BusinessMagazin

Tag: legalitate

  • Circ la programarea moţiunii de cenzură. Puterea cheamă OPOZIŢIA la vot, sâmbăta, când se împlinesc cele trei zile legale de la citirea ei

    „ Programul pe care Birourile Permanente Reunite l-au stabilit: Pentru astăzi la ora 15:00 e citirea şi sâmbătă la ora 11:00 dezbaterea şi votul. Ce a invocat domnul Ponta la ieşire este că dacă nu va fi cvorum va urma un nou BPR care va stabili o altă dată a moţiunii. Cei 237 care au semnat înseamnă că au şi citit ce au semnat.

    Au mai fost moţiuni care au fost citite şi duminica. Dacă e o urgenţă pentru a debarca acest guvern putem veni şi sâmbătă. Regulamentar se vine la trei zile de la prezentare. Regulamentar vine data de sâmbătă. Înţeleg că este o urgenţă să fie debarcat acest guvern. pentru noi este o urgenţă să arătăm că aceşti 237 care au semnat nu vor vota. Noi ne bazăm pe faptul că noi vom veni la această moţiune de cenzură şi nu vom vota”, a afirmat Florin Iordache, la finalul şedinţei BPR.

    El susţine că cei patru parlamentari din PSD care au semnat moţiunea de cenzură va trebui să îşi asume, iar parlamentarii PSD vor fi prezenţi sâmbătă, dar nu vot vota.

    „Fiecare îşi asumă. Fiecare coleg care a semnat are libertatea de a semna sau nu. Vom avea o discuţie la nivel de partid. Noi trebuie să fim prezenţi, tocmai de a da un semnal”, a adăugat Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Despre economia subterană sau cum dispar anual 200 de miliarde de lei din PIB-ul României

    „Principala motivaţie pentru care există această economie informală este cea de neplată a taxelor. Mai există o componentă legată şi de neconformarea cu regulamentele, autorizaţiile şi aşa mai departe. Adică îţi faci un business în economia formală dar nu vrei să obţii autorizaţie, să plăteşti anumite taxe. Motivaţia principală este legată de neplata taxelor, iar în România, ştim cu toţii, avem o problemă majoră când ai 36% TVA necolectat, este o problemă extrem de gravă şi nu pare să existe voinţa politică să luăm măsuri în această privinţă”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

    Activităţile asociate cu economia subterană sunt realităţi concrete în toată lumea. Pentru a aloca resurse eficient, pentru un stat este esenţial să aibă informaţii în legătură cu magnitudinea economiei subterane, activităţile implicate în aceste procese, persoanele implicate, dar şi frecvenţa acestor activităţi. Este foarte dificil de măsurat şi analizat activităţile economice subterane, inclusiv bunurile şi forţa de muncă implicată, în contextul în care persoanele implicate în astfel de activităţi nu doresc să fie identificate.

    Subiectul este controversat, în măsura în care există dezbateri privind definiţia economiei subterane, modalitatea de a face estimările, dar şi utilizarea acestor estimări în economie. Cu toate acestea există destule indicii care sugerează faptul că economia mondială ascunsă este în creştere, însă se cunosc foarte puţine despre amploarea şi dezvoltarea acestui tip de economie în economiile emergente din Europa de Est şi Asia Centrală.

    Din 31 de ţări europene analizate de Fondul Monetar Internaţional într-un raport din 2018, România ocupă locul al patrulea în UE în ceea ce priveşte dimensiunea economiei subterane estimate, cu o pondere de 26,3% din Produsul Intern Brut al ţării în 2016, serie neajustată. Cea mai mare pondere a economiei subterane este în Bulgaria, cu 29,6% din PIB, însă ţara vecină a României a făcut eforturi considerabile în ultima vreme pentru combaterea acestor activităţi. „Dacă ne uităm la alte ţări avem Bulgaria care şi-a redus masiv pierderile din TVA, Polonia la fel, iar noi ne complacem într-o situaţie extrem de gravă care pune în pericol siguranţa naţională până la urmă. Când nu ai bani de autostrăzi, asemenea deficite de încasare reprezintă o problemă foarte gravă. Media europeană de colectare de taxe şi impozite este de 40% şi noi avem doar 26%”, mai spune Ionuţ Dumitru.

    Media dimensiunii economiei subterane a României în perioada 1991-2015 se află la valoarea de 30,14% din PIB, cu un maxim în 1991 de 36,03% şi un minim de 22,73% în 2014. Contribuţia economiei ascunse în economia românească a scăzut semnificativ din 1991 încoace per total, cu mici variaţii de-a lungul anilor. Din 1991 a urmat un trend descendent şi a ajuns în 1997 la o pondere de 31,65%. În 1999 a urcat cu mai mult de trei puncte procentuale, până la 34,4% din PIB, reintrând apoi pe un trend descendent.

    Criza economică a dus la o creştere a dimensiunii economiei informale în aproape toate statele europene. Contribuţia economiei ascunse în România a crescut în 2009 la 28,23% din PIB, de la 25,44% în 2007, o creştere de aproape 3 puncte procentuale. După anul 2009, ponderea acestor tipuri de activităţi a scăzut constant, ajungând în 2014 la minimul postdecembrist de 22,73% din PIB.

    Cauzele dimensiunii şi dezvoltării economiei subterane sunt multiple. Povara taxelor şi impozitelor în general şi povara fiscală pe muncă în particular (în special cea a contribuţiilor la asigurările sociale) sunt factori determinanţi pentru mărimea economiei ascunse. În România, povara fiscală (tax wedge), diferenţa dintre costurile totale ale angajatorului şi salariul net al angajatului, este de 36,7%, pe locul 7 în Uniunea Europeană şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Media Europeană este de 32,5%, potrivit unui raport din 2018 al lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal la acel moment.

    „Cauzele sunt multiple. În primul rând putem menţiona povara taxelor şi impozitelor pentru muncă, unde avem o povară foarte înaltă, dacă ne uităm la contribuţiile sociale. Nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi de cota de venit de 10%, noi avem o povară fiscală generată de contribuţiile sociale foarte mare, în special la veniturile mici. Mai sunt şi alţi factori care ţin de birocraţia plăţii taxelor şi impozitelor, de multe ori efortul birocratic este atât de mare încât mulţi îşi pun întrebarea dacă chiar merită să te supui”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

    Alţi factori care influenţează nivelul economiei neoficiale sunt: controlul statului asura corupţiei, eficacitatea guvernului (calitatea serviciilor publice, calitatea seviciilor sociale), statul de drept, dar şi capacitatea guvernului de a reglementa în mod eficient economia, astfel încât să permită şi să avantajeze dezvoltarea mediului privat.

    Reglementările din piaţa muncii reprezintă un factor esenţial pentru dimensiunea economiei ascunse. Astfel, în 2008, diferenţa dintre salariul minim pe economie şi cel mediu pe economie în România se apropia de 32%, în 2012 diferenţa a crescut la 35%, în 2015 această diferenţă a crescut până la 43%, iar în 2017 ecartul s-a majorat până la aproximativ 47%. „Aş adăuga un alt factor. Faptul că, neavând o calitate a serviciilor publice corespunzătoare, în special de sănătate şi educaţie, conformarea voluntară este extrem de mică şi motivaţia de a face evaziune este foarte mare – tu plăteşti taxe şi impozite foarte mari, însă atunci când ai o problemă medicală trebuie să scoţi bani din buzunar şi rişti să intri cu o boală în spital şi să ieşi cu şapte, motivaţia de conformare voluntară scade dramatic.”

    Nivelul şi calitatea serviciilor publice sunt de asemenea factori determinanţi pentru dimensiunea şi evoluţia economiei subterane. Nivelul şi calitatea serviciilor publice se pot reflecta în numărul de morţi din accidente rutiere, care în România este cel mai mare din UE raportat la populaţie. Astfel, în 2017, 98 de persoane la un milion de locuitori au murit în accidente rutiere pe şoselele din România, în timp ce media europeană este de 49 de decese la un milion de locuitori. De asemenea, România are cea mai mare rată din UE a deceselor care ar fi putut fi evitate la persoane cu vârsta mai mică de 79 de ani, de 48%. Media europeană este de 33,1%.

    În ceea ce priveşte munca la negru, România ocupa în 2013 locul doi în Uniunea Europeană ca dimensiune, de 26,2% din valoarea adăugată brută. Deficitul de încasare a TVA-ului din România este cel mai mare din Uniunea Europeană, de 35,9% în 2016. Deficitul de încasare de TVA se referă la diferenţa între ce şi-a propus statul să încaseze din TVA într-un anumit an şi cât a încasat efectiv.

    Ionuţ Dumitru este de părere că reducerea nivelului economiei subterane ţine de aceiaşi factori care sunt determinanţi pentru dimensiunea acesteia, dar şi de digitalizarea instituţiilor româneşti, în special a autorităţii fiscale.

    „Reducerea economiei neobservate ţine de multe aspecte care sunt legate între ele: nivelul taxelor pe muncă, calitatea serviciilor publice, eficienţa cheltuirii banilor publici. Mai este şi aspectul digitalizării în domeniul administraţiei fiscale, care ar ajuta enorm. În felul acesta Bulgaria şi Polonia au redus masiv apetitul de evaziune fiscală, în timp ce la noi aceste programe sunt inexistente. Am asistat în 2015 la reducerea TVA-ului şi cu toate acestea nu am văzut efecte de conformare – problema este foarte gravă şi structurală – rezolvarea problemei colectării taxelor trebuie realizată pe calea digitalizării. Este mult mai uşor, de exemplu, să plăteşti taxele online decât să te duci să stai la cozi”, adaugă Dumitru.

    El dă atât exemplul Poloniei, cât şi pe al Bulgariei, ţări în care relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală este una digitalizată, la fel şi supravegherea tranzacţiilor de către autorităţi.

    „Polonia a făcut recent asta (digitalizarea autorităţii fiscale – n. red.), iar acum relaţia dintre autoritatea fiscală şi contribuabil este una în timp real, electronică, în timp ce la noi ne-am dorit să facem, am avut programul cu Banca Mondială, la care actualul ministru de finanţe a renunţat, ceea ce arată destul de clar că, după şase ani în care nu s-a făcut nimic, nu există voinţă politică. Bulgaria a făcut un program similar cu Banca Mondială cu mulţi ani înaintea noastră, cu rezultate majore de colectare, în timp ce noi am tras de el ani de zile, după care am renunţat.”

    Dimensiunea medie a economiei mondiale ascunse este de 31,9% din PIB. Din 158 de ţări analizate, cea mai mare pondere a economiei subterane există în Zimbabwe – 60,6% – şi Bolivia – 62,3% din PIB. Cele mai mici rate ale acestei economii se regăsesc în Austria – 8,9% din PIB – şi Elveţia – 7,2% din PIB, potrivit economiştilor Medina şi Schneider de la FMI.

    Estimările economiei informale sunt dificil de realizat, în cea mai mare măsură din cauza faptului că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. Metodele folosite în estimări sunt de asemenea contestate de unii economişti. Pentru o mai bună acurateţe, autorii studiului din cadrul FMI au folosit, pe lângă informaţiile de la birourile de statistică naţionale, şi metoda sondajelor de opinie, atât în cadrul populaţiei, cât şi în cadrul managerilor de companii. De asemenea, un alt indicator folosit în cercetare a fost estimarea diferenţei între consumul per gospodărie şi venitul gospodăriei. Toate aceste date au permis, într-o oarecare măsură, aproximarea unei dimensiuni a acestor tipuri de activităţi economice.

  • Tânărul de 34 de ani responsabil de gestionarea crizelor pentru unul dintre cei mai mari producători locali de bere

    Atanas Boychev este legal & corporate affairs director pe România şi Bulgaria, departamentul pe care îl conduce fiind format din nouă persoane, dintre care şase sunt în România.

    „Acoperim o varietate de domenii, cum ar fi guvernanţa juridică, afacerile corporatiste, inclusiv PR, respectarea, gestionarea crizelor”, explică el. Una dintre principalele borne din parcursul său profesional spune că a fost numirea în funcţia actuală. Un pas dificil din carieră, povesteşte el, a fost cel în care a fost ales în calitate de specialist în compliance al unei înţelegeri în cadrul unui „vast proiect multinaţional, care implica mai multe jurisdicţii, numeroase părţi interesate, interne şi externe, şi o mulţime de activităţi organizaţionale, legale şi de conformitate”, proiect la a cărui structurare a lucrat, alături de colegii din departamentul său, aproape un an.

    Atanas Boychev are un master în drept acordat de Universitatea St. Kliment Ohridski din Sofia, şi îşi descrie experienţa internaţională într-un cuvânt: intensă. Spune că îi place foarte mult să lucreze în mediul multinaţional deoarece, prin prisma faptului că anterior acestei funcţii a ocupat-o pe cea de director de conformitate pentru segmentul european de business al companiei Molson Coors, care produce Bergenbier, este obişnuit să lucreze cu oameni din diferite ţări şi culturi, lucru care îi face plăcere „dintr-un motiv simplu – pasiunea pentru succes”, care, spune el, ne uneşte pe toţi, indiferent de origine sau de diferenţele noastre culturale.

    În ceea ce priveşte activitatea pe piaţa din România, spune: „Mi se pare uşor să lucrez în România, în principal datorită persoanelor prietenoase şi destupate la minte din compania Bergenbier. În fiecare zi învăţ mai multe despre ţară, despre afaceri, despre mersul pieţei şi mă bucur că sunt înconjurat de profesionişti dovediţi”.

  • Pintea: Raportul controlului la INML a fost finalizat şi va ajunge la familia Alexandrei Măceşanu

    Întrebată, joi, dacă a primit raportul Corpului de Control legat de cazul din Caracal, ministrul Sorina Pintea a răspuns că acesta a fost finalizat şi l-a primit în cursul nopţii de miercuri spre joi, urmând ca, cel mai târziu vineri, să ajungă la cel care l-a solicitat şi care va decide dacă îl va da sau nu publicităţii.

    „Am primit azi-noapte (miercuri spre noi noaptea – n.r.) raportul. Acesta trebuie să parcurgă nişte paşi legali, inclusiv să fie analizat astfel încât să nu existe date din anchetă care să fie publicate. După această analiză vom transmite raportul celui care l-a cerut şi care va decide dacă va publica parte din el sau nu”, a spus Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a cerut o ancheta la Institutul Naţional de Medicină Legală, după ce Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceşanu, s-a prezentat la sediul Ministerului Sănătăţii pentru a depune o sesizare prin care a solicitat efectuarea unui control, acesta fiind nemulţumit de modul în care institutul a lucrat la cazul din Caracal.

    De asemenea, Pintea a fost întrebată şi dacă ştie de rapoartele aflate pe site-ul INML potrivit cărora ar exista probleme cu finanţarea şi cu personalul din acest domeniu.

    „Dacă vorbim despre medicină legală, nu putem vorbi despre lipsa de personal majoră pentru că probabil dintr-un motiv mai pragmatic, medicii au ales medicina legală, foarte bine plătită şi înainte de majorarea salariilor. S-au făcut paşi importanţi şi în zona respectivă. Problema medicinei legale, în acest moment, apropo de rapoarte, este legată de tarifele pe care le are pentru prestarea serviciilor, pentru că o parte finanţare vine din veniturile proprii. Sigur, specialitatea în parte necesită o restructurare, o îmbunătăţire dar şi resursele sunt alocate pentru fiecare, pentru că fiecare are nevoie”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Weekendurile, nopţile şi sărbătorile legale, exceptate de la măsurile privind vinieta în Bucureşti

    „Aceste maşini nu vor mai avea ce căuta în Bucureşti şi într-o zi nu vor mai avea ce căuta. Începem cu zona centrală pentru că aşa este normal, aşa este european, şi aşa s-a întâmplat în toate capitalele. Dar dacă noi acum căutăm unde vor parca cei care au maşini care ne omoară, adică non Euro, 1 şi 2, şi noi să le găsim lor loc de parcare (…) Eu zic că nu ăsta este sensul. Sensul este de a da un avertisment celor care au aceste autoturisme, că azi nu mai pot să intre în centru, dar uşor- uşor, făcând atât de rău oraşului, lor, şi semenilor, nu prea mai au voie să circule”, a precizat, miercuri, Gabriela Firea.

    Gabriela Firea a anunţat, miercuri, un proiect prin care, de la 1 ianuarie 2020, maşinile care nu sunt înmatriculate în Bucureşti sau Ilfov vor putea intra în Capitală doar după plata unei viniete. Maşinile sub Euro 3, indiferent unde sunt înmatriculate, nu vor avea acces în centrul Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Simina Mut, Deloitte România: „Noi, românii, trebuie să credem în noi înşine”

    Simina Mut a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, urmând ulterior cursuri de drept francez la Université Panthéon Assas (Paris II), drept comparat la Albert-Ludwigs University Freiburg din Germania şi drept transnaţional la University of Geneva. Ea coordonează activitatea Centrului de Excelenţă Deloitte Legal, având 12 persoane în directă subordonare, în plus, colaborează cu echipe legale.

    „Am avut multe momente-cheie de-a lungul întregii mele cariere în Deloitte”, spune Simina Mut. „Imediat după absolvirea studiilor universitare, am început ca avocat la Reff şi Asociaţii, societatea de avocaţi membră a reţelei Deloitte Legal, iar după zece ani de avocatură în domeniul bancar, am preluat roluri globale.” Ea spune că rolul pe care îl indeplineşte în prezent este unul internaţional: „Centrul de Excelenţă Deloitte Legal, pe care îl conduc, este o echipă globală, situată în Bucureşti, care susţine clienţii şi avocaţii Deloitte Legal din toată lumea. Practic, sprijinim reţeaua globală de practici Deloitte Legal în dezvoltarea businessului, în livrarea de servicii şi în zona de soluţii tehnologice.” După părerea ei, experienţa internaţională este foarte importantă – „oferă deschidere, lărgeşte orizonturile şi este cu atât mai relevantă cu cât trăim într-o lume globalizată”. Însă, adaugă ea, la fel de importantă este aducerea acestei experienţe şi a beneficiilor ei în ţară.

    Profilul Siminei Mut a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP.

  • Chinezii rămân pe poziţie: Companiile americane au găsit moduri legale prin care să evite interdicţia lui Donald Trump şi să vândă în continuare produse către Huawei

    Mai multe companii americane de tehnologie au reînceput să îşi vândă produsele către chinezi de la Huawei Technologies după ce au găsit metode legale prin care să lucreze cu gigantul din China, în ciuda interdicţiei impuse de preşedintele american Donald Trump odată cu includerea companiei pe „lista neagră”.

    Potrivit Bloomberg, Micron Technology, cel mai mare producător american de chipuri de memorie, a anunţat că reia livrările către Huawei pentru anumite componente după ce avocaţii săi au studiat restricţiile de export.

    Mai mult, şi Intel Corp, cel ai mare producător de microprocesoare, a reînceput vânzările către Huawei, potrivit unei surse citate de publicaţia americană. În prezent nu este clar câte dintre companiile americane au găsit aceste metode legale.

    Departamentul american de Comerţ a inclus luna trecută Huawei pe ceea aşa-numita „listă neagră”, interzicând astfel companiilor americane să facă afaceri cu gigantul chinez – o mişcare gândită în special pentru a împiedica Huawei să cumpere componente şi software de la americani.

    Administraţia Trump a spus că Huawei ajută Beijingul în acţiuni de spionaj şi reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale – acuzaţii pe care compania le respinge.

    Oficialii Departamentului de Comerţ din Casa Albă sunt enervaţi de faptul că anumite companii au găsit aceste metode legale de a evita interdicţia, potrivit surei citate.

    Practic, producătorii de chipuri profită de anumite excepţii pe restricţiile de export. Chiar dacă o companie americană are sediul central în SUA, ea poate utiliza subsidiare şi operaţiuni peste hotare pentru a clasifica tehnologia produsă drept străină, nu americană, explică analistul Steven Fox de la firma Cross Research.

    Spre exemplu, dacă mai puţin de 25% din componentele unui chip nu au originea în SUA, acestea ar putea să evite actuala interdicţie.

     

     

  • BCR Banca pentru locuinţe despre procesul cu Curtea de Conturi pierdut la Înalte Curtea de Casaţie şi Justiţie: Vom da curs acţiunilor legale extraordinare şi internaţionale.

    BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL), care a pierdut definitiv procesul cu Curtea de Conturi, spune că instituţia va da curs acţiunilor legale extraordinare şi internaţionale, precizând că a respectat prevederile legale atât înainte, cât şi după revizuirea legii care reglementează activitatea de economisire-creditare.

    Mai jos poziţia intergrală a BCR Banca pentru Locuinţe.

    BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) anunţă că a primit o decizie nefavorabilă la Înalta Curte de Justiţie în disputa cu Curtea de Conturi referitoare la sistemul de economisire-creditare (bauspar). BCR BpL a respectat prevederile legale atât înainte, cât şi după revizuirea legii care reglementează activitatea de economisire-creditare, lege care are la bază cele mai bune practici din Uniunea Europeană, şi va continua să reprezinte drepturile clienţilor cât şi propriile drepturi, după publicarea motivaţiei deciziei luate de Înalta Curte. Opţiunile legale luate în considerare de bancă sunt atât acţiuni legale în România, cât şi la curţile internaţionale. 

    Situaţia disputată este legată de un control al Curţii de Conturi din anul 2015, care a vizat modul în care clienţii sistemului de econimisire-creditare (bauspar) au beneficiat de prima de stat. Problemele ridicate se referă la justificarea primei de stat încasată de clienţi (aspect clar reglementat de lege şi în concordanţă cu legislaţia europeană în ceea ce priveşte sistemul de economisire-creditare) şi de faptul că minorii şi persoanele în vârstă nu erau eligibile pentru prima de la stat (lucru clar permis de lege, în linie cu legislaţia europeană în vigoare). Prin urmare, BCR Banca pentru Locuinţe a contestat raportul Curţii de Conturi, iar Curtea de Apel s-a pronunţat covârşitor în favoarea băncii în prima instanţă.    

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Nicuşor Dan: OUG pe Codul administrativ urmăreşte intrarea în legalitate a companiilor lui Firea

    „Ca formă pentru o lege aşa de importantă care reglementează tot ce înseamnă administraţie publică în România este nepotrivit ca această reglementare să fie dată prin ordonanţă de urgenţă. Trebuie să avem o dezbatere în Parlament. Nu înţelegem care e urgenţă. Probabil continua stare de ilegalitate la cele 22 de companii municipale din Bucureşti, care, în situaţia în care OUG trece şi deciziile cu privire la patrimoniu pot fi luate cu majoritate simplă, pot fi introduse de majoritatea PSD-ALDE din Consiliul General, pot fi introduse în legalitate. Cam asta ar fi singurul motiv de urgenţă”, a declarat Nicuşor Dan, marţi, la Parlament.

    Deputatul a adăugat că forma pusă în dezbatere a noului Cod administrativ are mai multe probleme, precum delegarea de atribuţii a primarilor.

    „Prima problemă mare este majoritatea simplă, nu de două treimi cu care se iau deciziile cu privire la patrimoniu, mai puţin transferul de drept de proprietate. Exemple tipice sunt cele 22 de companii municipale ale doamnei primar Firea, în care a reuşit să angajeze câteva mii de angajaţi. Acest lucru nu e bun pentru că duce la o instabilitate administrativă.

    Dacă înfiinţezi nişte companii cu majoritate simplă, în momentul în care se schimbă majoritatea, altă majoritate o să vrea să distrugă companiile, să vină cu companii pe care ea să le pună şi nu avem o stabilitate administrativă. A doua chestiune este delegarea de atribuţii, primarul numai semnează. Suntem în situaţia în care primarul are cea mai mare putere, vrea să dea un act cu potenţial de a fi ilegal, pune presiune pe director, directorul semnează şi primarul nu răspunde. A treia chestiune pensiile speciale.

    Un mic pas înapoi este în ceea ce priveşte statutul funcţionarilor publici prin raportare la Agenţia Naţională a funcţionarilor publici. Pentru a deveni funcţionari publici trebuie să treci de filtrul Agenţiei Naţionale”, a conchis Nicuşor Dan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vacanţă prelungită în 2019: Cum să ai 35 de zile libere cu nouă zile de concediu

    Conform specialiştilor momondo.ro, pregătirea unui calendar în care adaugi zile naţionale libere, weekenduri şi zile de concediu te poate ajuta să te gândeşti mai uşor la planurile tale de călătorie în 2019 şi, ulterior, să le pui în practică fiind mai orientat în ceea ce priveşte destinaţia, costurile, perioada de vacanţă.

     
    Finele lui ianuarie în Tenerife
     
    Zilele libere: 24 ianuarie (joi) – Ziua Unirii Principatelor Române
     
    Când să pleci în vacanţă: 24 – 27 ianuarie (joi-duminică)
     
    Câte zile de concediu trebuie să-ţi iei: 1
     
    Două mituri se învârt în jurul acestei insule: faptul că Tenerife e sinonim cu sezonul estival şi că te duce cu gândul la cocktailuri cu umbreluţă şi miros de cremă de plajă. Cu o medie de 17°C în miezul iernii, Tenerife e tot ce trebuie pentru plimbări sau excursii de-a lungul coastei, unde vei găsi destul de puţini turişti. Vizitează Parcul Naţional Teide şi află de ce intrarea acestuia cunoaşte anual trei milioane de suflete. Străbate apoi la pas „caminos reales”, drumuri croite de strămoşii guanche cu secole în urmă – şi înfruptă-te din bunătăţi marine, cartofi pregătiţi în fel şi chip, arepas şi vinuri bune de mama focului.
     
    Când deja miroase a primăvară dă fuga în Barcelona
     
    Zilele libere: 26 aprilie (vineri), 28 – 29 aprilie (duminică, luni), 1 mai (marţi) – Vinerea Mare, Paştele, Ziua Muncii
     
    Când să pleci în vacanţă: 26 aprilie – 5 mai (vineri – duminică)
     
    Câte zile libere trebuie să-ţi iei: 2
     
    Anul acesta este de aşa natură gândit încât, dacă pui cap la cap Vinerea Mare, Paştele, Ziua Muncii şi îţi mai rupi două zile de concediu plătit, ies la socoteală nu mai puţin de 10 zile de călătorii.
     
    Şi dacă alegi să mergi la Barcelona, acesta e momentul în care simţi că a venit vara – începi să umbli deja la hainele cu bretele, scoţi sandalele şi ai nevoie de o cremă de plajă. Cum ai putea să nu sorbi din priviri minunile arhitecturale gaudiene şi să nu apreciezi fiecare bob de orez dintr-o farfurie de paella când tocmai ai ieşit oficial din tot ce aducea a frig, ploi şi nori pe cer?
     
    Debutul verii şi ziua copilului, sărbătorite în Paris
     
    Zilele libere: 1 iunie (sâmbătă) –  Ziua Copilului
     
    Când să pleci în vacanţă: 1 – 3 iunie (sâmbătă-duminică)
     
    Câte zilele de concediu trebuie să-ţi iei: 1
     
    În general, cam după fiecare iarnă în care am îngheţat de frig, aşteptăm vacanţele de vară aşa cum o focă ar aştepta o bucată de peşte crud. Iar încântarea pe care o simţi poate fi atât de pură şi puternică, asemenea unui copil. O călătorie la Paris te poate transpune în „la vie en rose”, ca apoi să te întorci acasă sau la birou cu un „Bonjour”, aşa cum l-ai tot auzit pe străzile pariziene.
     
    Rusaliile în Amsterdam
     
    Zilele libere: 16, 17 iunie (duminică, luni) –  Rusaliile
     
    Când să pleci în vacanţă: 15 – 17 iunie (sâmbătă-luni)
     
    Câte zilele de concediu trebuie să-ţi iei: 0
     
    Jumătatea lui iunie şi Rusaliile sunt o bună perioadă de încălzire pentru vacanţa de vară pe care o plănuieşti. Ai trei zile să ajungi la aeroport, să iei avionul cu direcţia Amsterdam, să descoperi cât de multe încap în răstimpul acestui weekend prelungit şi să te întorci acasă, cu gândul la următoarea călătorie. Este uşor să te pierzi prin centrul oraşului Amsterdam, îngrămădit de canale, dar asta este parte din frumuseţea lui. Explorează universul ascuns în buticuri, restaurantele cu meniuri delicioase şi galeriile de top. Închiriază o bicicletă şi alătură-te mulţimii care traversează străzile capitalei olandeze sau închiriază o barcă şi navighează pe canale. Asigură-te că descoperi, bineînţeles, şi berea artizanală.
     
    Luna lui Cuptor în Berlin
     
    Ziua liberă: 15 august (joi) – Adormirea Maicii Domnului
     
    Când să pleci în vacanţă: 15 – 18 august (joi – duminică)
     
    Câte zile de concediu trebuie să-ţi iei: 1
     
    Vacanţa de vară e sfântă, aşa că o zi de concediu plătit nu-i nici pe departe vreo extravaganţă, dar ocupă-te de asta din timp. Adună-ţi gaşca porniţi spre către capitala Germaniei. Berea, cârnaţii, petrecerile, arta sunt la ele acasă.
     
    Finele lui noiembrie în Sankt Petersburg
     
    Zile libere: 30 noiembrie (sâmbătă) – Sfântul Andrei, 1 decembrie (duminică) – Ziua Naţională a României
     
    Când să pleci în vacanţă: 29 noiembrie – 1 decembrie (vineri – duminică)
     
    Câte zile de concediu trebuie să-ţi iei: 1
     
    Nu e loc mai potrivit de unde să-ţi iei rămas bun de la toamnă decât Sankt Petersburg. Adesea numit „fereastra către Europa”, această alternativă la Moscova îţi va lăsa o impresie puternică în suflet.
     
    Un Crăciun londonez
     
    Zile libere: 25 decembrie (miercuri) – Prima Zi de Crăciun, 26 decembrie (joi) – A Doua Zi de Crăciun Când să pleci în vacanţă: 21 -29 decembrie (sâmbătă – duminică)