BusinessMagazin

Tag: Gfk

  • Kantar Media Audiences “fura” contractul GfK pentru masurarea audientelor. Vezi cum au reactionat cei de la GfK

    Kantar Media Audiences va asigura masurarea audientelor TV in
    perioada 2012-2015, compania fiind desemnata castigatoare la
    licitatia organizata pentru alegerea furnizorului unic pentru
    Serviciul National de Masurare a Audientelor TV (SNMATV).

    In urma acestei decizii, reactia GfK, compania care a masurat
    pana acum audientele TV, a fost prompta si dura. “Am aflat din
    presa ca o alta companie este câstigatoarea licitatiei pentru
    furnizarea serviciului national de masurare a audientelor TV.
    Suntem surprinsi de decizia ARMA de a schimba furnizorul. Lipsa
    oricaror discutii intre forul national de supervizare si control al
    sistemului de masurare a audientelor TV si furnizorul curent al
    acestui serviciu reprezinta o situatie unica in oricare dintre
    tarile membre ale Uniunii Europene. In toate aceste tari, forul
    national este interesat de acuratetea datelor si continuitatea
    serviciului. Continuitatea serviciului asigura stabilitatea
    datelor, in timp ce schimbarea furnizorului poate duce, in unele
    situatii, la modificari dramatice ale rating-urilor”, spune Andi
    Dumitrescu, directorul general GfK Romania.

    In aprilie 2010, CNA a transmis printr-un comunicat de presa ca
    societatile de masurare a audientelor AGB Nielsen Media Research,
    GfK Romania, Kantar Media si Media Research au fost invitate sa
    participe la licitatia pentru alegerea furnizorului unic pentru
    Serviciul National de Masurare a Audientelor TV.

    Kantar Media face parte din Kantar Group, divizia de cercetare
    de piata a grupului WPP. in prezent, În prezent, audienţele TV sunt
    asigurate de GfK. Compania GfK a fost desemnată, pe 8 ianuarie
    2007, câstigătoare a licitatiei pentru masurarea, in exclusivitate,
    a audientei televiziunilor din România, in perioada 2008 – 2012. La
    respectiva licitatie s-au mai inscris companiile Mediaresearch din
    Cehia si TNS-AGB International, precedentul masurator de audiente.
    GfK a câstigat licitatia cu o oferta financiara in valoare de 7,9
    milioane de euro valabila pentru cei patru ani pe care a fost
    incheiat contractul.

  • GfK: cei mai mari cinci retaileri detin 22% din FMCG

    Cei mai mari retaileri de pe piata romaneasca, in functie de
    cifra de afaceri, sunt Carrefour, Real, Kaufland, Auchan si
    Billa.

    In ultimii ani, comertul modern a avut o dezvoltare accelerata:
    de la 33% in 2006 la 45% cota de piata in 2010. Principalul motor a
    fost expansiunea hipermarketurilor si a magazinelor de tip
    discounter, in detrimentul supermarketurilor si al magazinelor
    alimentare mici.

    Urmand tendinta regiunii, magazinele de tip discounter au
    reprezentat formatul castigator in perioada de criza, dar cota
    acestora in Romania (10%) este mai mica decat nivelul mediu din
    Europa de Est, de 17%. Studiul are la baza informatii obtinute prin
    monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 categorii de
    bunuri de larg consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de
    Consumatori a GfK Romania, pe un esantion de 2,200 gospodarii,
    reprezentativ la nivel national.

  • GfK: de la soc la obisnuinta

    Alimentele de baza au fost cel mai putin afectat de scaderea
    cheltuielilor si consumul lor s-a diminuat cu 3% in perioada
    ianuarie – septembrie 2010 fata de aceeasi perioada a anului 2009.
    Produsele pregatite acasa, care inseamna 22% din valoarea
    produselor alimentare de baza, reprezinta o buna alternativa pentru
    a face fata crizei si a sustine consumul.

    Dimpotriva, produsele neesentiale nealimentare au inregistrat
    cea mai mare scadere valorica (cu mai mult de 9%), principalul
    motiv fiind o frecventa de cumparare mai mica. Cu toate acestea, in
    aceasta categorie se remarca preferinta pentru ambalaje mai mari
    (upsizing), ca masura de a economisi bani. Marcile proprii au
    inceput sa fie o alternativa la marcile nationale si datorita
    beneficiilor lor “de baza”. Desi ponderea valorii marcilor proprii
    in totalul bunurilor de larg consum este una dintre cele mai mici
    din Europa de Est (5%, fata de 18%), evolutia a fost accelerata in
    cursul anului 2010 de la 4% in luna ianuarie 2010 la aproape 7% in
    septembrie.

    Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea
    consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg
    consum prin intermediul cercetarii de tip Panel de Consumatori a
    GfK Romania, pe un esantion de 2.200 gospodarii, reprezentativ la
    nivel national.

  • Gfk: Unul din zece romani detine un card de credit

    “Cardul de credit a pierdut din popularitate pe parcursul
    ultimilor doi ani”, spune Anca Zamfirescu, cercetator senior
    responsabil de piata financiar-bancara la Gfk Romania. In ianuarie
    2008, 11 procente dintre romanii din mediul urban cu varsta de
    peste 15 ani foloseau un card de credit, iar pana la jumatatea
    anului trecut, numarul utilizatorilor a scazut la jumatate. In
    prezent, unul din zece romani detine un card de credit, conform
    companiei de cercetare.

    Pe de-o parte, multi romani aflati in dificultate financiara
    s-au orientat catre carduri de credit care permit cumparaturi in
    rate fara dobanda, iar pe de alta parte, bancile s-au concentrat si
    ele destul de mult pe promovarea cardurilor de cumparaturi.

    Cei mai multi dintre romanii care folosesc un card de credit
    sunt angajati si detin chiar pozitii de management sau lucreaza in
    posturi de specialisti cu studii superioare. Iar cei cu venituri
    lunare mai mari de 1.300 de lei folosesc cardurile de credit in mai
    mare masura decat restul populatiei, insemnand o pondere de 17%,
    fata de 10% din intreaga populatie urbana, potrivit Gfk
    Romania.

    Trei sferturi dintre posesorii de carduri de credit le folosesc
    pentru a plati cumparaturi in magazine. Restul se limiteaza la a
    retrage bani de la bancomat, fara a lua in calcul faptul ca dobanda
    este in cele mai multe cazuri mai mare.

    Utilizatorii cardurilor de credit sunt persoane mai atrase de
    tehnologie decat restul populatiei si folosesc mai multe produse
    electronice si IT, diferenta care nu este doar o consecinta a
    faptului ca veniturile lor sunt mai ridicate.

    Aproape toti posesorii de card de credit din mediul urban au un
    telefon mobil, 33% au laptop, iar 65% si PC. Dintre persoanele cu
    venituri lunare mai mari de 2.500 de lei pe gospodarie, doar 89% au
    celular, 21% laptop si 48% PC.

    Datele au fost obtinute in urma a doua studii realizate de Gfk –
    Financial Market Data System (desfasurat o data la doua luni, care
    masoara obiceiurile bancare ale locuitorilor din 13 tari din Europa
    Centrala si de Est) si Roper Reports (desfasurat o data la doi ani
    in 25 de state din Europa). Pentru Romania, esantionul a fost
    format in ambele cazuri din 1.000 de persoane.

  • Gfk: Marca de tara a Romaniei, printre ultimele in topul mondial

    Romania se situeaza in treimea inferioara a clasamentului celor
    50 de natiuni masurate, punctul forte al tarii fiind considerat
    capitolul guvernare, cu un scor bun pentru chestiuni referitoare la
    pace, securitate si protectia mediului inconjurator, potrivit
    studiului realizat de Gfk Roper Public Affairs & Corporate
    Communications, divizie a Gfk Custom Research North America. In
    schimb, exporturile reprezinta cea mai slaba componenta de imagine
    pentru Romania.

    In ansamblu, Romania are o marca de tara buna in randul tarilor
    latino-americane, insa mai slaba intre cele est-europene. Dupa SUA,
    in clasament urmeaza Germania (care a urcat un loc fata de 2009),
    Franta, Marea Britanie si Japonia.

    “Dupa ce anul trecut SUA a facut un salt pe prima pozitie in
    clasament, lucru care a fost stimulat de alegerea presedintelui
    Obama, peisajul reputatiei tarilor din top 20 a ramas relativ
    stabil”, spune Simon Anholt, fondatorul NBI şi consultant
    independent pentru mai mult de 12 guverne naţionale din întreaga
    lume care a participat la realizarea Indicelui Marcilor de }ara.
    “Cu toate acestea, climatul economic nesigur la nivel mondial,
    combinat cu planurile de salvare financiara, dezastrele naturale si
    framântarile civile au creat unele schimbari interesante, in
    special in rândul natiunilor Europei de sud”.

    Pozitionarea in clasament n-ar trebui sa fie totusi
    surprinzatoare. Romanii n-au excelat niciodata in construirea unor
    marci puternice si doar cateva zeci de nume autohtone au o
    rezonanta clara in urechea consumatorului, ca sa nu mai spunem ca
    cele care au trecut de granitele tarii pot fi numarate pe
    degete.

  • GfK: Primul declin inregistrat in ultimii zece ani de bunurile de larg consum

    “Este primul declin inregistrat in ultimii zece ani, perioada in
    care ratele de crestere anuale au variat intre 7 si 25 de
    procente”, sustine Raluca Raschip, consumer tracking director in
    cadrul GfK Romania. Practic, romanii au mers mai rar la cumparaturi
    si au cheltuit in ansamblu mai putin, cea mai afectata categorie
    fiind cea a deodorantelor, numarul de bucati vandute in primele
    sase luni din 2010 fiind cu 21% mai mic fata de prima jumatate a
    anului precedent.

    Produsele de ingrijire personala si cele pentru curatenia
    locuintei au fost cele mai afectate din punctul de vedere al
    incasarilor, cheltuielile romanilor fiind cu 7%, respectiv 4% mai
    mici pe aceste segmente, in timp ce, din punct de vedere al
    volumului, acestea din urma au scazut cu 19 procente. Nici
    ciocolata n-a mai fost pe lista de cumparaturi a consumatorilor
    romani, in conditiile in care o buna parte dintre cumparatori au
    renuntat complet la acest produs, scaderea fiind astfel de 18% in
    numar de bucati.

    Cele mai mari sume de bani au fost cheltuite in prima jumatate a
    anului in buticuri si alimentare aflate in apropiere de casa, cu un
    cuantum de 41% din totalul vanzarilor, urmate de hypermarketuri,
    care au atras 21% din bugeltul alocat de romani in primele sase
    luni din 2010 pentru bunuri de larg consum. Aproximativ 12% din
    vanzari au fost realizate de supermarketuri, 10% de magazine de tip
    discount, 4% de vanzarorii stradali si de cei din piete, si doar 2%
    de magazinele de tip cash&carry, potrivit Gfk.

  • 65% dintre romani cred ca situatia financiara a familiei se va inrautati in urmatorul an

    Numai 6% spera ca situatia lor sa se imbunatateasca in urmatorul
    an si 23% se asteapta sa ramana la fel ca in prezent.

    Atunci cand compara starea lor financiara prezenta cu cea de
    acum un an, 68% dintre cei chestionati afirma ca aceasta s-a
    degradat si doar 5 procente traiesc mai bine decat in 2009 ,
    potrivit studiului realizat de compania de cercetare GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 70% dintre romani stau acasa in concediu

    “Aproape 40% dintre toti cetatenii chestionati la nivel global
    declara ca nu obisnuiesc sa calatoreasca in timpul liber. Aceasta
    cifra creste la 61% in Europa Centrala si de Est si scade la 37% in
    statele vest-europene. Cei mai impatimiti de calatorii sunt
    suedezii (87%), olandezii (85%) si belgienii (77%), in timp ce
    bulgarii si romanii sunt cei care stau cel mai mult acasa in timpul
    liber – 71%, respectiv 70%. Nici ungurii sau portughezii nu sunt
    foarte mobili, aproximativ doua treimi dintre ei declarand ca isi
    petrec vacanta acasa”, se arata in cercetarea GfK.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • In cine au romanii incredere? In pompieri

    A doua profesie in topul increderii in tara noastra este cea de
    postas (89%), urmata de cea de cadru militar, cu aproape 88%,
    profesor sau reprezentant al bisericii (86%), arata studiul
    international “GfK Trust Index 2010” despre nivelul de incredere al
    cetatenilor din 19 tari europene privind diferite categorii
    profesionale si organizatii.

    In comparatie cu alte tari europene, domeniile profesionale care
    in Romania marcheaza cele mai bune rate in privinta respectului
    acordat de cetateni sunt biserica, armata si publicitatea, in vreme
    ce profesiile care se bucura de cel mai mic succes sunt pompierii,
    doctorii si politistii.

    De altfel, situatia din Romania este destul de mult diferita de
    cea din alte tari. Unele dintre categoriile mentionate mai sus se
    remarca printr-un nivel de incredere mai scazut la nivel
    international: militarii – 81%, postasii – 82%, profesorii –
    83%.

    Domeniile care in Europa traverseaza un declin in privinta
    reputatiei sunt politica (14%), marketingul (33%, cu 8% diminuare a
    increderii fata de 2008), biserica (doar 58%, in scadere si ea cu 4
    procente) sau organizatiile neguvernamentale care activeaza in
    domeniul protectiei mediului – 69% raportat la 62% in 2008.

    Diferente semnificative intre tarile europene analizate si
    Romania se mai remarca la si alte categorii profesionale, care in
    general in tara noastra se bucura de o mai buna reputatie: oamenii
    de publicitate – 50%, fata de numai 29% la nivel international, cei
    care activeaza in sistemul bancar – 42% fata de 28%, managerii de
    mari companii – 39% versus 31%.

    Exista insa si grupuri profesionale care sunt mai apreciate in
    alte state decat in Romania. Diferente insemnate apar in cazul
    politistilor (75%, comparativ cu 54%), al medicilor (84%, fata de
    74%) sau al judecatorilor (62% fata de 42%).

  • Peste 20% dintre utilizatorii de telefonie mobila folosesc mai mult de un SIM

    Doar 40% dintre romani stiu insa de existenta telefoanelor
    mobile dual SIM, care functioneaza cu doua cartele simultan, dar
    foarte putini dintre acestia si folosesc un astfel de terminal.

    La sfarsitul anului trecut existau in functiune peste 27 de
    milioane de cartele SIM active, cifra care depaseste nivelul
    populatiei si care continua sa creasca de la an la an. Doar In jur
    de 75% dintre romani folosesc servicii de telefonie mobila, iar 80%
    dintre acestia detin un singur telefon mobil. Dintre cartelele SIM
    active pe piata locala, reprezentand mai mult de 130% din
    populatie, doar 4% sunt folosite pe telefoane mobile dual SIM si
    tot 4% dintre ele sunt folosite pe un singur terminal, posesorul
    schimband SIM-urile in functie de necesitati.

    Dintre cei 20% dintre romanii care folosesc mai mult de o
    cartela SIM, cea mai mare parte sunt tineri cu varsta cuprinsa
    intre 20 si 40 de ani, cu precadere din mediul urban. Cea mai mare
    proportie a utilizatorilor mai multor cartele SIM se regaseste in
    Bucuresti, 42% dintre locuitorii Capitalei avand cel putin doua
    numere de telefon.

    Studiul Gfk Omnibus a fost realizat in luna martie a acestui an
    pe un esantion de 1.082 de respondenti din mediul urban si
    rural.