015 încoace, arată datele agregate de ZF.

    „În condiţiile în care bursa nu reuşeşte să convingă investitorii să vină să investească, randamentele nu mai au nicio importanţă. Rulajul este cel care dă câştig atât Bursei, cât şi brokerilor, care trăiesc din tranzacţiile intermediate“, spune economistul Aurelian Dochia.

    Astfel, Bursa de la Bucureşti are nevoie de cât mai multe companii listate, altfel riscă ca cercul vicios în care se află în prezent, adică cel dat de faptul că numărul de companii listate este limitat, iar contribuţiile românilor la cei mai mari investitori ai bursei, adică fondurile de pensii private, sunt nelimitate, să se adâncească. Cea mai recentă listare pe segmentul principal este cea a Purcari în februarie 2018, iar cea de care au putut beneficia şi cei mai mari investitori ai bursei – fondurile Pilon II, este din toamna anului 2017, adică a Sphera Group.

    Fondurile de pensii private nu pot achiziţiona acţiuni Purcari ca urmarea a restricţiei de plasamente în companii care activează în domeniul producerii de băuturi alcoolice.

    „Cred că sunt critice măsuri care să crească interesul investitorilor, care să înceapă chiar cu educaţia în şcoli. Ar trebui eliminate sau modificate regle­mentările care sunt prea complicate şi totodată costurile de tranzacţionare şi de listare sunt prea mari. Multe burse din lume au simplificat procedurile şi au redus costurile, astfel că a devenit simplu accesul la finanţare pe piaţa de capital pentru oricine“, spune Aurelian Dochia.

    Pe de altă parte, pentru 2020, brokerii spun că nu se aşteaptă la scăderea lichidităţii de la bursă.

    „Nu întrevăd semne de continuare a trendului de scădere a lichidităţi. Dar, dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci cred ca trebuie combătută prin aducerea la bursă a unor emitenti importanţi. Aici un rol important ar putea să îl joace statul “, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest.

    În 2019, investitorii de la bursa românească au început anul cu un grad ridicat de pesimist în contextul în care Ordonanţa 114, cea care avea să devină cel mai controversat act normativ postdecembrist, i-a făcut knockout, fiind adoptată fără dezbateri şi consultări cu mediul de afaceri.

    Ulterior, pe fondul aşteptărilor acestora ca actul normativ să fie modificat în sensul pozitiv pentru companiile listate, ceea ce s-a şi întâmplat, bursa de la Bucureşti şi-a mai recăptat din culoare iar optimismul invesitorilor a determinat ca indicele BET să închidă anul cu un randament de 35%. Cu tot cu dividende, randamentul anul trecut a fost de 47%.

     

  • BNR a menţinut dobânda-cheie la 2,5% în 2019 şi a optat pentru controlul strict al lichidităţii, organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite de la bănci

    BNR a menţinut pe parcursul întregului an 2019 dobânda-cheie la 2,5%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%, şi a optat pentru întărirea politicii monetare prin controlul strict al lichidităţii.

    Totodată, BNR a menţinut în 2019 şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare, la 3,50% pe an.

    În 2018, banca centrală reluase, după o pauză de un deceniu, ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând în primul semestru dobânda-cheie de trei ori, de la minimul istoric de 1,75% până la 2,5%, pentru a ţine inflaţia sub control. Dobânda-cheie staţionase la minimul istoric de 1,75% din primăvara anului 2015. BNR majorase din august 2008 dobânda-cheie la 10,25%, iar ulterior, odată cu venirea crizei economice, a urmat un trend neîntrerupt de scădere a ratei.

    Pe parcursul anului 2019, BNR a sterilizat excesul de lichiditate organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite din piaţa interbancară prin depozite cu scadenţa la o săptămână. În iulie, august, septembrie, octom­brie şi noiembrie banca centrală a sterilizat chiar în fiecare săptămână lichidi­ta­tea excedentară din piaţă.

    Cea mai mică sumă atrasă de BNR de la bănci în depozite în ultimul an, de doar 121 mil. lei, a fost în 26 august. La polul opus, cea mai mare sumă atrasă de banca centrală din piaţă în 2019, în 15 iulie, a depăşit 17 mld. lei, reprezentând al treilea cel mai mare nivel din ultimul deceniu.

    Banca centrală a reluat în aprilie 2018, după o pauză de şapte ani, operaţiunile de atragere de depozite.

    Dacă în 2019 BNR a organizat licitaţii de atragere de depozite de la bănci, în 2018 banca centrală organizase 11 operaţiuni repo, prin care a achiziţionat temporar titluri de stat aflate în portofoliul instituţiilor de credit oferindu-le în schimb lichiditate, pentru a tempera creşterea ROBOR.

    BNR a păstrat în 2019 ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%. Ultima dată, BNR a redus în 2017 RMO la valută, de la 10% la 8%, dând băncilor înapoi circa 0,5 mld. euro.

    Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent cele două rate RMO la lei şi valută sunt egale, ambele coborând la 8%.

     

     

  • Bursa introduce un program destinat brokerilor care activează ca Market Maker, pentru a creşte lichiditatea

    Bursa de la Bucureşti (BVB) introduce de la 1 ianuarie 2020 un program pilot destinat brokerilor care activează ca Market Maker pentru acţiuni, în scopul îmbunătăţirii lichidităţii acţiunilor respective.

    Prin această măsură, operatorul pieţei de capital urmăreşte ca Market Making-ul să atingă cel puţin 15% din totalul activităţii de tranzacţionare pe segmentul de acţiuni.

    “Prin implicarea în program, brokerii care activează ca Market Maker pentru acţiuni beneficiază de comisioane mai mici, reduceri şi, în mod suplimentar, bonusuri, condiţionat de îndeplinirea anumitor criterii specifice”, transmit reprezentanţii BVB.

    Reconfigurarea programului de Market Maker vizează flexibilizarea parametrilor zilnici de cotare – perioada minimă pentru menţinerea cotaţiilor într-o şedinţă de tranzacţionare, spread maxim, eliminarea indicatorului lunar de conformitate privind numărul de şe dinţe dintr-o lună, precum şi reconfigurarea termenilor programului, prin includerea unor indicatori cantitativi, care se referă la termenii de bază care vizează ca îndeplinirea zilnică a parametrilor de cotare pentru o acţiune (perioada minimă de cotare, spread maxim) să implice acordarea comisioanelor standard de Market Maker pentru tranzacţiile efectuate de un Market Maker pe contul House în piaţa principală REGS.

  • Decizie istorică pentru România: Bursa de la Bucureşti promovează în rândul Pieţelor Emergente Secundare. Ce înseamnă pentru companiile româneşti

    Bursa de la Bucureşti a fost promovată de agenţia FTSE Russell la statutul de piaţă emergentă secundară într-o decizie istorică ce va intra în vigoare din septembrie 2020, potrivit unui anunţ oficial făcut în această seară.

    „FTSE Russell se bucură să anunţe că România va fi promovată la statutul de Piaţă Secundară Emergentă, decizie ce va intra în vigoare odată cu revizuirea semi-anuală din septembrie 2020”, anunţă agenţia FTSE Russell.

    România a fost adăugată pe lista scurtă pentru acest statut încă din septembrie 2016, cu posibilitatea de a fi reclasificată la piaţă secundară emergentă.

    Ca parte a revizuirii anuale, Comitetul de Reclasificare al FTSE a decis că Bursa de la Bucureşti a îndeplinit criteriul de lichiditate, unde a trecut de la „restricţionat”, la „îndeplinit”.

    Prin urmare, România îndeplineşte nouă criterii pe lista FTSE de calitate a pieţelor – criterii care sunt pe cerinţa de intrare pentru statutul de pieţe emergente.

    Astfel, trecerea României de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă secundară va fi implementată într-o sigură tranşă, prin eliminarea din indexul FTSE Frontier şi includerea în indexul FTSE Global Equity Index Series (GEIS), începând cu septembrie 2020.

    Pentru introducerea în indexul FTSE Global All Cap doar trei companii de la BVB s-au încadrat în cerinţele necesare în baza datelor urmărite de FTSE Russell la data de 28 iunie 2019. Astfel, acţiunile eligibile pentru FTSE Global All Cap din septembrie 2020 sunt Romgaz, Banca Transilvania şi BRD-SocGen. 

    Decizia finală pentru introducerea acestora în indicele FTSE Global All Cap din septembrie 2020 va fi luată în baza situaţiei companiilor pe bursă la data 30 iunie 2020. 

    Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, anunţă că „piaţa de capital românească intră într-un club mai select”, după anunţul agenţiei FTSE Russell de joi seară prin care statutul pieţei de capital din România este îmbunătăţit, de la cel de „piaţă de frontieră“, la cel de „piaţă emergentă“.

    „Anunţul FTSE Russell de astăzi este o decizie istorică pentru România, un nou pas către realizarea unui proiect de ţară pentru care am insistat în ultimii ani de zile şi care este legat şi de procesul de aderare la moneda Euro. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, echivalentă categoriei «investment grade» de care beneficiază ţara noastră în clasificarea agenţiilor de rating şi are acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti”, spune Eugen Teodorovici.

    El mai susţine că va sprijini „procesul unor noi IPO-uri ale companiilor de stat”.

     

  • În cinci ani de tranzacţionare la BVB, Electrica a asigurat 5,7% din lichiditatea totală a bursei

    În fiecare din cei cinci ani de la listare, Electrica s-a clasat pe locurile 5, 6 sau 7 în clasamentul lichidităţii. Compania a deschis miercuri şedinţa de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu ocazia aniversării a cinci ani de la listarea companiei, cea mai mare din istoria pieţei de capital din România şi, totodată, singura privatizare cu pachet majoritar prin piaţa de capital.

    Data de 4 iulie 2014 a fost prima zi de tranzacţionare a acţiunilor Electrica pe Bursa de Valori Bucureşti şi a GDR-urilor Electrica pe London Stock Exchange, iar oferta s-a subscris în totalitate cu două zile înainte de termenul limită. Electrica a atras aproape 2 miliarde lei prin oferta publică iniţială derulată, listarea având un impact semnificativ asupra capitalizării şi lichidităţii bursei de la Bucureşti, acest proces atrăgând un portofoliu divers de investitori internaţionali şi contribuind la îmbunătăţirea indicatorilor BVB pentru a accede la statutul de piaţă emergentă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul ar putea stoarce din nou de bani companiile din subordine, lichiditatea va ajunge la cote de avarie, iar Pilonul II este deja cu un picior în groapă

     Prăbuşirile indicilor bursieri de la Bucureşti în decembrie 2018 au venit pe rulaje ridicate faţă de media perioadei, ceea ce înseamnă că din piaţă au ieşit investitori instituţionali.

    Piaţa de capital din România ar putea avea în 2019 o lichiditate drastic redusă faţă de anul precedent în condiţiile în care Pilonul II, singurul cumpărător pe termen lung de la bursă şi printre cei mai mari investitori instituţionali, este cu un picior în groapă pe fondul noilor cerinţe ale Executivului cu privire la capitalul social. Un alt factor care ar putea sta la baza declinului rulajului de la Bucureşti în 2019 este cel dat de creşterea percepţiei de risc a investitorilor după adoptarea ordonanţei de urgenţă din decembrie 2018, ceea ce îi va face pe aceştia mult  mai precauţi.

    Cum fondurile Pilon II, cumpărători naturali în ofertele de vânzare acţiuni de la Bucureşti, au pus la îndoială însăşi existenţa acestora, acest lucru implică o îngheţare a ofertelor publice de listare (IPO) şi pune sub semnul întrebării chiar şi decizia agenţiei de evaluare financiară FTSE Russell din septembrie 2019 pentru o eventuală promovare într-o ligă superioară a bursei româneşti, sunt câteva din tendinţele identificate de ZF pentru acest an.
     

  • Bani sunt, dar ce să facem cu ei, unde să-i investim?

    Companiile româneşti care o duc bine trăiesc din comenzile multinaţionalelor, care sunt principalii clienţi – Aramis Baia Mare, cel mai mare producător de mobilă din România şi cel mai mare exportator român, are ca principal şi unic client Ikea; dacă pică acest contract, pică exporturi de 250 de milioane de euro – sau din comerţ şi retail, dacă au avut şansa să se poziţioneze bine.
    Dan Sărmăsan, preşedintele consiliului de administraţie al producătorului de mezeluri Agra’s din Alba Iulia, a spus la conferinţa ZF „România, 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business”: „Acum 18 ani era o avalanşă de forţă de muncă, însă era o şansă mică de a accesa capital, nu era ofertă pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat, cu 120% dobândă, a fost în anul 2000. Atunci, la fiecare sfârşit de săptămână, stăteau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca să-şi găsească un loc de muncă. Acum avalanşa de capital este uriaşă, întinzi mâna şi ai luat banii, important e să ştii ce să faci cu ei, să ştii să-i investeşti şi să ai în spate oameni care să te susţină. Fără o echipă bună, nu faci faţă.”
    Ce ironie! Înainte aveai oameni, dar nu aveai capital, deci businessul mergea greu, acum ai capital, dar nu ai oameni. Foarte mulţi antreprenori români care au reuşit să aibă succes cu firma şi brandul lor până acum fac paşi laterali şi îşi investesc surplusul de capital în businessuri mai simple, de active imobiliare sau financiare. Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, este investitor în imobiliare, face blocuri alături de alţi parteneri.
    Fraţii Pavăl, cei care au reuşit să facă din Dedeman un business de 1,2 miliarde de euro pe an, cu un profit de peste 200 de milioane de euro, îşi investesc banii cumpărând birouri (pe complexul The Bridge din Capitală au dat în jur de 160 de milioane de euro) sau pe bursă, fiind unii dintre cei mai mari investitori români.
    Niciunul dintre ei, care au linii deschise de credit la orice oră, nu s-a dus peste hotare.
    Faptul că piaţa este plină de bani, faptul că nu sunt proiecte de investiţii suficiente se vede şi în raportul dintre creditele bancare şi depozitele bancare, raport care a ajuns undeva la 80%. În perioada de boom economic, raportul era de 120%, ceea ce arăta că România atrăgea capital. În acest moment, prin acest raport subunitar, România are un excedent de economisire, care nu-şi găseşte contrapartida în business.
    Afacerile care încep acum sau cele care sunt mici şi mijlocii trăiesc din banii acţionarilor şi din banii furnizorilor, adică din cei mai scumpi bani. Asta arată că foarte mulţi nu au o idee clară de business, că nu ar şti ce să facă cu banii, dacă i-ar avea.
    Multe companii şi mulţi antreprenori încep să simtă că în România au ajuns la o limită, că piaţa a atins un nivel de unde este mai greu să creşti, iar viitorul înseamnă fie stagnare, fie vânzarea businessului, fie ieşirea pe pieţele externe, dar unde nu au expertiză şi nici dorinţă.
    Polonezii şi ungurii au ieşit din piaţa proprie şi au venit la noi, reuşind astfel să-şi menţină ritmul de creştere a businessului. Cei care vor să iasă din corporaţii şi să devină antreprenori au în faţa ochilor businessuri mici, ceea ce până la urmă nu este rău, pentru că toţi au pornit de undeva, de la un nivel mic. Problema este că mulţi nu vor să devină mari, pentru că asta înseamnă bătaie de cap, înseamnă să te zbaţi, să găseşti oameni, să găseşti pieţe, să-ţi asumi riscuri. Şi nu toată lumea vrea acest calvar.
    Ironia istoriei: atunci când dobânzile erau mari, toţi patronii, toţi antreprenorii români voiau să facă business, voiau să crească, voiau să fie în piaţă; acum, când dobânzile sunt mici şi liniile de finanţare stau la uşă, nimeni nu prea mai are chef să-şi asume noi riscuri.
    Şi pentru că nu ar şti ce să facă cu banii.
    Într-un clasament al celor mai profitabile sectoare din Europa de Sud-Est, pe primul loc se află industria chimică, cu o marjă de profit de 20%, industria cauciucului cu 13%, industria farma cu 10%, telecomunicaţiile cu 7% sau industria de petrol şi gaze naturale cu 6%. Dacă ne uităm la acest top, SEE 100, vedem că primele cinci domenii, ca marjă de profit, nu sunt extrem de apetisante pentru marea majoritate a antreprenorilor.
    În aceste domenii, îţi trebuie mult mai mult decât să faci prăjituri sau să trimiţi felicitări.

  • A revenit lichiditatea în piaţă: Toţi indicii ROBOR scad

    De asemenea, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a înregistrat luni un nivel mai redus, de 3,53%, faţă de cel de 3,58% de vineri.

    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a coborât luni la 3,60%, de la 3,63% vineri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR oferă, din nou, lichiditate pieţei pentru a opri creşterea ROBOR: peste 6,15 miliarde lei

    Operaţiunea repo, care reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei, nu i-a luat prin surprindere pe econonomişti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A patra licitaţie repo din 2018, de 9,47 miliarde lei. Analist: BNR va continua să ofere lichiditate

    Banca centrală a mai făcut trei asemenea operaţiuni în luna august a acestui an: de 10,52 miliarde de lei la data de 6 august, pe care a rostogolit-o la 4,16 miliarde de lei la 13 august 2018, precum şi de 12,17 miliarde de lei la 27 august. Această din urmă sumă nu a mai fost plasată de BNR din 1 octombrie 2012, când a solicitat şi şi-a adjudecat 12,6 miliarde de lei.

    Toate licitaţiile repo din acest an au fost făcute la o dobândă de 2,5%, cât este dobânda de politică monetară începând cu 8 mai 2018, şi la o maturitate de 7 zile. Astfel, valoarea celor patru operaţiuni nu poate fi cumulată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro