Pe parcursul crizei financiare, multe dintre economiile
nationale au apelat la guvern si la creditorii straini pentru
sprijin financiar, care se traduce in cresterea cheltuielilor,
imprumuturi si, in cele mai multe cazuri in cresterea datoriei
nationale.
1.Irlanda – 1.305% Datoria externa (ca % din PIB): 1,305%.
Datoria externa bruta: 2.25 trilioane de dolari. PIB 2009: 172.5
miliarde. Datoria externa pe cap de locuitor: 535,529 dolari
BNR doreste sa delimiteze clar aria de definire a creditelor
imobiliare, care va cuprinde finantarile pentru care se constituie
garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui
imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau
amenajarii/extinderii unei locuinte.
Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice
alt credit de consum.In cazul creditelor de consum pentru
cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de un avans de
20% din valoarea bunului achizitionat si o garqantie reala (in
general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare)
de 133% din suma imprumutata.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dupa recordul de 1,5 miliarde de euro din 2009, Banca Europeana
de Investitii a redus substantial activitatile de creditare din
Romania. Motivul: economia a facut obiectul unor masuri de
austeritate. Mai bine de jumatate dintre cele 7,8 miliarde de euro
imprumutate de la BEI in ultimii 20 de ani au fost atrase in
ultimii cinci. Si totusi valoarea creditelor de anul trecut a fost
sub orice asteptari. La finele anului trecut vicepresedintele
Mathias Kollatz-Ahnen anticipa, intr-o discutie cu BUSINESS
Magazin, imprumuturi a caror valoare “tinde inspre un miliard de
euro”, bazandu-se pe marile proiecte energetice, dar si pe
parteneriatele semnate cu institutii publice. Datele puse la
dispozitia presei la conferinta de presa de la ince-putul lunii
aprilie indica, surprinzator, doar 410 milioane de euro. Banii s-au
indreptat catre patru proiecte: ferma eoliana a CEZ din Dobrogea,
reabilitarea blocurilor din sectorul 6 al Capitalei, modernizarea
retelei de energie electrica si constructia unui depozit
logistic.
Drept comparatie, in anul de dinainte, doar cel mai mare
contract de finantare semnat de BEI cu fabrica Ford de la Craiova
pentru investitii in utilaje si tehnologii “verzi” avea aceeasi
valoare cat cea a imprumuturilor din 2010 la un loc. “Volumul
noilor imprumuturi semnate anul trecut a fost mai mic, dar ceea ce
trebuie luat in considerare este ca un nivel adecvat pentru o tara
precum Romania este de 800-1.000 de milioane de euro”, explica acum
Ahnen. Momentul de cadere vine, ce-i drept, dupa doi ani in care
pragul amintit de vicepresedinte a fost depasit, insa spune multe
despre redresarea economica a Romaniei.
“Daca vom putea dezvolta un numar suficient de proiecte,
obiectivul iesirii din recesiune nu este unul indraznet.” Potrivit
oficialilor BEI, institutia negociaza pentru anul in curs contracte
in zona transportului public, a reabilitarii centralelor
energetice, proiecte de eficientizare a energiei cladirilor, dar si
cofinantari ale bancilor pentru segmentul de institutii mici si
mijlocii. In plan secundar, bani europeni pot atrage si proiectele
industriale.
Daca ne uitam la Romania in comparatie cu alte state ale
Uniunii, e clar ca Romania se gaseste in jumatatea de jos in
ierarhia creditarii, insa pe viitor cei de la BEI spun ca situatia
se va ameliora.
Mai exact, pentru 2011, bancherii europeni tintesc revenirea la
pragul de 800 de milioane de euro, iar optimismul lor are unele
fundamente. Mai intai, contractul de 75 de milioane de euro semnat
de curand cu Banca Comerciala Romana destinat finantarii
proiectelor dezvoltate de IMM-uri, a doua transa a imprumutului
pentru IMM-uri in valoare totala de 150 milioane euro, incheiat
intre BEI si BCR in 2009. Apoi platile efectuate de BEI in contul
imprumuturilor acordate au crescut in 2010 la 870 de milioane de
euro, in comparatie cu cele 469 de milioane de euro din 2009.
Pe plan european, tendintele indica o crestere a creditarii
pentru actiuni pentru protectia mediului, BEI finantand proiecte de
19 miliarde de euro, circa o treime din valoarea totala a
imprumuturilor acordate pe plan european. Iar cresterea
finantarilor din Romania va depinde de masura in care tara noastra
se va inscrie sau nu pe acest trend.
“In scopul optimizarii portofoliului, MFP intentioneaza sa
lanseze in aceasta perioada noi obligatiuni de stat de tip
benchmark cu maturitate de 3, 5 si, respectiv, 10 ani”, se arata
intr-un comunicat transmis de institutie. Ministerul a angajat in
primul trimestru imprumuturi de 15,16 miliarde de lei prin emisuni
de obligatiuni si certificate de trezorerie, valoare plasata la
limita inferioara a programului, de 15-17 miliarde lei.
Ele au expediat 45 de milioane de sms-uri catre clientii lor,
adica jumatate din toate mesajele trimise de firmele din Romania in
cadrul unor campanii directe, potrivit datelor comunicate pentru
gandul de Netopia Sistem. Efortul institutiilor financiare este
perfect justiticat de numarul mare al romanilor care au restante la
banci. La finele lunii noiembrie 2010, peste 725.000 de persoane
fizice figurau la Biroul de Credit cu restante mai mari de 30 de
zile, cu 4,94% mai multe decat in prima luna a anului trecut. In
aceste conditii, bancherii fac tot posibilul pentru a-si recupera
banii imprumutati fara a apela la executarea silita, un proces
greoi si neprofitabil in conditii de criza. Unele institutiii de
credit recurg si la metode inedite, cum ar fi apelul telefonic
catre un client pentru a-l ruga sa bata la usa vecinului
restantier, ca sa-i aduca aminte sa plateasca rata. Mai departe,
intra in scena recuperatorii firmelor de colectare de creante.
Munca lor este standardizata, fiecare pas fiind inscris intr-un
ghid intern.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In 2010, in medie, bancile au avut un excedent de bani de circa
250 de milioane de euro in fiecare zi. Cifra reprezinta valoarea
depozitelor pe o zi facute de bancheri la BNR anul trecut, de 387
de miliarde de lei, de peste sapte ori mai mari decat cea din 2009,
conform datelor bancii centrale citate de Mediafax. Dat fiind
nivelul in scadere al creditarii in lei, bancile au fost, practic,
obligate sa puna banii la BNR, contra unei dobanzi simbolice,
pentru a nu “sta cu ei degeaba”. O alta dovada ca motivul lipsei
creditarii nu este lichiditatea scazuta este si ca bancile au
imprumutat de la BNR, pe termen scurt, doar 1,86 miliarde de lei in
2010. In 10 din cele 12 luni de anul trecut bancile nu au apelat
deloc la BNR pentru credite pe termen scurt.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
– Pentru luna octombrie exista o reducere efectiva de salariati
cu circa 76.000, fata de 31 decembrie 2009.
– Am atentionat partidele ca nu cumva la capitolul cheltuieli
materiale sa se dea drumul la achizitii de mobilier, plasme, masini
si alte elemente de recuzita a politicianului instalat in functii
publice si cu masina la scara. 2011 nu este anul in care sa ne
permitem astfel de achizitii si ele nu sunt justificate.
– In raport cu situatia economica europeana, incepem sa
construim bugetul cu orientare catre eficienta si competitivitate.
O caracteristica vizibila a bugetului pe 2011 este prudenta.
Bugetul reflecta o responsabilitate asumata de Guvern.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In 2011 Romania este obligata sa imprumute cel putin 14,2
miliarde de euro de la banci, de la institutiile financiare
internationale sau de la investitorii straini, cu 1,2 miliarde de
euro mai mult decat anul acesta. Asta inseamna ca anul viitor
statul va imprumuta, in medie, 460 de euro pe secunda, fata de doar
420 de euro pe secunda in 2010. Nivelul record de indatorare pe
secunda, pe o perioada mai mare de timp, a fost atins in primele
cinci luni ale acestui an, cand media a fost de 601 euro pe
secunda.
Datoria publica va ajunge astfel de la 35 de miliarde de euro in
2009, cat a raportat Ministerul Finantelor, si 48 de miliarde de
euro in 2010 la 54 de miliarde de euro anul viitor, conform
estimarilor economistilor ING. Modul de calculare a datoriei
publice folosit de ING este acelasi cu cel folosit de catre
ministerul de Finante.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romanii apeleaza tot mai des la imprumuturi pentru care nu
necesita prea multe formalitati. In afara de creditele bancare,
nevoia de lichiditati a populatiei este satisfacuta de CAR,
camatari sau imprumuturi de la cunoscuti. Un sondaj dat
publicitatii de Insti¬tutul Roman pentru Evaluare si Strategie
(IRES) releva faptul ca 48% dintre romani au apelat la astfel de
imprumuturi. Pe de alta parte, 72% dintre cei intervievati au
declarat ca nu au economii la banca. Sondajul a fost realizat in
perioada1-3 iulie, fiind chestionate 1.216 persoane.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Bugetarii cu credite care si-au platit totdeauna ratele la timp
ar putea beneficia de “bunavointa” bancilor in cazul in care vor
intampina probleme la rambursarea imprumuturilor, din cauza
preconizatelor taieri de salarii cu 25%. “Clientii bun-platnici,
fie ei bugetarii sau nu, au sanse sa beneficieze de o perioada de
gratie care poate fi prelungita, in anumite conditii, analizand de
la caz la caz.
Cititi mai multe pe www.gandul.info