BusinessMagazin

Tag: isarescu

  • Ce avere are Mugur Isărescu. DECLARAŢIA guvernatorului BNR

    Potrivit ultimei declaraţii de avere, din noiembrie 2014, publicată pe site-ul BNR, Mugur Isărescu – a cărui avere este verificată de ANI – are două terenuri, unul agricol şi unul intravilan, în comuna Gruiu, sat Siliştea Snagovului, cumpărate în 1994 şi 2004, în suprafaţă de peste 14.610 metri pătraţi, şi deţinute împreună cu soţia sa.

    Tot împreună cu soţia sa, Mugur Isărescu mai deţine un teren intravilan în Bucureşti (Sectorul 1), de 33 de metri pătraţi, cumpărat în 2012, aferent apartamentului achiziţionat în acelaşi an.

    De asemenea, el mai menţionează în declaraţia de avere un teren intravilan de peste 220 de metri pătraţi în localitatea Drăgăşani din judeţul Vâlcea, cumpărat în 2003, pe numele soţiei sale, precizând că această suprafaţă este aferentă casei sale de vacanţă din aceeaşi localitate.

    Isărescu are şi o casă de 260 de metri pătraţi construită în anul 2000, în comuna Gruiu, sat Siliştea Snagovului din judeţul Ilfov, o casă de vacanţă în suprafaţă de 88,8 metri pătraţi construită în anul 2003 la Drăgăşani, precum şi un apartament de 127,23 de metri pătraţi, în Bucureşti, cumpărat în 2012.

    Guvernatorul BNR menţionează în declaraţia de avere şi un autoturism Eagle cumpărat în 1993, precum şi o barcă cu motor cumpărată în 2004.

    De asemenea, el declară bijuterii dobândite în perioada 1976-1989, în valoare de 7.930 de euro, precum şi bijuterii dobândite în perioada 1990-2014, în valoare de 54.100 de euro. Guvernatorul Băncii Naţionale mai precizează în declaraţia de avere şi o colecţie numismatică în valoare de 40.300 de euro, dobândită în perioada 1990-2014, precum şi tablouri şi icoane în valoare de 17.300 de euro şi veselă de argint de 3.000 de euro, toate dobândite în aceeaşi perioadă – 1990-2014. Isărescu mai menţioneză şi tablouri, icoane şi bunuri sub formă de metale preţioase în valoare totală de 7.000 de lei, dobândite în perioada 1976-1989.

    Mugur Isărescu mai menţionează în declaraţia de avere şase conturi în lei, în care are peste 339.000 de lei şi trei conturi în euro, cu suma totală de peste 39.000. De asemenea, Isărescu are şi şapte depozite bancare – trei în euro şi patru în dolari -, în care deţine peste 19.200 de euro şi aproape 18.000 de dolari.

    În declaraţia de avere, Isărescu scrie şi că a acordat un împrumut în nume personal de 250.882 de lei societăţii SC Măr SRL, la care este acţionar majoritar, având 79,40% din acţiuni, cu o valoare a acţiunilor de 1.159.600 de lei din capitalul total de 1.460.400 de lei. În declaraţia de avere anterioară, din iunie 2014, el preciza că deţine 99,98% din acţiunile SC Măr SRL.

    Firma Măr SRL, deţinută de Isărescu, are circa 40 de hectare de vie la Drăgăşani, în judeţul Vâlcea.

    În ceea ce priveşte veniturile, sunt menţionate doar sumele obţinute ca preşedinte secţie la Academia Română – 34.428 lei şi ca profesor la ASE – 896 lei, fără a fi precizat salariul încasat ca guvernator al BNR. El a obţinut, de asemenea, 113 lei din dividende la Lafarge Ciment România, aceeaşi sumă fiind obţinută, tot din dividende la aceeaşi societate, de către soţia sa, Elena Isărescu. Aceasta declară şi o pensie anuală de 7.416 lei, precum şi venituri din produse agricole, valoarea acestora nefiind însă menţionată.

    În ultima sa declaraţie de interese, tot din noiembrie 2014, Mugur Isărescu scrie că este acţionar la Lafarge Ciment, cu 40 de acţiuni în valoare de 100 de lei, precum şi la SC Măr SRL din localitatea Drăgăşani (Vâlcea), unde menţionează că are 54,01%, faţă de 79,40 % din acţiuni, cât menţionase în declaraţia lui de avere.

    Agenţia Naţională de Integritate verifică averea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după ce a primit recent o sesizare în acest sens, au declarat vineri, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul ANI.

    Sursele citate au precizat că Agenţia Naţională de Integritate a înregistrat în urmă cu aproximativ două săptămâni sesizarea în care se solicită verificarea averii guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

    Sesizarea a fost trimisă de Asociaţia Parakletos, care arăta că Mugur Isărescu ar avea un credit la Volksbank, pe care l-ar fi trecut în declaraţia de avere din 2007, însă în declaraţiile ulterioare ar fi notat doar creditul de aproape 700.000 de lei, fără a mai menţiona numele băncii, potrivit relatărilor din presă.

    Asociaţia Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, a solicitat ANI, printr-o sesizare trimisă în 18 februarie, să stabilească dacă situaţia “atrage vreo stare de incompatibilitate sau vreun conflict de interese între calitatea domnului Mugur Isărescu de debitor al băncii Volksbank şi aceea de guvernator al Băncii Naţionale a României”, potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX.

    Guvematorul BNR a negat, într-o conferinţă de presă de la începutul lunii februarie, că a contractat vreodată un credit de la Volksbank. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului, a revenit cu precizarea că Isărescu nu şi-a amintit de împrumutul în cauză întrucât între timp l-a refinanţat la UniCredit şi l-a rambursat integral ulterior.

    Potrivit declaraţiei de avere a lui Isărescu aferentă anului 2007, acesta avea în 2006 un credit de la Volksbank în în valoare de 698.617 lei, pe o perioadă de 10 ani, cu scadenţă în 2016. În declaraţiile de avere din 2008 şi 2009 nu se mai specifică numele băncii, ci doar “o instituţie de credit din România”, însă perioada de creditare era aceeaşi, iar soldul similar.

    În declaraţia de avere din 2010 nu se mai menţionează niciun credit, creditul fiind probabil rambursat în 2009.

    Vasilescu a precizat la acel moment că numele băncii creditoare nu a mai fost specificat în declaraţiile de avere ulterioare ale guvernatorului BNR, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între Banca Naţională a României şi Agenţia Naţională pentru Integritate, înţelegere care a “căzut” în 2013.

    Ca urmare, asociaţia Parakeltos a solicitat ANI să confirme dacă a existat un acord între instituţie şi BNR în baza căruia s-ar fi acordat derogări personalului Băncii Naţionale în privinţa completării declaraţiilor de avere şi, dacă au fost acordate derogări, să specifice temeiul legal care a stat la baza acestora.

    ANI a trasmis, printr-un răspuns datat 30 martie, că cererea “având ca obiect evaluarea averii şi respectării regimului juridic al conflictetor de interese de către Isărescu Mugur, se află în curs de sotuţionare”, rezultatul urmând să-l comunice după finalizare.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Isărescu a fost prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000, iar până să fie numit guvernator a ocupat timp de şase luni poziţia de secretar cu probleme economice şi monetare al Ambasadei României la Washington, de unde a fost rechemat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu.

    El este membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, membru cu drept de vot din partea României în Consiliul European de Risc Sistemic şi face parte din Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional.

  • Isărescu, despre FMI: Suntem pregătiţi pentru orice scenariu, dar negocierile merg bine. Vorbim luni

    “Noi suntem pregătiţi pentru orice scenariu, dar eu ştiu că negocierile merg bine şi nu ne antepronunţăm. Cei de la FMI vor avea o conferinţă de presă luni. Vorbim după”, a spus Isărescu, întrebat dacă există riscuri pentru România în eventualitatea încheirii acordului FMI înainte de termen, în luna septembrie a acestui an.

    Ministrul Finanţelor Darius Vâlcov a declarat miercuri că Guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), la care vor participa toţi miniştrii, pentru “a încerca să ajungă la un consens” cu experţii Fondului, atunci urmând să se ştie “dacă va mai fi sau nu în continuare un acord”.

    “Cea mai importantă întâlnire, cu toţi miniştrii, şi momentul în care vom încerca să ajungem la un consens va fi vineri. Probabil vineri seara sau sâmbătă dimineaţa vom şti dacă avem sau nu în continuare un acord, în condiţiile în care, bineînţeles, să le agreăm împreună”, a spus Vâlcov.

    Delegaţia FMI a început marţi vizita în România, programată în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România între 2-10 decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe 2015.

  • Isărescu, despre întârzierea falimentului personal: Autostrada către Vest trebuia finalizată în 2006

    “Suntem pentru legea falimentului personal. O lege bună. Uitaţi cum a fost pentru legea insolvenţei firmelor (…) Să vă spun ce înseamnă o lege care nu este bună. S-a dat legea insolvenţei persoanelor juridice, da? Şi s-a ajuns la următoarea situaţie: intră o firmă în insolvenţă, însă acţionarul principal are voie a doua zi să-şi înfiinţeze altă firmă. Păi, ce înseamna asta decât stimularea indisciplinei de plată? Este valabilă în România. Deci, o lege a insolvenţei persoanelor fizice trebuie să fie bine făcută, o lege care poate să fie aplicabilă”, a afirmat Isărescu, întrebat dacă legea falimentului personal nu ar aduce un echilibru de forţe în negocierile individuale dintre clienţii persoane fizice şi bănci, soluţie propusă de banca centrală.

    Întrebat dacă BNR are în vedere un model de lege aplicat în prezent alte state sau ce înseamnă o lege bună, oficialul BNR a spus: “O lege bună înseamnă o lege bună. Bine făcută, cu grijă“.

    El a detaliat ulterior că o lege bună presupune şi posibilitatea practică de a fi aplicată, inclusiv din perspectiva organizării sistemului juridic.

    “Dacă vine CSM-ul şi ne spune că n-are cum să facă faţă la un număr atât de mare de potenţiale procese de insolvenţă, credeţi că momentul acela, când se va introduce, va fi un moment bun? Nu va încurca mai mult lucrurile? La acest lucru ne referim”, a adăugat şeful băncii centrale.

    Isărescu a calificat ca nedreptă percepţia că BNR s-ar opune unei legi a falimentului personal, arătând că poziţia băncii centrale a fost doar de a pune unele întrebări şi de se asigura că legea va putea fi aplicabilă şi nu va afecta disciplina de plată.

    “Este singurul lucru care se discută de cinci ani? Eu am semnat în anul 2000 că autostrada către graniţa de vest trebuia să se termine în 2006 şi suntem la zece ani de atunci”, a răspuns Isărescu la observaţia că discuţiile privind legea falimentului personal au început în urmă cu cinci ani.

    FMI a transmis o scrisoare ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, în legătură cu legea falimentului personal, precizând că fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea părţilor interesate aceasta poate avea un impact negativ asupra pieţei financiare.

    Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România şi de Elisabetta Capannelli, country manger al Băncii Mondiale.

    FMI a inclus în aproape toate scrisorile de intenţie din ultimele două acorduri cu România, iniţiate în 2009, solicitări adresate autorităţilor prin care să nu fie adoptată legea falimentului personal, deşi în alte state, cum este cazul Ungariei, instituţia internaţională chiar a recomandat autorităţilor să adopte o astfel de iniţiativă legislativă.

    De fapt, FMI a preluat permanent retorica Băncii Naţionale a României, având aceeaşi poziţie şi în ceea ce priveşte OUG 50/2010 şi, ulterior, legislaţia şi competenţele instanţelor privind clauzele abuzive.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor s-a reunit, săptămâna trecută, pentru a discuta pe tema insolvenţei persoanei fizice. La discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate.

    Comisia a decis să constituie o subcomisie care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate, CSM, MJ, ARB, BNR, ANPC, iar apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea pe această formă.

  • Isărescu: Suntem pregătiţi să intervenim la fel ca în 2014. Cursul va rămâne în zona de echilibru

    “Categoric, leul este o monedă vie şi reacţionează la … a avut perioade de odihnă prelungite, dar reacţionează (…) Mai pot să apară şi dezechilibre. Cum s-a întâmplat în decembrie. Ministerul Finanţelor face plăţi masive, apar mulţi lei pe piaţă. Nu stăm să ne uităm, reacţionăm (…) Suntem în continuare pregătiţi, ca şi anul trecut, să acţionăm rapid pe piaţă, dacă apar dezechilibre”, a spus Isărescu, referindu-se la o eventuală ieşire a Greciei din zona euro.

    El a precizat că nu există fundamente pentru mişcări ample ale cursului de schimb, întrucât deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este mic şi acoperit de investiţiile străine directe, astfel că intervenţiile în situaşii de dezechilibre sunt explicabile, deşi banca centrală nu are un obiectiv de curs şi nu este deranjată de mişcări de până la 5%.

    “Pentru anul trecut noi nu vedem niciun fel de depreciere. Dacă leul a scăzut de la 4,52 (lei/euro n.r.) la 4,38, apoi a stat tolănit din martie în octombrie între 4,40 şi 4,44 şi apoi s-a dus spre 4,48, credeţi că s-a depreciat? Nu, el şi-a mai mâncat din apreciere. În 2014 leul nu s-a depreciat şi nu cred că va ieşi din zona de echilibru nici în acest an”, a continuat Isărescu.

    El a arătat că banca centrală intervine pe piaţă atunci când apar dezechilibre, inclusiv emoţionale.

    “Curs de echilibru înseamnă cam unde a fost anul trecut”, a mai spus Isărescu, precizând că există un interval de variaţie care nu necesită intervenţii.

    Cursul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro. Referinţa a urcat marţi cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro, la cel mai ridicat nivel începând cu 19 martie 2014.

    Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiştilor, soliditatea economiilor din Europa Centrală şi de Est va contribui la aprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului, în 2015, după scăderile înregistrate în ultimele săptămâni.

    Astfel, zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârşitul acestui an, de la nivelul de 4,125 unităţi pentru un euro înregistrat marţi, forintul cu 3,2%, la 310 unităţi pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unităţi pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unităţi.

    Guvernatorul BNR a mai anunţat că rata inflaţiei va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul ţintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită faţă de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipaţii a preţului petrolului.

    Isărescu recunoaşte că o inversare a trendului cotaţiilor internaţionale a petrolului ar impacta semnificativ în preţurile de consum, dar a atras atenţia că după anumite praguri însăşi furnizorii de ţiţei ale căror bugete publice depind de livrările de ţiţei, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creşterea ofertei.

    “Cum va evolua în viitor preţul ţiţeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influenţează foarte mult preţurile (…) Până unde se va duce scăderea preţului la ţiţei este o întrebare mare şi direcţiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuenţează”, a completat Isărescu.

    Pe de altă parte, el a adăugat că deflaţia reprezintă o preocupare şi pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

    “Privim şi noi cu îngrijorare la deflaţie, căci ea se va transmite, nu suntem izolaţi. Ceea ce ştim sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi şi cursul, nu facem o inovaţie. Noi nu trebuie să ieşim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influenţăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acţiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate”, a explicat Isărescu.

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente la 2,25 puncte.

    Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflaţiei şi plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului preţurilor volatile, inflaţiei scăzute din zona euro, persistenţei deficitului de cerere agregată şi continuării ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste, arată BNR.

    Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 1,26% în luna noiembrie 2014 de la 1,44% în luna octombrie 2014. În luna noiembrie, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,1%, uşor inferioară nivelului de 1,2% din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – s-a menţinut la nivelul de 1,4%.

    Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naţionale faţă de euro s-a menţinut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condiţiile tensiunilor geopolitice regionale, notează BNR.

    Pe termen scurt, BNR anticipează menţinerea traiectoriei ratei anuale a inflaţiei sub limita inferioară a intervalului ţintei staţionare ca efect al influenţei exercitate de evoluţia preţului petrolului pe plan mondial şi al persistenţei deficitului de cerere agregată. În acelaşi timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluţiile din mediul extern în condiţiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale şi ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.

  • Isărescu: Îndeplinim cele 5 criterii de la Maastricht, dar nu putem adera la euro nici peste doi ani

    “În România este macrostabilitate, toate cele cinci criterii de la Maastricht sunt îndeplinite, din coadă am ajuns în frunte. Dar nu ne trebuie euforie. Şi suntem iar într-o stare de paradox: deşi avem toate criteriile de la Maastricht îndeplinite, nu putem să vorbim despre trecerea la euro nici peste doi ani. Sprijinim şi ideea de adoptare ca ancoră, ca punct de catalizare, dar nu putem să ne aventurăm, pentru că abordarea e riscantă. Toate cele cinci criteria sunt îndeplinite, dar trebuie acum să le păstrăm”, a afirmat Isărescu la seminarul “Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) la Banca Naţională.

    El a punctat că economia românească este în prezent stabilă, însă are probleme la nivel micro, amintind numărul mare de insolvenţe din ultimii ani.

    “Problemele micro sunt de fapt cam mari, mari de tot, din timp ce insolvenţa ajunge să-ţi creeze doar probleme şi devine o practică să închizi o firmă şi pe urmă să deschizi în altă parte alta şi să n-ai niciun fel de problemă. Păi când intrau cei care scontau la Banca Naţională în 1880-1890, treceau printr-o cameră şi li se punea ştampilă că n-au falimentat firme, ca şi-au plătit datoriile la timp, că sunt înregistraţi la Registrul Comerţului şi respectă toate regulile comerciale şi că sunt onorabili, nu intrau altfel la scont”, a atras atenţia guvernatorul.

    Şeful BNR spune că, în prezent, cu toate că există zeci de indicatori financiari, de prudenţialitate, există firme care nu-şi plătesc datoriile la stat, existând întârzieri generale ale plăţilor.

    “Asta cred că va schimba şi comportamentul Ministerului de Finanţe, că şi el este jucător şi trebuie să respecte regulile, adică nu numai să aibă pretenţia să fie plătit la timp, ci să plătească şi el la timp”, a precizat Isărescu.

  • Isărescu vrea o lege privind aderarea la euro în 2019, pentru a contracara ciclurile electorale

    Prezent la prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014), guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că problema adoptării euro nu este “dacă va avea loc, ci când”.

    “Eu sunt un susţinător convins al acestor două proiecte majore, adoptarea euro şi aderarea la Uniunea Bancară. Problema este nu dacă, ci când se vor realiza, ceea ce contează este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea celor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. (…) În prezent, România îndeplineşte toate criteriile de la Maastricht de adoptare a euro, inclusiv rata medie anuală a inflaţiei. România, singură, a fost cea care, printr-un fericit consens politic între Guvern şi Preşedinţie, a stabilit verbal data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă ca adoptare a euro“, a spus Isărescu.

    Isărescu vede necesar un angajament mai ferm privind ţinta de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2019, obiectiv strategic, care să fie cuprins într-o lege adoptată în Parlament.

    “Ţinta de adoptare a euro, 2019, este încă verbală. Credem că ar fi bine să fie cel puţin sub forma unei strategii adoptate de toate partidele politice, ca în anul 2000, pentru că intrarea în UE era un angajament. Te antrenezi pe un drum, ciclul electoral nu ar trebui să te abată de la drumul respectiv, indiferent de alegeri. Până în 2019 ai câteva alegeri, în 2016 alegeri parlamentare. Eu nu pot să spun acum după alegerile prezidenţiale care va fi maniera în care angajamentul verbal între Palatele Victoria şi Cotroceni pentru 2019 se va materializa. Cel mai bine ar fi să avem o lege în Parlament, cu discuţii despre ce înseamnă adoptarea euro, obiectiv strategic, şi partidele parlamentare să se angajeze“, a spus guvernatorul BNR.

    Acesta a sublinat că dacă legea respectivă va fi adoptată de Parlament anul viitor, în ianuarie sau februarie, şi se menţine data de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru adoptarea euro, atunci la 1 ianuarie 2017 România va intra în ERM II – mecanismul ratei de schimb, “cu flexibiliatea cursului de schimb, ceea ce înseamnă că nu va fi un curs fix, ci unul cu anumite fluctuaţii”.

    Isărescu a menţionat că existenţa unei date ţintă pentru intrarea în zona euro este binevenită, stabilirea ei la orizontul anului 2019 trebuind să fie însoţită de asigurarea unei pregătiri adecvate a economiei pentru momentul adoptării monedei unice.

    “Realizarea unui consens politic pe un subiect naţional este o şansă care nu trebuie irosită. Un astfel de obiectiv fezabil constituie o ancoră, un catalizator pentru reformele structurale necesare. Chiar dacă ţinta pare foarte ambiţioasă, decât să deraiem în lipsa unui obiectiv clar şi să nu avem un stimulent pentru reforme, mai bine ne ambiţionăm. Să nu pierdem din vedere că avem un drum lung de parcurs, va fi nevoie de un calendar detaliat al paşilor de urmat şi de eforturi considerabile de recupare a unor decalaje din sfera convergenţei reale. Perioada de cinci ani până la data ţintă de adoptare a euro este un interval rezonabil, astfel încât economia românească să poată face faţă”, a subliniat guvernatorul BNR.

    Prima ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014) se desfăşoară în perioada 18 – 22 august şi este organizată de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

    Participanţii la acest eveniment ştiinţific sunt economişti români, afiliaţi unor universităţi sau institute de cercetare din străinătate, dar şi din ţară, care prezintă rezultatele cercetărilor pe care le-au desfăşurat, în cadrul unor sesiuni de comunicări ştiinţifice.

    Printre participanţi se numără Nicolae Bogdan Gârleanu de la Haas School of Business, University of California Berkeley, Mihai Manea de la Massachusetts Institute of Technology, Virgiliu Midrigan de la New York University şi Cristian Pop-Elecheş de la Columbia University.

    La dezbaterile ERMAS 2014 vor fi prezenţi şi alţi economişti din Banca Naţională a României, printre care Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR.

  • Isărescu: Suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata de politică monetară

    “Într-o asemenea situaţie nu putem să rămânem la infinit. Am venit şi cu dobânda foare jos, nu mai avem inflaţie, deci micşorăm jocul dobânzilor. Să devedem cine se va mişca mai mult, rezerva, cursul de schimb, asta nu pot să vă spun acum, chiar dacă aş ştii nu v-aş spune-o. Dar că suntem pregătiţi să apropiem mai mult dobânzile în piaţă de rata dobânzii de politică monetară, da, pentru că şi băncile au nevoie de o mai mare stabilitate a dobânzilor”, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

    El a explicat că BNR a lăsat în ultimii ani să se decupleze dobânzile în piaţă de rata de politică monetară pentru că România are particularităţi de piaţă de capital nu prea adâncă şi volume mari de intrări, “nu pentru Londra”, care puteau duce la mişcări de curs de 10-15%.

    “Ceea ce am făcut nu este nou, facem din 2006, ne-am mai certat cu băncile, ne-am spus şi cuvinte frumoase, dar am ţinut această variantă având în vedere particularităţile României, faptul că a avut o inflaţie ridicată, am fost rămaşi în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea pieţelor de capital, pieţe înguste cu potenţial mare de variaţii de curs, cu mişcări relativ mici de capital pentru Londra, dar mari pentru noi”, a completat guvernatorul BNR.

    Ratele dobânzilor pe piaţa interbancară sunt mult sub rata de politică monetară, chiar după tăierea operată luni de BNR, de la 3,5% la 3,25% pe an. Dobânzile pe o zi se plasau miercuri pe piaţa interbancară la 0,7% – 1,2% pe an, cele la săptămână la 0,8% – 1,3% pe an, cele la trei luni la 1,58% – 2,08% pe an, iar pentru depozite la un an la 1,88% – 2,63%.

    BNR a redus luni încă o dată prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor.

  • Isărescu vede posibilă o nouă reducere a dobânzii-cheie, în funcţie de intrările de capital

    “Dacă vă uitaţi la noua proiecţie de inflaţie s-ar putea să mai fie (loc de reducere). Dar noi am avut şi avem reţineri, probabil că vă amintiţi că noi am spus la începutul anului că 3,5% este un nivel pe care ne simţeam confortabili. A intervenit această evoluţie mult mai avantajoasă, semnificativ mai avantajoasă a inflaţiei pe plan intern, categoric şi datorită unor influenţe externe, în Europa mişcarea preţurilor este deja definită ca o inflaţie scăzută şi de durată. În plus, avem un mediu internaţional cu particularităţi. Este categoric ceva deosebit faţă de ce am gândit la începutul anului. Ştiţi că după criza din Turcia au fost ieşiri de capitaluri, uitaţi că suntem la jumătatea anului, realitatea crizei ucrainene este până acum alta, nu suntem siguri pe ea, mai degrabă incertitudine decât certitudine, a la longue, ca să spun aşa, dar pe termen scurt, am asistat la intrări destul de importante de capitaluri şi presiuni de apreciere a cursului”, a explicat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis luni să reducă dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25% pe an. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 30 septembrie.

    Totodată, BNR a redus din nou prognoza de inflaţie, de la 3,3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015, şi a anunţat prognoze privind rata medie a inflaţiei de 1,4% în acest an şi 2,4% anul viitor

    Isărescu a arătat că BNR nu poate estima dacă intrările de capital vor continua, dar a realizat că poziţia de 3,5% nu a mai fost atât de confortabilă.

    “Să vedem cum merg lucrurile. Cu alte cuvinte, un răspuns scurt ar suna cam aşa: s-ar putea să mai fie loc, dar de data aceasta suntem obigaţi luăm decizii, după experienţa ultimelor luni, luând în considerare într-o măsură mai mare mediul extern”, a adăugat guvernatorul BNR.

    Oficialul BNR a arătat că nici decizia de reducere a dobânzii de la 3,5% la 3,25% nu a fost luată uşor, unul dintre principalelel motive fiind o potenţială reacţie, cum s-a mai văzut din partea băncilor, de a coborî în primul rând dobânzile la partea de economisire, adică dobânzile la depozite.

    “Eu nu mă aşteptam să avem asemenea intrări de capital după Ucraina. Probabil că n-am dovedit sufiecientă înţelepciune, că se mai întâmplă şi minuni din astea, să ai necazuri prin apropiere, pe lângă graniţă şi să te pomeneşti cu fluxui de capital. Uitaţi-vă la cât au crescut rezervele noastre, nu cele brute, indicatorul net, adică rezerve minus obligaţii. Rezerva netă a BNR a crescut, dacă nu mă înşel, cu vreo două milliarde de euro. Rezerva netă, că dacă vă uitaţi la cea brută e ca şi cum v-aţi înşela singuri (…) Nu ştiu de unde vin. Când intră în conturi nu scrie pe ei, ban rusesc, ban… dar au fost legate, probabil că sunt capitaluri migratoare care au plecat şi de acolo”, a punctat Isărescu.

    El a adăugat că intrările de capital au început în februarie – martie şi au fost consistente până spre luna iulie.

    “Să vedem ce o fi acum”, a conchis guvernatorul BNR.

  • Isărescu atrage atenţia că dobânzile scăzute ar putea cauza un nou boom în imobiliare

    “Şi acum se vorbeşte de aceleaşi lucruri (investiţiile speculative în imobiliare – n.r.) cu dobânzile astea scăzute, bătând spre zero. Ecuaţia este simplă. Dacă omul care pune banul deoparte, vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă. Acum vede că e penalizat, cu dobânzi real negative. Unde se poate duce cu economisirea? O plasează în ceva care-i dă sentimentul că îi va creşte valoarea. Dar creşte până într-un punct. Care este punctul în orice speculaţie? Povestea aceea veche cu hainele împăratului…până când unul strigă: «împăratul este gol». După aceea se schimbă percepţia”, a explicat Isărescu.

    Oficialul BNR a reiterat că analizând structura investiţiilor străine din perioada 2005-2008 s-a dovedit că au fost foarte multe achiziţii de terenuri sau imobile realizate doar în scop speculativ, iar în acest context a pledat petru o analiză mai detaliată a structurii fluxurilor de capital către România.

    “Am spus-o şi atunci, că la Otopeni nu poate nimeni să spună dacă cineva vine să cumpere pământ în interes speculativ sau ca să stea acolo (…) Lucrurile se complică când încerci să obţii date mai sensibile. Ce ganduri aveţi cu investiţia, când faceţi investiţia propri-zisă, de unde luaţi banii?”, a completat guvernatorul BNR.

    În 2008, Isărescu declara că preţurile înalte la imobilele din nordul Capitalei nu se justifică, avertizând că este vorba despre o bulă speculativă.

    Analiştii internaţionali apreciază că unul dintre efectele nedorite ale politicii de relaxare monetară promovate de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a susţine economia zonei euro ameninţată de deflaţie, îl reprezintă speculaţiile cu active pe pieţele din Europa de Est.

    Potrivit unei analize MarketWatch realizată de Mathew Lynn, relaxarea monetară va avea un impact semnificativ asupra pieţelor şi economiei, aşa cum a avut tipărirea de bani în Statele Unite, Marea Britanie şi Japonia, dar mare parte din acesta se va produce în locuri neaşteptate, nu unde anticipează băncile centrale.

    În opinia autorului, Europa de Est este posibil să apară speculaţii cu active, lira sterlină se va aprecia, Statele Unite vor majora dobânzile mai rapid decât intenţionau, germanii vor învăţa să le placă tipărirea de bani, iar aurul se va afunda şi mai mult în piaţa bear. În schimb, contribuţia la ieşirea economiei europene din recesiune va fi sub aşteptări, anticipează Lynn.

    Economia globală este în curs de redresare, dar situaţia din zona euro continuă să fie precară. Economia olandeză s-a contractat din nou în primul trimestru, cea a Franţei a stagnat, în timp ce creşterea PIB-ului german nu mai este atât de solidă. Inflaţia, de 0,5%, este cu mult sub ţinta BCE de până la 2%, iar preţurile ar putea scădea în curând, în termeni absoluţi.

  • Ce va face România peste cinci ani

    Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit prognoza de creştere economică pentru România, de la 2,3% pentru acest an, cât estima în februarie, la 2,5%, respectiv de la 2,5% la 3,5%, în principal ca efect al relansării cererii interne, care are şanse să propulseze consumul drept principalul motor al creşterii economice, în locul exporturilor şi al agriculturii.

    CE se arată optimistă şi la capitolul investiţiilor, inclusiv a celor publice, pe care le vede în creştere, susţinute de fondurile europene. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 2,2% din PIB în acest an şi la 1,9% la anul, în timp ce datoria publică va creşte la 40%, faţă de 38,4% anul trecut, şi va rămâne la acest nivel şi în 2015.

    Previziunile pentru România sunt sensibil mai bune decât media pe ansamblul Uniunii: CE anticipează că economia UE va creşte anul acesta cu 1,6%, în timp ce zona euro numai cu 1,2%.