Tag: la

  • Shopping la nivel SF

    Un dispozitiv manual care indruma clientii direct catre raionul cautat, care afiseaza preturile produselor, ii informeaza despre reduceri si ii anunta daca articolul lor preferat este in stoc. Asa se comporta gadget-ul care a lansat un nou concept in retail, numit Do It Yourself shopping.Ce presupune acest concept? In detaliu, clientii sunt asistati in febra cumparaturilor de acest dispozitiv care se gaseste deja in toate magazinele “inteligente” din lume. Febra high-tech a cuprins de acum un an hipermarketurile, iar retelele de magazine ca Metro in Germania si Food Lion in Statele Unite lansau gadget-marketurile Future Shop si Bloom. Gigantii industriei IT incep sa introduca acest concept si in magazinele mai mici. Provocarea consta de fapt in incercarea de a aduce tehnologia de maine intr-un domeniu blocat in trecut, caci vanzarea cu amanuntul foloseste inca tehnici vechi de 50 de ani. Retailerii colaboreaza deja cu liderii industriei, ca IBM si Cisco Systems, pentru a introduce dispozitive high-tech in viitoarele “magazine inteligente” ale secolului XXI. Do It Yourself shopping inseamna ca rafturile inteligente ii atentioneaza pe angajati cand stocurile de produse trebuie reinnoite. De asemenea, scannerele Pay by Touch permit plata cumparaturilor prin simpla inregistrare a amprentelor digitale ale clientilor, iar proiectorul Everywhere Display transforma orice suprafata intr-un touchscreen prin care articolul dorit este localizat. Avantajele noului sistem vor incheia era cozilor interminabile la casa si a colindatului haotic printre raioane.

  • Upgrade la 3,5G

    2G, 2,5G, 2,75G si 3G. Acestea erau, pana la inceputul lunii octombrie, retelele de telefonie mobila disponibile in Romania. Insa la bagajul de cunostinte minime in ceea ce priveste telefonia mobila ar trebui sa adaugati si serviciile 3,5G care tocmai au intrat si pe piata locala. Se pregateste si 4G?Tocmai cand se gandea ca “3G”, termen utilizat excesiv pana acum, incepe sa isi piarda din noutate in mintea utilizatorilor, A. A., vicepresedintele unei companii locale care furnizeaza servicii de interconectare intre operatorii telecom din Romania, si-a dat seama ca, intr-un timp foarte scurt, conceptul 3G va fi inlocuit de 3,5G.Foarte multa vreme, reteaua de telefonie mobila de generatia a treia a reprezentat o adevarata utopie prin care serviciile de voce, date si video au putut fi integrate intr-un singur serviciu. Noua utopie reprezentata de 3,5G promite de fapt acelasi lucru, insa la viteze mult mai ridicate decat a oferit reteaua 3G.In ciuda acestui fapt, utilizatorii nu sunt optimisti in ceea ce priveste conceptul 3,5G, la fel cum s-a intamplat si cu tehnologia 3G, despre care analistii spun ca nu s-a dovedit a fi atat de populara pe cat se astepta initial. “Eu am un telefon mobil 3G de mai bine de jumatate de an, insa l-am folosit mult prea putin pentru functiile pe care le are din punctul de vedere al serviciilor 3G”, a mai spus A. A.. “Pana acum nu am facut nici o conferinta video pe telefonul meu si nici nu am vazut pe nimeni facand asta”, a explicat el.In aceste conditii, ar putea reprezenta trecerea la reteaua 3,5G un succes din punctul de vedere al operatorilor? Un argument in favoarea acestora ar putea fi faptul ca serviciile 3,5G sau HSDPA – High Speed Downlink Packet Access – sunt de patru ori mai rapide decat cele asigurate de tehnologia 3G. Altfel spus, viteza de conectare la Internet ajunge pana la 1,8 Mbps, depasind viteza de 384 kbps oferita de tehnologia 3G, iar asta inseamna, in termeni de business, o comunicare cu partenerii de afaceri mult mai rapida si mult mai eficienta.Practic, serviciile 3,5G permit un transfer de date care poate ajunge, cel putin teoretic, la 2MB/secunda. In aceste conditii, oricine poate transmite partenerilor de afaceri o prezentare video, spre exemplu, care are 100 MB si care contine diferite informatii importante despre o companie, in mai putin de un minut.Un pas inainteDaca tehnologia 3G este cunoscuta mai ales pentru serviciile cu valoare adaugata ridicata, cum este continutul oferit pe mobil – muzica, sport, divertisment si televiziune pe mobil, serviciile 3,5G se adreseaza cu precadere clientilor din mediul de business care au nevoie de servicii mai performante si de mobilitate.Deocamdata insa, avand in vedere faptul ca serviciile 3,5G au fost lansate foarte recent, nu exista informatii centralizate referitoare la clientii acestor servicii. “Este inca prematur sa estimam cine va utiliza noua tehnologie si cand o va adopta”, este de parere Daniel Weissman, country manager la TASC Strategic Consulting, companie de consultanta in industria IT.Dar de ce ar trece un utilizator de la serviciile 3G la HSDPA? “Aici este vorba de performanta”, a raspuns Liliana Solomon, CEO al Vodafone Romania, operator telecom cu afaceri de circa 740 de milioane de euro anul trecut, primul operator de servicii de telefonie mobila de pe piata care a lansat HSDPA. “Pentru performanta in afaceri, o companie sau un businessman are nevoie de o infrastructura de comunicatii de calitate, care sa-i permita accesul rapid la informatii si comunicarea facila cu oamenii cu care lucreaza in orice situatie, elemente cheie in mediul contemporan de business”, a mai spus aceasta.Piata 3,5GVodafone, pionierul 3G in Romania, a lansat in octombrie serviciile HSDPA sub numele de Vodafone Mobile Connect 3G Broadband. In termeni tehnici, HSDPA este o tehnologie care permite conectarea rapida la Internet broadband (in banda larga) si deci transferul de date la o viteza de patru ori mai mare decat cea permisa prin 3G.De asemenea, grupul britanic Vodafone este prima companie care a lansat servicii HSDPA in Europa, Romania fiind cea de-a noua divizie pe plan mondial dupa Germania, Portugalia, Italia, Spania, Marea Britanie, Africa de Sud, Noua Zeelanda si Olanda si cea de-a saptea divizie din Europa.De fapt, HSDPA marcheaza un pas inainte in dezvoltarea tehnologiei 3G. Pe langa viteza superioara, HSDPA genereaza si o crestere a capacitatii retelei printr-o mai buna alocare a resurselor.”HDSPA este o tehnologie vitala pentru asigurarea vitezei transferului de date necesara pentru operatorii care ofera servicii Mobile Triple Play – voce, video si date intr-un mediu mobil”, a explicat Angel Ruiz, presedinte si director executiv al Ericsson pentru America de Nord.Iar Orange, principalul concurent al Vodafone pe piata locala, cu afaceri estimate de peste 1 miliard de euro anul acesta, are de asemenea in plan pentru anul viitor investitii semnificative in acest segment al pietei. “Vrem sa crestem largimea de banda de transfer a datelor de pe mobil prin evolutia 3G catre HSDPA in 2007”, a spus Andra Calin, corporate & data services manager in cadrul Orange Romania. Insa Orange va intra pe piata 3,5G cu acoperire in toate orasele in care exista servicii 3G inca de la momentul lansarii, spre deosebire de Vodafone care, deocamdata, ofera HSDPA numai in Bucuresti, insa spune ca va extinde acoperirea si in alte orase mari din tara. “Orange pregateste lansarea HSDPA pentru momentul in care va fi cerere pe piata, iar miscarea va fi justificata din punct de vedere economic”, considera Daniel Weissman de la TASC Strategic Consulting. “Pana atunci, Orange va extinde pachetul de servicii bazate pe tehnologiile deja existente, precum EDGE – 2,75G sau 3G”, a adaugat el.Asii din maneca VodafoneViteza maxima garantata de Vodafone pentru serviciile 3,5G este de 1,4 Mbps, in timp ce viteza de transmitere a datelor (upload) este de 384 kbps. Primul produs disponibil, care are ca obiectiv principal utilizatorii de business, este cardul de date Vodafone Mobile Connect 3G Broadband, care asigura acces rapid la Internet si la aplicatiile companiei, cum ar fi e-mail-ul sau intranetul.Pe masura ce reteaua HSDPA se va dezvolta, aceasta va permite o viteza de conectare mai mare de pana la 3,6 Mbps, conform Vodafone.Pentru Mobile Connect 3G Broadband trebuie sa scoateti din buzunar 45 de dolari pentru dispozitivul care va conecta calculatorul la Internet si alti 35 de dolari pentru abonamentul lunar in care este inclus un trafic de date de 1GB. Exista insa si un al doilea produs 3,5G, care va fi lansat pana la sfarsitul acestui an si care se adreseaza utilizatorilor obisnuiti de telefonie mobila. Este vorba despre un modem USB care asigura accesul la Internet prin HSDPA pentru orice calculator de birou sau laptop.Pe de alta parte, operatorul de telefonie mobila a lansat o oferta si pentru companiile mici – Vodafone MultiOffice, care ofera solutii de conectare la Internet pentru o retea de PC-uri, incluzand printre altele si solutii firewall si un port Wi-Fi.Explicatia companiei pentru lansarea serviciilor 3,5G este obtinerea unui avantaj competitiv. “Pe langa faptul ca este o evolutie fireasca, am avut un avans de peste un an in introducerea serviciilor 3G si acum vom avea avans si in ceea ce priveste tehnologia HSDPA”, a explicat Liliana Solomon.Nevoia de HSDPAStudiile de piata arata ca utilizatorii, indiferent daca este vorba de companii sau de clienti individuali, vor servicii cat mai performante. Aceasta este de fapt tendinta la nivel mondial in ceea ce priveste piata de telecomunicatii si motivul pentru care Vodafone are in plan sa investeasca in continuare, atat in extinderea acoperirii 3G, cat si in dezvoltarea tehnologiei HSDPA.Insa o posibila problema o poate reprezenta numarul de clienti care adopta noile tehnologii. Pana acum, dupa mai bine de un an de la lansarea serviciilor 3G, Vodafone numara peste 230.000 de clienti care utilizeaza aceasta tehnologie, dintr-un total de aproximativ 7 milioane. Astfel, se poate ridica intrebarea cat de repede va creste numarul utilizatorilor de HSDPA, mai ales ca se poate spune ca cele doua tehnologii concureaza pe aproximativ acelasi segment de clienti.”Serviciile HSDPA se adreseaza in primul rand utilizatorilor de date, in timp ce, in sens mai larg, 3G include si servicii de voce si cele de informatie si divertisment”, a explicat Liliana Solomon. “Iar din aceasta perspectiva, cele doua tehnologii vor coexista, avand in vedere modalitatile diferite de utilizare”, a adaugat aceasta.In plus, directorul executiv al Vodafone considera ca, pe o piata extrem de dinamica, asa cum este cea a comunicatiilor mobile, unde tehnologiile avanseaza de la un an la altul, viitorul este in mod clar al tehnologiilor broadband. “Vom asista in curand la viteze de 3,6 Mbps, 7,2 Mbps si chiar 14 Mbps”, a spus Solomon. “Se vorbeste deja de viteze de 50-60 Mbps, iar pasul urmator este 4G”, a adaugat aceasta.Vine si 4GUn grup de sapte operatori de telefonie mobila din lume au incheiat recent un parteneriat pentru a putea dezvolta impreuna ceea ce ei numesc “o viziune coerenta pentru evolutia tehnologica dincolo de 3G”.Cu alte cuvinte, se lucreaza deja pentru noua generatie de servicii de telefonie mobila – 4G, definita de Uniunea Internationala de Telecomunicatii (ITU) ca fiind o tehnologie mobila care permite transferul de date cu o viteza de 100MB/secunda pentru un utilizator in miscare si de pana la un 1GB/secunda cand dispozitivul mobil este in repaus. Un telefon mobil 4G va permite descarcarea unui film de pe Internet in numai 6 sau 7 secunde, sunt de parere reprezentantii companiei Samsung. Iar descarcarea unei melodii se va face intr-un timp aproape insesizabil de catre utilizatori. Numai ca aceasta tehnologie nu va veni pe piata atat de curand pe cat ne asteptam. Lansarea in varianta comerciala a serviciilor 4G este programata pentru anul 2010. Va avea oare succes si in Romania? Ramane de vazut.Drumul pana la 4g2G. Reteaua GSM clasica, prin care este suportat traficul de voce, de SMS-uri si traficul de date CSD (canal unic de 9.600 bps)2,5G. Reteaua 2G la care se adauga un upgrade pentru transmisie de date la o viteza superioara (GPRS, HSCSD, EDGE) si care suporta traficul de MMS-uri si livestreaming2,75G. Reteaua care suporta EDGE – Enhanced Data rates for Global Evolution3G. Reteaua de generatia a treia care suporta caracteristicile retelei 2,5G si care are in plus UMTS – videotelefonie, livestreaming si transmisii de date la viteze superioare3,5G. Reteaua care suporta un transfer de date de 2MB/secunda, la o viteza de conectare la Internet de pana la 1,8 Mbps4G. O retea care nu a fost inca dezvoltata, insa conform proiectului aceasta va permite un transfer de date cu o viteza de pana la 100 MB/secunda

  • Cu 50 la suta mai mari

    Ritmul rapid in care se dezvolta industria IT, prin deschiderea de call-centere si centre de outsourcing, depaseste oferta de forta de munca de top management. Efectul ar putea antrena o crestere a pachetelor salariale din IT, de pana la 50%, dupa cum spun specialistii din resurse umane.Criza de manageri din IT vine pe fondul cresterii prezentei companiilor straine pe piata locala. In ultima perioada, in Romania si-au deschis operatiuni mai multi jucatori internationali din outsourcing. Genpact, care a intrat pe piata anul trecut, are acum 400 de angajati, iar Accenture a anuntat, la inceputul lui iulie, angajarea a 1.000 de oameni. Potrivit studiului PayWell 2006, realizat de PricewaterhouseCoopers, managerii din IT sunt cel mai bine platiti in cadrul companiilor, cu un salariu mediu lunar brut de 3.200 de euro.Dar segmentul IT nu este singurul care duce lipsa de manageri. Head-hunter-ul George Butunoiu spune ca toate domeniile sufera in egala masura, cu exceptia celui bancar, pentru ca acolo unde sunt mai multi bani exista si un management mai bun.O explicatie pentru deficitul managerilor din diverse departamente este, potrivit Iulianei Badea, recruitment services manager la Lugera & Makler, dezvoltarea mai rapida a sectoarelor, in comparatie cu timpul necesar pregatirii unui manager. Procesul de invatare este de cele mai multe ori “on the job”, iar specialistul poate deveni un manager mediocru din cauza lipsei timpului de a-si dezvolta competenta manageriala.

  • Bancherii joaca la Hollywood

    Paramount a incheiat un contract in valoare de 300 mil. dolari (235 mil. euro) cu banca de investitii germana Dresdner Kleinwort pentru producerea a 30 de filme. Filmele vor fi realizate de Paramount si filialele sale – Paramount Pictures, DreamWorks, MTV Films si Nick Movies, prin fondul Melrose 2, finantat de Dresdner si alti investitori atrasi de acestia. Intelegerea a venit la timp pentru a diminua urmarile negative ale despartirii lui Tom Cruise de celebra companie de productie si reprezinta un vot de incredere pentru Brad Grey, CEO al Paramount. Astfel, zvonurile ca Paramount va intampina probleme in strangerea de fonduri pentru viitoarele proiectii, odata cu plecarea celebrului Tom Cruise, au fost contrazise. Mark Badagliacca, director financiar la Paramount, spune ca “este intotdeauna important sa ai parteneri in productia de film, pentru ca iti da posibilitatea sa ai mai multe vasle la aceeasi barca”. Laura Fazio, managing director al Dresdner Kleinwort, a declarat ca Melrose 2 demonstreaza apetitul crescand al investitorilor pentru sectorul filmelor si in special interesul pentru proiectele companiei Paramount. Afacerea survine pe fondul altor cateva “deal-uri” dintre studiouri si investitori – Sony Pictures si Universal au obtinut, prin contracte similare, 700 mil. dolari, iar 20th Century Fox s-a inteles cu Dune Capital Management pentru 350 mil. dolari.Principalele tranzactii incheiate de producatorii de filme:Paramount a incheiat un contract de 300 de milioane de dolari cu Dresdner Kleinwort20th Century Fox s-a inteles cu Dune Capital Management pentru 350 mil. dolariSony Pictures si Universal au obtinut, prin contracte similare, 700 de milioane de dolari

  • Schimbari la varful Vodafone

    Karsten Wildberger este noul Chief Financial Officer al operatorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Inainte de a ocupa aceasta functie in Romania, Wildberger a fost vicepresedinte executiv in cadrul T-Mobile in Germania. Din anul 2003, el a ocupat mai multe pozitii de conducere in cadrul companiei T-Mobile. Noul CFO va fi responsabil de situatia financiara a uneia dintre cele mai mari companii din Romania, care anul trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 738 de milioane de euro si un profit net de 206 milioane de euro. Vodafone are si un nou vicepresedinte de Resurse Umane, in persoana Ancai Podoleanu (foto). Podoleanu a detinut functia de director de Resurse Umane al Quadrant Amroq Beverages SA, care imbuteliaza marcile Pepsi, Prigat si Lipton. Ea a elaborat strategia de resurse umane a QAB inca din anul 1999 si a fost anterior Management Consultant in cadrul Gemini Consulting Romania.

  • 900 mil. dolari la 22 de ani

    Bataia pe site-ul de networking Facebook s-a incheiat. Dupa ce anul trecut Yahoo! si-a retras o oferta de achizitie, in ianuarie anul acesta Mark Zuckerberg (foto), fondatorul companiei, a refuzat cele 750 de milioane de dolari oferite de Viacom. Website-ul de social networking a fost adjudecat in cele din urma de Yahoo!, care a plusat pana la 900 de milioane.Facebook isi va pastra independenta fata de gigantul web, cel care il va conduce in continuare fiind Zuckerberg, proaspat CEO in imperiul Yahoo! si totodata cel mai tanar la cei doar 22 de ani ai sai. Zuckerberg a mizat totul pe acest proiect si a castigat. In anul 3 a renuntat la Harvard pentru Silicon Valley unde a construit o retea electronica care interconecta toate campusurile americane. Facebook-ul este cunoscut ca varianta adulta a MySpace, cu un succes comparabil la cele 50 de milioane de dolari la care se ridica cifra de afaceri pe anul 2005. Pentru acest an se estimeaza ca cifra de afaceri a companiei se va dubla. Yahoo! are toate motivele sa se bucure de aceasta achizitie, cu atat mai mult cu cat tentativa proprie de construire a unei retele sociale, Yahoo! 360, a esuat lamentabil, iar razboiul pe care l-au declarat tacit celor de la Google nu pare a fi unul castigator. Cu toate ca dupa incheierea negocierilor Zuckerberg va incepe sa lucreze pentru Yahoo!, el nu pare a fi dat peste cap de transformarea sa peste noapte dintr-un pusti pasionat de IT intr-un executiv multimilionar. El ramane proprietarul unui modest apartament din Palo Alto, in apropierea sediului Facebook, si continua sa scrie singur linii de cod pentru website.

  • Mogulul de la Rasarit

    Dupa ce a anuntat ca va investi 21 de milioane de euro intr-un mall din centrul orasului Botosani, Danut Prisecariu se prefigureaza ca fiind al doilea mogul al imobiliarelor din Moldova, dupa Iulian Dascalu, care detine Iulius Group. Grupul sau de firme a fost implicat si in dezvoltarea centrului comercial Moldova Mall din Iasi, care a fost achizitionat la inceputul acestui an de catre Equest Balkan Properties, o companie britanica de investitii imobiliare, in urma unei tranzactii de 34,5 milioane de euro. Prisecariu mai deruleaza afaceri si in industria hoteliera, in radio sau televiziune. Hotelurile “Traian”, “Studis”, “Tele M”, “Moldova Mall”, sau “Hala Centrala” fac parte din portofoliul imobiliar detinut de acesta. Prisecariu intentioneaza sa mai dezvolte si alte afaceri in Botosani, care este considerat o zona destul de saraca a tarii. Omul de afaceri a achizitionat in acest an hotelul Rapsodia din localitate, pe care intentioneaza sa il renoveze.Hotelul Rapsodia are in prezent 2 stele si o portiune va fi transformata intr-un hotel de 3 stele, iar cealalta in hotel de 4 stele. Investitia se va ridica la circa 7-8 mil. euro. Mai mult, omul de afaceri va dezvolta un complex rezidential compus din patru blocuri cu opt etaje, care va livra pe piata peste 100 de apartamente. Prisecariu este insa cercetat in prezent de DNA (Directia Nationala Anticoruptie) pentru savarsirea mai multor infractiuni de natura economica.

  • Cine scoate ghizii la pensie

    Telefonul mobil se poate dovedi cel mai bun prieten al turistului intr-o vizita intr-un muzeu sau un oras, sustin reprezentantii primei companii din lume care a inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefon.Telefonul poate imprumuta vocea unei celebritati precum Larry King, celebrul jurnalist al CNN, sau Steven Tyler, solistul formatiei Aerosmith. Vocile celor doi joaca rolul de “povestitori” pentru Talking Street, o companie americana care ofera ghiduri audio pentru turistii aflati in trecere prin orase americane precum New York, Boston sau Washington. Alti “ghizi” angajati de companie mai sunt Sigourney Weaver, actrita care a jucat in seria de filme Alien, sau Jerry Stiller, care a interpretat rolul lui Frank Constanza, tatal lui George, in sitcom-ul Seinfeld.Totul a inceput in ManhattanCe trebuie sa faca utilizatorii pentru a accesa ghidul audio al Talking Street? Mai intai trebuie sa-l cumpere, fie prin telefonul mobil (contravaloarea urmand sa apara pe factura telefonica), fie de pe site-ul companiei, prin card de credit. Pretul unui tur este de 6 dolari. Dupa care, formand un numar furnizat de companie, le va “raspunde” vocea unei celebritati, gata sa ii indrume intr-un tur audio al orasului, urmand traseul a circa 15 obiective. Turul dureaza, cu tot cu timpul necesar pentru deplasare de la un obiectiv la altul, circa doua ore (din care 40 de minute reprezinta durata efectiva a legaturii telefonice cu Talking Street). Pentru a se orienta, utilizatorii pot folosi orice harta a orasului, inclusiv pe cea disponibila pentru download pe site-ul companiei. Fiecare obiectiv vizitat presupune o alta convorbire telefonica, ceea ce inseamna ca turul poate fi intrerupt oricand pentru a fi reluat mai tarziu. Valabilitatea ghidului interactiv e de o saptamana de la data achizitionarii, asa ca turistii nu trebuie sa alerge prin tot orasul pentru a ajunge la urmatorul obiectiv inainte sa expire timpul.Ghidul poate fi folosit de pe orice telefon, indiferent de operator, dar cartelele SIM americane taxeaza convorbirile la tarif local, ceea ce reduce costurile aferente serviciilor de roaming.Miles Kronby, creatorul Talking Street, si-a pus in aplicare ideea in anul 2003 cu primul tur interactiv in East Side – New York. El nu a vrut sa precizeze cati oameni au achizitionat ghidul, dar a spus ca reactiile primite in urma primului tur au fost incurajatoare. In 2004, serviciul a fost lansat in Manhattan si Boston, iar in iarna anului trecut a urmat Washington. Kronby admite ca este posibil ca astfel de experiente sa nu ia niciodata complet locul cartilor-ghid si ghizilor “umani”. Dar spune ca pe masura ce tehnologia telefoanelor mobile se va imbunatati, popularitatea “telefoanelor-ghid” va creste. Iar ghizii “live” trebuie probabil sa se gandeasca de pe-acum la ce-ar putea sa faca in plus pentru a le tine piept “rivalilor” dotati cu cipuri electronice.Telefonul – critic de artaMulte muzee, odata impotriva telefoanelor galagioase, incurajeaza acum folosirea acestor aparate. Anul trecut, zeci de institutii de arta, printre care muzee din Los Angeles, Washington si Minneapolis, au inceput sa ofere ghiduri interactive pentru telefonul mobil, cele mai multe fiind gratuite. Alte zeci de astfel de institutii se pregatesc sa implementeze asemenea servicii.Insa intrarea mobilului pe salile muzeelor are o istorie interesanta. Marile muzee europene au adoptat deja de cativa ani moda ghidurilor audio care dau informatii la cerere despre diverse picturi sau sculpturi, prin tastarea, pe un gadget dotat cu casti pe care il primeste la intrare, a unui cod afisat alaturi de exponat. Tocmai pentru ca aceste gadgeturi au un design pe care oamenii de multe ori il gasesc greu de inteles – “Pe ce buton apas ca sa pun pauza? Cum fac sa mai ascult odata?” – dar si pentru ca unii consumatori se arata ingrijorati de riscul de a purta o pereche de casti care a mai fost purtata de cine stie cati alti oameni, autoritatile mai multor muzee au inceput sa ofere ghiduri audio interactive ce pot fi ascultate pe telefoanele mobile ale vizitatorilor.”In general nu inchiriez ghiduri audio cu casti atunci cand merg intr-un muzeu decat daca gasesc acolo un Monet sau altceva impresionant”, a spus Chris Mengarelli, 53 de ani, care a folosit recent telefonul mobil pe post de ghid in Muzeul de Arta San Jose. “A fost mult mai convenabil decat sa inchiriez un set de casti si nu mi-am mai facut griji ca as putea sa contactez vreo boala transmisibila”, a explicat el, citat de presa internationala.Folosirea acestui tip de serviciu este simpla. Vizitatorii apeleaza de pe mobilul lor un numar de telefon si apoi tasteaza codul exponatului. De regula, toata vizita se poate incadra intr-o singura convorbire, in timpul careia se tasteaza din cand in cand codurile exponatelor, urmate de rularea inregistrarilor audio.Alte muzee, cum este Muzeul de Arta Moderna din San Francisco, au gasit metode diferite de a-i atrage pe fanii tehnologiei, dand posibilitatea vizitatorilor sa descarce fisiere audio, de pe site-ul muzeului, pe care le pot asculta pe iPod sau pe playere audio portabile in timp ce privesc exponatele. Este adevarat insa ca simplul acces la solutii tehnologice moderne nu garanteaza calitatea informatiilor oferite.”Doar pentru ca poti sa asculti descrieri pe telefon despre fiecare piesa dintr-o expozitie, nu inseamna neaparat ca acele mesaje sunt nemaipomenite”, a spus Peter Samis, consultant educational al muzeului din San Francisco. “Muzeele sunt relativ novice in privinta acestui serviciu si nu au experienta in producerea acestui tip de continut”, a mai adaugat Samis.Totusi, se pare ca ghidurile interactive au schimbat modul in care unii vizitatori “consuma” arta.TURUL AUDIOCompania???orase acoperiteTalking Street???New York, Boston, WashingtonSoundwalk???Paris, orase din IndiaJjourneys???orase din ItaliaPodGuides???orase din Belgia si Marea Britanie

  • La dublu cu DaimlerChrysler

    Dupa succesul Logan-ului, Romania a inceput sa devina interesanta pentru gigantii industriei auto. Primul semn este decizia concernului germano-american DaimlerChrysler de a intra pe piata romaneasca din 2007, printr-un joint-venture cu Autorom – firma controlata de omul de afaceri Ion Tiriac. Noua entitate, care se va numi cel mai probabil DaimlerChrysler Romania, se va ocupa de partea de import si distributie a marcilor detinute de grupul auto. Detaliile legate de parteneriat nu au fost stabilite deocamdata, insa controlul nu va mai fi in mana lui Tiriac. Autorom este in prezent importatorul exclusiv al marcilor Mercedes Benz, Chrysler, Jeep, Smart si Dodge, detinute de DaimlerChrysler. Cifra de afaceri pe anul trecut a Autorom a fost, conform unor estimari oficiale, de aproape 50 de milioane de euro, 80% din venituri provenind din importurile autoturismelor Mercedes. In 2005 au fost vandute pe piata romaneasca, in total, 3.746 de autovehicule produse de DaimlerChrysler.Joint-venture-ul cu DaimlerChrysler se inscrie in logica fostului tenisman – a carui avere a fost estimata anul trecut, de Business Magazin, la peste un miliard de euro – de a se asocia cu nume mari din Occident, asa cum a facut si in cazul societatii de asigurari, al bancii Ion Tiriac sau al parteneriatului cu nemtii de la Metro.

  • Tipii de la cablu

    Dar zambetul linistit al lui Whitacre, un texan de 64 de ani, i-a descumpanit si pe cei mai aprigi critici ai strategiei sale. Pariul de care seful SBC era sigur si pe care a mizat inca 4 miliarde de dolari dupa achizitia AT&T se numea IPTV (Internet Protocol TV), un concept nou care avea sa creeze puntea de legatura intre serviciile de internet si industria de home-entertainment. IPTV este tehnologia care permite transportarea semnalului TV in format digital (de unde rezulta o calitate superioara a imaginii si a sunetului) prin cabluri pe care in mod normal “circula” Internetul, pana in casa consumatorului.De 10 ori intr-un anDoi intreprinzatori romani, Silviu Sabau si Iosif Szavuj, au facut pasul inaintea concurentei si au mizat la randul lor 1 milion de euro pana in prezent in furnizarea de servicii IPTV pe piata romaneasca. Cei doi detin compania Ines, cu afaceri estimate la 6 milioane de euro anul trecut, unul dintre cei mai importanti furnizori de servicii internet si solutii de telecomunicatii din Romania, serviciile IPTV din oferta companiei devenind operationale spre finalul anului trecut.Rezultatele iNes nu sunt foarte spectaculoase deocamdata – compania avea, la finalul anului trecut, doar 50 de abonati la IPTV, mult sub asteptarile initiale, in conditiile in care pretul pachetului de instalare se ridica la cateva sute de euro, iar aria de acoperire a serviciilor e destul de limitata – Bucuresti si imprejurimile sale. Anul acesta business-ul a prins viteza, numarul clientilor ajungand deja la circa 500, potrivit lui Radu Rusu, director al diviziei IPTV la iNes.Mai dureaza 5 aniServiciul IPTV din oferta iNes costa 100 de euro pe luna, pentru persoane fizice si 250 de euro pentru clientii corporatisti, in care sunt incluse si servicii de telefonie si acces la Internet. Conform oficialilor iNes, 80% dintre clienti sunt consumatori individuali si restul sunt companii, fiind vizate in special zonele rezidentiale din Baneasa si Iancu Nicolae, unde serviciile de cablu nu ofera o calitate a imaginii suficienta pentru televizoarele cu ecrane plate, cu diagonale de peste 30 de inci (peste 76 de centimetri). “Cred ca iNes a luat-o inaintea pietei. Mai pot aparea si alti operatori cu oferte, dar ramane de vazut daca este un model de business convingator”, spune Dinu Malacopol, director de Internet si date la UPC/Astral, unul dintre principalii jucatori din piata serviciilor de telecomunicatie din Romania. Va putea, insa, televiziunea interactiva prin IP sa ia locul televiziunii traditionale? “Cu siguranta in urmatorii 5 ani televiziunea clasica prin cablu va fi inlocuita de televiziunea interactiva IPTV”, este de parere Cristian Buha, Client Service Director la iNes. Pentru asta, este nevoie insa de servicii cu valoare adaugata mare, sunt de parere alti specialisti din piata. Dinu Malacopol spune ca peste 5 ani va exista o piata pentru serviciile IPTV in Romania, insa “si oferta va fi mai variata si specializata”. Si explica: “de pilda, posturi TV pentru pasionatii de numismatica sau de barci cu motor, realizate sau macar traduse in limba romana”. Malacopol spune ca UPC nu are deocamdata in pregatire un astfel de serviciu si crede ca “piata nu este pregatita”, pentru ca numarul celor interesati este inca prea mic. Furnizarea serviciilor video-on-demand face parte si din strategia RomTelecom, care ia in considerare oferirea de servicii de IPTV in viitor. Consumatorii “tintiti” de companie vor fi “utilizatorii tineri, interesati de tehnologiile moderne”, conform lui Dan Nastasa, seful diviziei de dezvoltare de produse a RomTelecom.Potrivit estimarilor reprezentantilor iNes de la momentul lansarii serviciului IPTV, Bucurestiul este o piata de circa 10.000 de abonati, intr-un interval de 3 ani, iar pe masura ce vanzarile de echipamente de infrastructura necesare vor creste, acestea se vor ieftini, ceea ce va influenta pozitiv costul. Grila de posturi cuprinde in momentul de fata circa 100 de posturi TV. “Numarul programelor este in crestere pe masura obtinerii de noi licente si a diversificarii cererii din partea utilizatorilor”, spune Buha. Functia “timeshifting” e disponibila deocamdata pentru 6 posturi TV, functie care permite redifuzarea in orice moment a oricarei emisiuni transmise pe posturile PRO TV, Antena1, TVR 1, Prima, Euforia, si Realitatea in ultimele 48 de ore. Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor, este ceva mai optimist in privinta viitorului IPTV. “Romania este pregatita, acesta este viitorul”, spune el. Pambuccian este de acord ca mai exista scepticism in piata, insa spune ca orientarea consumatorilor catre IPTV “se va intampla mai curand decat credem”. Nici macar argumentul preturilor mari nu-l sperie: “Lucrurile de genul asta incep scump si se termina ieftin”. Si, cel putin privind la exemplul computerelor si al accesului la Internet, pare sa aiba dreptate. Piata romaneasca de Internet si date este estimata la aproximativ 250 de milioane de euro in 2005, cu o rata medie de crestere anuala de 15%.Milioane de programe-hibridPentru a putea avea acces la acest serviciu nu este necesar un computer si nici macar un televizor high-end (cu toate ca cea mai buna experienta de vizionare se obtine pe ecrane tip plasma sau LCD). Oferta furnizorilor include un set-top box, o “cutiuta” in care semnalul digital e convertit in semnal TV compatibil cu orice televizor. Pe langa faptul ca serveste la decodarea imaginilor si transmiterea semnalelor TV, set-top box-ul poate oferi mai multe functii printre care video la cerere (VOD), ghid electronic de programe (EPG), managementul drepturilor digitale (DRM- se refera la administrarea drepturilor de autor in mediul digital) si o varietate de servicii multimedia interactive.De asemenea, IPTV ofera posibilitatea receptionarii simultane a milioane de programe-hibrid, obtinute din combinarea programelor de televiziune, filmelor, site-urilor web si chiar a jocurilor pe calculator. Spre exemplu, o functie a unui software pentru IPTV de la Microsoft permite vizionarea a mai multor meciuri de baseball in acelasi timp, utilizatorul putand alege ce anume vrea sa urmareasca, fiind disponibile si statistici despre jucatori. IPTV permite personalizarea grilei de programe, tehnologia permitand inregistrarea emisiunilor si difuzarea lor dupa un interval de timp, la cerere si in ordinea dorita. In plus, tehnologia permite oferirea de servicii de tip video-on-demand – anumite evenimente, concerte, meciuri, filme, pot fi cumparate si livrate la cerere, doar celor care vor sa le vada, plata fiind facuta “la bucata”.Germanii au ales microsoftDeutsche Telekom, cea mai mare companie de telecomunicatii din Europa, a anuntat la inceputul acestui an ca a selectat platforma software Microsoft ca solutie tehnica pentru lansarea serviciile sale de IPTV in 10 orase din Germania. Operatorul va investi 3 mld. euro pentru a crea o noua retea de fibra optica, care ar urma sa includa intr-un inel de mare viteza 50 de orase din Germania pana in 2007. Viteza de transfer a datelor in retea va fi de aproximativ 50 MB/secunda, de cinci pana la zece ori mai rapida decat cea mai buna conexiune broadband actuala. Valoarea tranzactiei cu Microsoft este a doua ca marime dintre toate tranzactiile ce au avut ca obiect platforma software Microsoft IPTV Edition.Ce are in plus1. Calitate mai buna a imaginii deoarece semnalul TV este digital2. Serviciul de baza permite vizionarea programelor difuzate cu mult timp in urma (programele sunt inregistrate pe server), prin aplicatia “timeshifting”3. Propria ta grila de televiziuni si serviciul EPG (electronic program guide) care permite vizionarea ghidului de programe propriu4. Mai puteti avea un serviciu care va permite sa inregistrati anumite emisiuni dorite – similar cu optiunile oferite de un videorecorder Serviciul se numeste PVR – personal video recording5. Prin IPTV aveti si posibilitatea comandarii de programe la cerere (VOD – video on demand), cu plata “la bucata” Cei mai mari furnizori IPTVKingston Interactive Television, lansat in Marea Britanie in octombrie 1999Fastweb in ItaliaImagenio, operator Telefonica in SpaniaYahoo! BB / Softbank in JaponiaNow Broadband TV in Hong Kong, lansat in 2003SuperSun in Hong Kong, lansat in 2005Media on demand (MOD) in China, operator Chunghwa TelecomHomechoice in Marea Britanie