BusinessMagazin

Tag: legalitate

  • Atenţie la noile tipuri de fraude care înfloresc în mediul online. Cum vă apăraţi de fraudele online?

    Poliţia Română atrage atenţia asupra infracţiunilor cibernetice, care se desfăşoară în mediul online şi care sunt practicate şi în România,în cadrul Campaniei de prevenire #CyberScams – Fraudele informatice, în cadrul  European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securităţii Cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual în fiecare lună octombrie, conform unei informări recente publicate pe site-ul Inspectoratului de poliţie judeţean DOLJ.

    Timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., Over % state non-membre, 24  asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de partenri pe reţele sociale.

    Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva ameninţărilor de tip social engineering este reprezentată de educaţia potenţialelor victime, care, în cazul de faţă, pot fi toţi cei care accesează internetul. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului general cu privire la modalităţile de identificare a comportamentelor şi tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranţă ridicată atât pentru beneficiary, cât şi pentru patrimonial acestora, în mediul online.

    Pentru această campanie, au fost elaborate material de promovare în 27 de limbi, disponibile pentru public download. Acestea includ informaţii şi recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:

    • Frauda ”Mesaj de la şef” –  CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plaţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
    • Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
    • Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.
    • Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false.  Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.
    • Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.
    • Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
    • Fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide… sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

     

     

     

  • Ce se va întâmpla cu persoanele internate sau puse în carantină după publicarea deciziei CCR?

    După ce judecătorii CCR au decis că internarea obligatorie a persoanelor cu boli transmisibile şi carantina pentru cei veniţi din străinătate nu pot fi impuse prin ordine de ministru, ci doar prin lege, ne-am putea aştepta, curând, la o nouă perioadă de haos legislativ, în contextul în care n-ar mai exista un cadru legal pentru internare. 

    Deciziile CCR produc efecte numai pentru viitor, de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Astfel, pentru a evita un nou vid legislativ, în care carantinarea, izolarea sau internarea asimptomaticilor să nu mai fie reglementată, e necesară adoptarea rapidă şi intrarea în vigoare a unei legi care să rezolve situaţia şi prin care să poată fi restricţionate anumite drepturi.

    Ca regulă, motivarea deciziilor Curţii şi publicarea lor se fac după câteva săptămâni, însă acest lucru se poate întâmpla şi după o săptămână, cum a fost şi cazul deciziei CCR prin care au fost declarate neconstituţionale amenzile din perioada stării de urgenţă.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Mihaela Ioana Bîciu, CEO, Tradeville: „Etica unui business e la fel de importantă precum legalitatea sa”

    Mihaela Bîciu spune că în 2019 a reuşit la Tradeville implementarea mecanismului care permite deschiderea de cont online pentru tranzacţionarea pe bursa românească şi marile burse internaţionale şi a relansat aplicaţia de tranzacţionare într-o versiune modernă, uşor de înţeles şi folosit, acestea fiind principalele sale realizări din plan profesional, cărora li se adaugă însă numirea în Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti. „De curând, am fost şi autorizată de ASF pentru ocuparea acestei poziţii. Din noua postură, îmi propun să continui eforturile de a face bursa mai prietenoasă, mai la îndemână şi pe înţelegerea marelui public, astfel încât la sfârşitul celor patru ani de mandat să putem vedea bursa ca parte a planurilor financiare ale unui segment însemnat de români.” Mihaela Bîciu spune că, dacă ar fi fost vreo situaţie în care să fi fost catalogată preconceput ca o persoană mai slabă profesional întrucât este femeie, ar fi transformat acest lucru într-o oportunitate, întrucât i-ar fi fost mult mai uşor să depăşească orice aşteptare. În ceea ce priveşte echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, ea consideră că cele două dimensiuni merg mână în mână. „Un dezechilibru în viaţa personală îţi poate afecta performanţa profesională, după cum un dezechilibru manifestat la job îţi poate crea probleme în viaţa personală. Încerc să fiu o persoană care rezolvă problemele, pentru că în acest fel mă aduc şi menţin în echilibru. Câteodată îmi iese mai bine şi mai uşor, câteodată mai puţin sau foarte greu. Tot un soi de echilibru şi aici.”

  • Sărbători legale în 2020. Românii vor mai avea parte de 8 zile libere legale până la finalul anului

    Românii vor mai avea parte de 8 zile libere legale până la finalul anului. Următoarea zi liberă legală va fi data de 1 iunie, Ziua Copilului. La scurt timp va fi urmată de 7, respectiv 8 iunie când sunt sărbătorite Rusaliile.

    În total în anul 2020 vor fi 15 zile libere legale:
    1 şi 2 ianuarie 2020 – Anul nou
    24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române
    17 aprilie – Vinerea mare
    19, 20 aprilie – Paştele
    1 mai – Ziua Muncii
    1 iunie – Ziua Copilului (luni)
    7 şi 8 iunie – Rusalii – (duminică, luni)
    15 august – Adormirea Maicii Domnului (sâmbătă)
    30 noiembrie – Sfântul Andrei ( luni)
    1 decembrie – Ziua Naţională a României (marţi)
    25 i 26 decembrie – Crăciunul (vineri, sâmbătă)
     

  • Orban vrea alţi judecători pentru CCR: Căutăm soluţii să schimbăm prevederile legale

    Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că Guvernul caută soluţii pentru modificarea atribuţiilor şi componenţei CCR. „Curtea Constituţională s-a transformat într-un inamic al Constituţiei”, a spus şeful Executivului.

    „Suntem din ce în ce mai hotărâţi să găsim soluţii pentru a schimba prevederile constituţionale şi legale care reglementează activitatea Curţii Constituţionale. Este clar că trebuie schimbate dacă au dus la o asemenea componenţă a Curţii Constituţionale, care să transforme Curtea într-un inamic al Constituţiei”, a declarat Ludovic Orban.

    Curtea Constituţională a decis miercuri că amenzile date de Guvernul Orban în timpul stării de urgenţă sunt neconstituţionale.

    Premierul a atacat Curtea Constituţională spunând, miercuri, că CCR „este de partea celor care încalcă legea” şi, mai mult, decizia „are un vădit caracter politic”.

  • Regimul ordonanţelor militare faţă în faţă cu drepturile şi libertăţile fundamentale prevăzute în Constituţie – o analiză de legalitate

    În decursul celor aproape 30 de zile de stare de urgenţă, ordinea juridică şi socială din România a trebuit să se conformeze efectelor unor noi instrumente juridice de legiferare, anume ordonanţele militare. Ce sunt aceste ordonanţe militare, ce forţă juridică au şi în ce măsură pot ele institui măsuri care să restrângă drepturi şi libertăţi fundamentale?

    În primul rând, considerăm util de menţionat faptul că utilizarea termenului „militar” în denumirea actului este mai degrabă o reminiscenţă a perioadei în care poliţia era o structură militarizată a Statului (potrivit Legii nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de Interne), întrucât, astfel cum vom prezenta în cele ce urmează, emitentul acestuia act este Ministerul Afacerilor Interne, organ al administraţiei publice centrale care în prezent are un caracter hibrid, având în structura sa atât instituţii civile, cât şi instituţii cu statut militar (de exemplu, Jandarmeria Română).

    Deşi drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt în mod neîndoielnic esenţiale pentru societatea democratică, fiind garantate de Constituţie, trebuie să sesizăm că însăşi restrângerea exerciţiului lor are loc printr-un mecanism constituţional.

    Alexandra Voicu

    În conformitate cu art. 53 din Constituţia României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se urmăreşte un scop legitim, categorie în care, potrivit Constituţiei, intră şi apărarea sănătăţii publice.

    În plus, pentru a se încadra în limitele constituţionale, restrângerea trebuie să fie necesară (adică în absenţa ei să nu poată fi realizat scopul legitim), proporţională (să existe un echilibru între măsura restrictivă şi scopul legitim urmărit), adecvată (să fie în mod obiectiv capabilă să conducă la atingerea scopului legitim), nediscriminatorie şi temporară pentru a nu se ajunge la chiar suprimarea dreptului sau a libertăţii.

    Poate fi calificată ordonanţa militară drept „lege” în sensul art. 53 din Constituţie?

    Trebuie menţionat că, atât potrivit doctrinei, cât şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, termenul „lege” utilizat în cadrul art. 53 face trimitere atât la sensul său restrâns, de act normativ al Parlamentului, cât şi la actele rezultate din delegarea legislativă (anume ordonanţele simple şi de urgenţă).

    În ceea ce priveşte natura juridică a ordonanţelor militare, aceasta rezultă din Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004. Astfel, articolele 20 şi 23 din OUG 1/1999 prevăd abilitarea autorităţilor administraţiei publice centrale (mai precis a Ministerului Afacerilor Interne) de a emite ordonanţe militare pe durata stării de urgenţă instituită prin decret (în cazul concret, prin Decretul nr. 195/2020) pentru punerea în aplicare a prevederilor OUG 1/1999 şi ale decretului. Rezultă, deci, că ordonanţele militare sunt acte administrative cu caracter normativ, emise în scopul organizării executării OUG 1/1999 şi a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă la nivel naţional.

    Prin urmare, ar rezulta că prin ordonanţe militare nu ar putea fi impusă într-o manieră legală limitarea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, ele nefiind „legi” în sensul art. 53 din Constituţie.

    Cu toate acestea, toate ordonanţele militare emise până în prezent au prevăzut măsuri care limitează exerciţiul unor drepturi şi libertăţi constituţionale (libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, libertatea economică etc.). Pot fi ele considerate nelegale pentru acest motiv?

    Din punctul nostru de vedere răspunsul la aceasta întrebare este negativ, pentru următoarele motive:

    – Restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe durata stării de urgenţă este permisă de OUG 1/1999. Astfel, art. 4 din ordonanţă stabileşte posibilitatea restrângerii unor drepturi şi libertăţi fundamentale pe durata stării de urgenţă cu respectarea art. 53 din Constituţie, lăsând la latitudinea decretului de instituire a stării de urgenţă stabilirea în concret a drepturilor şi libertăţilor fundamentale al căror exerciţiu urmează a fi limitat pe durata stării de urgenţă (art. 14 din OUG 1/1999);

    – Art. 20 şi 23 din OUG 1/1999 abilitează autorităţile administraţiei publice centrale să emită ordonanţe militare în limitele stabilite prin decretul de instituire a stării de urgenţă. Astfel, ordonanţa militară nu stabileşte prin ea însăşi reglementări legale de ordin primar, scopul ei fiind doar de a pune în aplicare prevederile din OUG 1/1999, dar şi măsurile specifice situaţiei de urgenţă prevăzute în decret. Măsurile care pot fi stabilite prin ordonanţele militare se regăsesc chiar în OUG 1/1999 (art. 20), acestea fiind:

    – închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;

    – limitarea sau interzicerea circulaţiei vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore;

    – raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;

    – interzicerea circulaţiei rutiere, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute.

    Poate fi o ordonanţă militară atacată în instanţă?

    Considerăm că legalitatea ordonanţelor militare este cenzurabilă de către instanţele de contencios administrativ, putând fi dispusă atât anularea (în tot sau numai în parte), cât şi menţinerea lor, fiind o consecinţă directă a caracterului de act administrativ al acestora.

    Instanţele nu au însă şi posibilitatea suspendării aplicabilităţii măsurilor instituite prin ordonanţe militare, legea exceptându-le în mod expres de la o astfel de măsură, astfel cum recent a confirmat şi Curtea de Apel Bucureşti într-un litigiu având ca obiect suspendarea unor prevederi din Ordonanţa Militară nr. 3/2020 pe cale de ordonanţă preşedinţială.

    În concluzie, ordonanţele militare sunt acte administrative cu caracter normativ din prisma emitentului şi al conţinutului acestora, care pot fi adoptate numai pe perioada stării de urgenţă instituită prin decretul prezidenţial cu observarea limitelor stabilite în decret şi în OUG 1/1999. Odată cu încetarea stării de urgenţă, ceea ce implică dispariţia temeiului emiterii ordonanţelor militare, şi efectele acestora vor înceta, ele având un caracter eminamente temporar (după cum am menţionat, limitarea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale nu poate fi decât temporară, astfel încât să nu suprime însuşi dreptul sau libertatea vizate).

  • Declaraţia pe proprie răspundere. Care este SINGURA modalitate legală de a o arăta pe telefon. Răspunsul MAI. Ce opţiune au cei fără imprimantă

    Declaraţia pe proprie răspundere a devenit obligatorie din 25 martie pentru toţi românii care ies din casă. Lipsa accesului la imprimantă este însă una dintre cele mai mari piedici pentru românii care vor să respecte legea atunci când părăsesc domiciliul.
    Deşi mulţi s-au gândit la varianta de a-şi fotografia semnătura făcută cu pixul pe o foaie şi apoi să o introducă în documentul PDF, pe care să-l aibă în telefon, aceasta nu este o variantă acceptată de oamenii legii.

    Declaraţia pe proprie răspundere cu care poţi ieşi din casă trebuie completată în prealabil şi semnată de mână.

    Autorităţile au precizat că, deşi poţi să prezinţi poliţistului sau jandarmului declaraţia în format electronic, ea tot trebuie printată pentru a fi semnată de mână. Ulterior, o poţi fotografia şi prezenta agentului.

    „Până în acest moment, singura modalitate legală de autentificare a declaraţiei pe proprie răspundere este semnătura olografă. Această semnătură olografă face ca, pentru acel act semnat, să existe răspundere juridică, cu tot ceea ce presupune acest lucru în situaţia în care persoana ar fi trasă la răspundere”, au explicat reprezentanţii Grupului de Comunicare Strategică.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Calendarul sărbătorilor legale 2020: De câte zile libere se bucură angajaţii din România. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    În anul 2020 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, pevede 15 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 11 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 11 zile libere.

    Zilele libere în 2020 sunt:

    1 ianuarie (miercuri) – Anul Nou

    2 ianuarie (joi) – A doua zi după Anul Nou

    24 ianuarie (vineri) – Ziua Unirii Principatelor Române

    17 aprilie (vineri) – Vinerea mare

    19 aprilie (duminică) – Paste Ortodox

    20 aprilie (luni) – A doua zi de Paşte Ortodox

    1 mai (vineri) – Ziua Muncii

    1 iunie (luni) – Ziua Copilului

    7 iunie (duminică) – Rusalii

    8 iunie (luni) – A doua zi de Rusalii

    15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului

    30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei

    1 decembrie (marţi) – Ziua Naţională a României

    25 decembrie (vineri) – Crăciunul

    26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi a Crăciunului

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Ţara cu cele mai multe sărbători legale. Angajaţii câştigă echivalentul unui concediu şi jumătate

    Soluţia pentru a avea angajaţi mulţumiţi este să le dai cât mai multe zile libere, arată un studiu publicat recent de compania de cercetare Mercer LLC. Aceştia au realizat o analiză pentru a afla care sunt statele care oferă cele mai multe zile libere, respectiv sărbători legale.

    Cambogia este ţara cu cele mai multe sărbători legale din lume, respectiv 28; urmează Sri Lanka (25), India şi Kazahstan (21). Iată lista ţărilor cu peste 10 sărbători legale pe an:

    28 Cambogia
    25 Sri Lanka
    21 India, Kazahstan
    18 Columbia, Filipine, Trinidad şi Tobago
    17 China, Hong Kong
    16 Thailanda, Turcia, Pakistan
    15 Japonia, Malaezia, Argentina, Lituania, Suedia
    14 Indonezia, Chile, Slovacia
    13 Coreea de Sud, Austria, Belgia, Norvegia, Taiwan, Nepal
    12 Finlanda, Rusia
    11 Singapore, Italia, Danemarca, Franţa, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Republica Cehă, Luxemburg
    În Europa, ţara cu cele mai multe sărbători legale este Turcia, cu 16, urmată de Suedia (15) şi Slovacia (14).

    Potrivit Codului Muncii, românii vor avea, în 2020, 15 zile libere – sărbători legale în care nu se lucrează. Patru dintre ele sunt însă în weekend, iar restul de 11 în timpul săptămânii.

    Zilele libere în România în 2020:

    1 ianuarie – Anul Nou – miercuri
    2 ianuarie – A doua zi după Anul Nou – joi
    24 ianuarie – Ziua Principatelor Române – vineri
    17 aprilie – Vinerea mare – vineri
    19 aprilie – Paştele Ortodox – duminică
    20 aprilie – A doua zi de Paşte – luni
    1 mai – Ziua Muncii – vineri
    1 iunie – Ziua Copilului – luni
    7 iunie – Rusalii – duminică
    8 iunie – A doua zi de Rusalii – luni
    15 august – Adormirea Maicii Domnului – sâmbătă
    30 noiembrie – Sfântul Andrei – luni
    1 decembrie – Ziua Naţională a României – marţi
    25 decembrie – Crăciunul – vineri
    26 decembrie – A doua zi de Crăciun – sâmbătă

  • Cele mai inovatoare companii din România: Robotul care poate eficientiza munca dedicată departamentelor juridice

    Descrierea inovaţiei:
    Este prima soluţie dezvoltată în cadrul parteneriatului dintre Deloitte Legal şi UiPath şi constă într-un robot (soluţie RPA) dedicat industriei juridice care automatizează procese efectuate până acum de departamentele juridice, de compliance sau de departamentele de operaţiuni. Practic, robotul face căutări în surse publice care sunt frecvent accesate în exerciţiile de due diligence, într-o primă etapă fiind automatizate căutările în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară. Acesta permite eficientizarea semnificativă a procesului de căutare în Registrul Naţional de Publicitate Imobiliară, robotul finalizând o căutare în aproximativ şapte minute, faţă de trei ore şi jumătate, cât i-a fost necesar unui avocat pentru a face acelaşi demers. Echipa care a dezvoltat proiectul este formată din Simina Mut, iniţiatoarea acestui proiect, avocat în cadrul Reff & Asociaţii (societatea de avocaţi membră a reţelei globale Deloitte Legal) şi care conduce centrul de excelenţă Deloitte Legal precum şi Lorena Roşia, senior associate în cadrul Reff & Asociaţii, avocat definitiv cu peste şase ani de experienţă în industria serviciilor financiare.

    Elementul de noutate:
    Este prima soluţie de acest tip lansată la nivel naţional. Ea a fost iniţiată în România şi este în curs de a fi extinsă în alte ţări din regiune. Soluţia permite profesioniştilor din domeniul juridic să folosească tehnologia pentru a-şi eficientiza munca şi pentru a se adapta la schimbările rapide, numeroase şi complexe din domeniul juridic.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efectele acestei inovaţii, reprezentanţii Deloitte enumeră: eficienţa crescută în comparaţie cu procesele derulate în mod tradiţional de avocaţi/membri ai echipei juridice; creşterea calităţii şi îmbunătăţirea managementul riscului, pentru că robotul asigură acurateţe în îndeplinirea sarcinilor; reducerea timpul necesar pentru rezolvarea sarcinilor pe care le poate prelua; reducerea costurilor dedicate de organizaţii muncii de rutină (prin preluarea de către robot a unor sarcini repetitive, experţii din departamentele juridice au mai mult timp la dispoziţie pentru a se dedica sarcinilor mai complexe, care aduc mai multă valoare organizaţiei, şi pentru a lucra mai îndeaproape cu organizaţia).