BusinessMagazin

Tag: Gfk

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • GFK – Românii cumpără mai scump şi mai puţin

    În primul trimestru al anului, piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ritmul de creştere pare să încetinească, odată cu ultimul trimestru din 2016. Inflaţia se instalează (+1,5% pentru produsele alimentare), în timp ce populaţia continuă să prefere produsele mai scumpe (uptrade). Volumele însă au scăzut, pentru prima oară din 2015, cu 2,5%.

    Dintre categoriile mari de bunuri de larg consum, produsele alimentare proaspete rămân constante în valoare. La fel, şi produsele de îngrijire personală. Cele care înregistrează creşteri sunt produsele alimentare ambalate (+3%), urmate de băuturi cu 2%. Campioane sunt produsele pentru îngrijirea locuinţei, care au crescut cu 7% în valoare, semn că românii acordă mai mare atenţie confortului de acasă.

     

    Specialităţile de brânză, deserturile din lapte, batoanele de cereale, fructele uscate, cidrul, produsele de patiserie şi pizza congelate au continuat să se dezvolte şi să câştige tot mai multe gospodării din România. Categoriile de „răsfăţ”, cum ar fi îngheţata, biscuiţii dulci şi săraţi, gustările şi pralinele, au crescut şi ele, în principal prin intensificarea consumului. 

    În acelaşi timp, alimentele de bază, precum făina, zahărul, orezul, uleiul pentru gătit sau margarina au continuat tendinţa de scădere.

     În primul trimestru al anului 2017, comerţul modern a atins o cotă de piaţă de 62%, câştigând aproximativ 2 puncte procentuale în detrimentul comerţului tradiţional. Discounterii, supermarketurile şi magazinele moderne de proximitate au cea mai mare creştere a cotei de piaţă în valoare, primele două câştigând prin coşuri mai mari, în timp ce magazinele moderne de proximitate recrutează mai mulţi cumpărători. Hypermarket-urile sunt afectate de scăderea traficului şi au pierdut aproape un punct în valoare.

    Mărcile private au atins aproape aceeaşi cotă de piaţă ca în trimestrul întâi al anului anterior (~15%). Vânzările la promoţie au scăzut cu 0,7 puncte procentuale în primul trimestru din 2017 faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

  • Banii constituie cel mai important factor de stres pe întreg globul

    În general, aproape trei din zece oameni (29%) reclamă drept sursă principală de stres banii pentru acoperirea traiului de zi cu zi, arată un studiu online realizat de GfK în 22 de ţări şi la care au răspuns peste 27.000 de consumatori. Următoarea în clasament este presiunea pe care oamenii o pun asupra lor înşişi (27%), somnul insuficient (23%) şi faptul că nu au destul timp pentru lucrurile care îi interesează (22%). Volumul de muncă pe care trebuie să îl realizeze într-o zi (citat de 19% dintre cei chestionaţi) completează primele cinci cele mai frecvente cauze majore de stres la nivel internaţional.

    Vestea bună este că, în general, trei din zece persoane (30%) sunt relativ lipsite de stres, nerecunoscând nici una dintre cauzele din lista GfK drept cauze majore de stres pentru ei (deşi mulţi le numesc printre cauzele minore). Japonia conduce aici – aproape o jumătate dintre respondenţi (48%) spun că niciunul dintre motivele enumerate nu reprezintă o cauza majoră de stres pentru ei, urmată de Germania, cu 44%, de Olanda şi de Hong Kong, cu câte 37%. Celălalt capăt al clasamentului este ocupat de Turcia, acolo unde numai unul din zece locuitori (10%) face aceeaşi afirmaţie, următorii clasaţi fiind Argentina (12%) şi Mexic (13%).

    Atunci când ne uităm diferiţiat pe grupe de vârstă, persoanele între 15 şi 39 de ani înregistrează aceiaşi cinci factori care conduc în topul cauzelor majore de stres – deşi ordinea diferă pentru fiecare grupă de vârstă. După 40 de ani, oamenii percep din ce în ce mai puţin drept factor major de stres volumul de muncă căruia trebuie să îi facă faţă zilnic, înlocuind acest element cu grija pentru sănătate care apare în top cinci în cazul lor. Pentru cei cu vârsta de 50 de ani şi peste, a avea grijă de un membru al familiei – fie că este bolnav, în vârstă sau are alte nevoi sau probleme – apare pentru prima dată între primele cinci cauze majore de stres. Oamenii peste 60 de ani nu mai consideră presiunea drept un factor major de stres. Această îngrijorare este înlocuită de ameninţările din lumea exterioară, cum ar fi dezastrele naturale sau terorismul.

    Pe plan internaţional, doar 14% dintre respondenţi (13% bărbaţi şi 15% femei) văd ameninţarea criminală drept o cauză majoră de stres. Doar în ţările Americii Latine aceasta creşte dramatic la 41% în Argentina, 39% în Brazilia şi 36% în Mexic – ceea ce o clasează printre primele cinci cauze majore de stres din aceste ţări. În plus, diferenţa între femei şi bărbaţi pentru această preocupare creşte semnificativ în America Latină în comparaţie cu media internaţională, femeile din aceste ţări exprimând că este o îngrijorare majoră în medie cu 10 puncte procentuale mai mult decât bărbaţii.

    O situaţie similară întâlnim în cazul celor care consideră copiii o cauză majoră de stres. Media internaţională la acest capitol este de 14%, dar în Franţa acest procent se dublează la 30% pentru cei care plasează copiii între primele cinci cauze majore de stres.

    Pentru mai multe informaţii despre studiile internaţionale GfK privind atitudinea şi comportamentul oamenilor, vă rugăm să contactaţi press@gfk.com

    GfK a realizat un studiu online pe un eşantion de peste 27.000 de consumatori în vârstă de 15 ani sau mai mult din 22 de ţări. Statele incluse în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Cehia, Franţa, Germania, Hong Kong, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Polonia, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie şi

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 14 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro în 2014. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

  • Doar un român din trei au fost în vacanţă. Unii se pregătesc încă. Accesul la e-mail, reţelele de socializare şi alte servicii online este mai important decât facilităţile pentru familie

    19% aşteaptă reducerile pentru vacanţe din septembrie, iar 10% intenţionează să îşi facă vacanţa în perioada octombrie – decembrie (10 %). Călătoriile durează de obicei două săptămâni (peste 36% dintre respondenţi petrec în medie 14 zile de concediu pe an), iar sumele cheltuite nu sunt foarte mari: 50% alocă până la 500 de euro pentru toate cheltuielile de vacanţă.

    38% dintre călători consideră internetul de importanţă crucială pentru planificarea vacanţelor şi 42% îl folosesc şi pe parcursul călătoriei sau vacanţei. Ei folosesc internetul pentru căutarea de oferte de vacanţă la cele mai bune preţuri posibile, dar şi  pentru căutarea de informaţii detaliate referitoare la destinaţia de vacanţă, cum sunt preţurile medii, restaurante recomandate, atracţii turistice, informaţii referitoare la sănătate şi siguranţă, reglementări vamale şi date privind vizele şi imigraţia.

    În ambele cazuri menţionate mai sus, canalele online sunt mai populare ca sursă de informare decât cele offline. De exemplu, numai 18% caută oferte şi 20% caută informaţii detaliate prin intermediul unui consultant în turism  sau prin telefon, în timp ce 45% şi, respectiv, 28% folosesc paginile web ale agenţiilor de turism sau profilurile acestora de pe reţelele de socializare. Alte canale online – precum motoarele de căutare sau portalurile de călătorie – se bucură şi ele de o cotă ridicată de popularitate în rândul călătorilor

    Turiştii români nu mai sunt pasionaţi de pachete de călătorie all-exclusive pentru destinaţii luxuase şi închise. Cea mai atractivă vacanţă pentru 31% dintre români este cea de relaxare, urmată de vacanţele cu beneficii pentru sănătate (17%) şi concediile însorite (12%) Românii preferă în principal să se cazeze la hotel  (40%), dar  apartamentele închiriate  (23%) şi locuinţele prietenilor  (12 %) sunt de asemenea în topul preferinţelor.

    Atunci când vine vorba de alegerea locului exact pentru petrecerea vacanţei, cel mai important factor continuă să fie preţul (85%) şi opiniile sau recomandările bune de pe internet (67%). În acelaşi timp, conexiunile Wi-Fi sunt cel mai important factor la selectarea locului de cazare pentru peste 59% dintre români. În acest fel, accesul la e-mail, reţelele de socializare şi alte servicii online este mai important decât facilităţile pentru familie (57%) sau distanţa până în centrul oraşului (53%). De asemenea, turiştilor le place să aibă la dispoziţie numeroase metode de plat㠖 posibilitatea de a plăti pentru vacanţe în moduri cât mai variate este importantă pentru  55 % dintre respondenţi.

    Cea mai populară metodă de călătorie este cu maşina, aleasă de 63% dintre turişti, în timp ce următoarea preferinţă este avionul (17%). Românii îşi aleg liniile aeriene şi zborurile în principal în funcţie de  preţ (94%), de politica privind bagajele (83%) şi de oferta de destinaţii (76%). Mai mult, un factor foarte important este reprezentat de discounturi şi alte promoţii – care sunt motivul realizării achiziţiei pentru  9% dintre români.

    Internetul nu este util doar pentru planificarea vacanţelor, ci şi în timpul deplasărlor propriu-zise – circa 31% dintre români îl consideră crucial în timpul concediului. În vacanţă, internetul este folosit pentru a verifica hărţi sau a stabili itinerarii (36%) ori pentru a găsi cele mai bune restaurant ori atracţii turistice (25%). Mai mult, internetul este adeseori utilizat în timpul vacanţelor pentru a fi în contact cu prietenii şi familia prin intermediul  social media (26%) şi pentru a rămâne la curent cu lucrurile care se întamplă la serviciu (8%).

    Românii aflaţi în vacanţă sunt calculaţi – şi alocă în medie un buget de 500 de euro pentru cheltuielile de concediu. Cu toate acestea, ei fac achiziţii online şi în vacanţă, în special bunuri digitale – e-book-uri pentru citit la plajă, muzică pentru deplasările cu maşina, dar şi alte tipuri de produse; posibilitatea realizării de achiziţii online este importantă pentru 2% dintre turişti.

    Cele mai populare metode de plată pentru acoperirea cheltuielilor de vacanţă (atât înainte cât şi pe parcursul deplasării sau vacanţei propriu-zise) sunt banii gheaţă (80%) şi cardurile bancare (44%). În acelaşi timp, 3% dintre români au folosit PayPal pentru a acoperi o parte dintre cheltuielile celei mai recente vacanţe pe care au avut-o, în timp ce 27% nu au folosit PayPal dar intenţionează să facă acest lucru pe viitor. Popularitatea platformei de plăţi atunci când vine vorba de călătorii este datorată nu doar convenienţei şi securităţii sale, ci şi faptul că este disponibilă pe plan international.

  • STUDIU: Aproape 20% dintre românii din mediul urban utilizează televizoarele inteligente

    Televizoarele inteligente sunt cele mai cunoscute şi au cel mai mare grad de adopţie.

    Următoarele clasate, serviciile de stocare în cloud sunt utilizate de aproape 10% dintre românii din mediul urban, dar procentul creşte la 25% pentru cei între 18 şi 24 de ani.

    Pe locul al treilea în top se situează plăţile realizate de pe mobil, însă doar aproximativ 1 din 20 de români din mediul urban realizează plăţi “în mişcare”, însă de trei ori mai mulţi şi-ar dori să o facă. Utilizatorii se dublează în rândul tinerilor între 18 şi 24 de ani.

    Rezistenţa cea mai mare în utilizare este întâlnită tot în rândul plăţilor de pe mobil (18%), dar şi în rândul autentificării biometrice (18%). Puţin peste două procente au folosit până în prezent acest tip de autentificare, în vreme ce 14% ar folosi-o, iar aproape două treimi nici nu au auzit de ea.

    După smart TV, produsul care se bucură de cea mai mare popularitate în perioada aceasta este smartwatch. În rândul utilizatorilor de internet din mediul urban, gradul de utilizare pentru ceasurile inteligente este sub 2%. Totuşi, 34% dintre cei chestionaţi şi-ar dori un astfel de dispozitiv.

    “Ceasurile inteligente şi accesoriile pentru fitness şi sport au crescut în importanţă în România în utlimele luni, drept urmare începând din aprilie 2015 am început monitorizarea vânzărilor lor lunar în panelul nostru de retail. Desigur, piaţa este încă la început şi există potenţial de dezvoltare pe toate canalele de vânzare”, a declarat Ileana Tîlvan, Head of Digital, Retail and Technology Client Service.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 573 de respondenţi din mediul urban, cu vârsta de peste 15 ani, în perioada 27 aprilie – 15 mai. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă şi are o marjă de eroare de +/-3%.

    GfK România este prezentă pe piaţa din România de peste 14 ani. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

  • GfK: Achiziţiile majore rămân aproape imposibile pentru majoritatea românilor

    Concluziile sunt incluse în studiul GfK Climatul de consum Europa pentru al doilea trimestru din 2015.

    “Consumatorii români se aşteaptă în continuare la o creştere economică pozitivă. Cu toate că previziunile economice au scăzut cu 1,1 puncte până la nivelul actual de 21,3 puncte în al doilea trimestru, s-a înregistrat un câştig important de aproape 32 de puncte în comparaţie cu luna iunie 2014. În conformitate cu condiţiile economice favorabile, românii se aşteaptă în continuare la o creştere uşoară a salariilor. Perspectivele economice au înregistrat 18,5 puncte în luna iunie. Cu toate acestea, standardul de viaţă în ţările din Europa de Est continuă să rămână foarte scăzut. Veniturile sunt suficiente doar pentru a permite angajaţilor să îşi plătească nevoile zilnice. Prin urmare, nu este nicio surpriză că tendinţa de cumpărare rămâne în intervalul negativ cu -11,5 puncte, cu toate că a crescut cu 4,7 puncte în al doilea trimestru. Achiziţiile majore continuă să rămână aproape imposibile pentru majoritatea românilor”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Studiul arată că negocierile dintre Grecia şi creditorii ţării au influenţat în mod clar starea de spirit a consumatorilor din majoritatea ţărilor europene în al doilea trimestru al acestui an. Însă, în special în ţările Europei de Est, criza dintre Rusia şi Ucraina joacă, de asemenea, un rol important. Cu toate acestea, GfK Climatul de consum a crescut cu 1 punct în total din luna martie, până la 10,8 puncte.

     

  • STUDIU: Românii cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi, dar apetitul pentru cumpărături rămâne scăzut

    “În ultimul an economia românească a înregistrat o creştere puternică. A durat însă destul de mult timp ca românii să aibă încredere în acest salt. În consecinţă, în prima jumătate a anului 2014, aşteptările economice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creştere susţinută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară şi indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte”, se arată în raport.

    Astfel, consumatorii români au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăţi. Potrivit GfK, în decembrie indicatorul care măsoară aşteptările privind veniturile se situa la 15,7 puncte, urcând la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008.

    “Aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este pozitivă şi şomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceştia au foarte puţini bani rămaşi pentru cumpărături majore”, notează GfK.

    Din punctul de vedere a dezvoltării economice a ţărilor UE şi a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărţit în două părţi distincte, arată GfK. În prima jumătate a anului, economiile tuturor ţărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară şi economică va deveni în sfârşit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie şi iunie, indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare au atins valori record aproape peste tot.

    Însă în perioada verii şi a toamnei, nesiguranţa a început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci şi la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite: conflictul din Ucraina a atins apogeul, declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranţă în majoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuu dintre Israel şi Palestina şi avansul grupului militant Statul Islamic. Toate aceste evenimente contribuie la o creştere clară a anxietăţii în rândul consumatorilor europeni, menţionează studiul.

    Totuşi, starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă s-a îmbunătăţit din nou pe parcursul ultimului trimestru al anului. Indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare, au crescut spre sfârşitul anului în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE). Climatul de consum pentru UE 28 a crescut şi el cu 1,3 puncte în ultimul trimestru, încheind anul la 5,5 puncte.

    Continuă însă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, şi dacă acesta va respecta acordurile cu alte ţări europene şi cu Comisia Europeană, mai arată GfK.

    Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat, la cererea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene.

  • Jumătate dintre proprietarii de animale de companie cumpără mâncare specializată

    Totuşi, comparativ cu alte ţări europene, numărul proprietarilor de animale de companie care cumpără mâncare specializată este încă mic. Numai în Cehia, 8 din 10 deţinători de animale de companie cumpără mâncare specializată.

    Iubitorii de pisici plătesc un preţ mediu de trei ori mai mare comparativ cu iubitorii de câini, unde acest preţ se situează la 4,8 lei pe kilogram.  Astfel, deşi numărul familiilor cu pisici este semnificativ mai mic, valoarea categoriei se împarte în 57% mâncare pentru căţei şi 43% mâncare pentru micile feline.

    Fiind o categorie totuşi sensibilă în ceea ce priveşte preţul, mărcile private au reuşit să aibă creşteri constante şi să acopere o mare parte din categorie. În acelaşi timp, comerţul modern reprezintă aproximativ 60% din valoarea totală a categoriei.

    Începând cu anul 2013, studiul GfK România care monitorizează consumul casnic real de produse de FMCG în toată ţara a extins numărul categoriilor monitorizate, în prezent acoperind întreaga piaţă de bunuri de larg consum.

    Dintre categoriile noi monitorizate, mâncarea pentru animalele de companie se distinge printr-o creştere semnificativă, de două cifre (peste 10%), reuşind să atragă mai mulţi cumpărători, dar şi crescând consumul celor deja existenţi.

    Studiul are la bază panelul de consumatori GfK România, fiind analizate 3,000 gospodării, reprezentative la nivel naţional. Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România a realizaz în 2013 o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro.

  • GfK: O treime dintre români se aşteaptă ca economia să meargă mai bine şi doar 20% mai rău

    4 din 10 români afirmă că starea generală a economiei a suferit un regres anul trecut faţă de 2013. Cu toate acestea, situaţia arată mai bine decât în luna decembrie 2013, atunci când aproape 6 din 10 români considerau acelaşi lucru. Din ce în ce mai mulţi români privesc cu încredere următorul an, o treime dintre ei aşteptând ca economia să meargă mai bine şi doar 20% mai rău.

    “Este prima dată în ultimii şapte ani când procentul celor care se uită cu încredere la viitorul economic al ţării îl depăşeşte pe cel al neîncrezătorilor, ceea ce ne face să aşteptăm o creştere a indicatorului măsurat de GfK şi în 2015. Încheierea unui an electoral intens, dar şi perspectivele de revenire a economiei globale, îi determină pe români să spere la un viitor mai bun”, afirmă Andi Dumitrescu, director general GfK România.

    O treime dintre români spuneau în decembrie că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce 16% dintre locuitori credeau că aceasta este mai bună. Situaţia cunoaşte o îmbunătăţire faţă de finele anului trecut, când 44% din populaţie îşi vedea finanţele personale deficitare comparativ cu 2013.

    În privinţa perspectivelor financiare, doar un sfert dintre cei chestionaţi au spus de-a lungul anului 2013 că acestea se vor înrăutăţi, peste 21% fiind optimişti. Procentul celor care cred că situaţia bugetului va fi stabilă în viitor a crescut faţă de 2013, de la 43% la 47%.

    În decembrie 2013, percepţia asupra evoluţiei inflaţiei din ultimul an este mai bună decât în aceeaşi luna din 2013. Aproape 4 din 10 români cred că preţurile au fost mai ridicate în comparaţie cu anul anterior, faţă de 67% care credeau acelaşi lucru în ultima lună a anului 2013.

    Perspectivele privind şomajul sunt mai bune decât în anii anteriori. Media peşimiştilor în 2014 se situează la 58% faţă de 66% în 2013 şi 63% în 2012.

    Atunci când se referă la investiţiile în bunuri de folosinţă îndelungată, numărul celor care considerau în decembrie că nu este un moment bun pentru realizarea acestora în viitorul apropiat este în scădere faţă de decembrie 2012, 49% dintre români afirmând că nu intenţionează să cumpere un obiect important pentru locuinţă în următorul an, versus 52%.

    Atitudinea faţă de economisire este relativ constantă – ca şi în decembrie 2013, doar 20% dintre români consideră că este o perioadă propice pentru a pune bani deoparte, iar 59% spun că veniturile lor abia reuşesc să le acopere cheltuielile curente. În acelaşi timp însă, procentul celor care spun că au datorii este într-o uşoară scădere, situându-se la 16%, comparativ cu 19% în decembrie 2013 şi 2012.

    Informaţiile provin din Barometrul de Încredere a Consumatorului, studiu cofinanţat de Comisia Europeană şi realizat lunar de GfK România. Datele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste, eşantionul fiind de 1000 de persoane.

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România a înregistrat o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

  • Plus 15,7% în T3 în piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată, peste aşteptări

    Cel de-al treilea trimestru a înregistrat rezultate excelente pentru piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din România. Patru din cele şapte sectoare au avut creşteri de două cifre: telecom (25,5%), electronice (21%), electrocasnice mari (18%) şi electrocasnice mici (18%). O uşoară creştere a fost simţită şi de piaţa IT, în timp ce sectorul de imprimante, multifuncţionale şi consumabile a scăzut uşor. Piaţa foto a continuat să scadă în T3 2014.

    Telecom: valoarea vânzărilor continuă să se ridice deasupra celei de anul trecut

    În al treilea trimestru al 2014, piaţa de telecom a înregistrat o creştere de 25,5% în valoare nesubvenţionată estimată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 144 milioane de euro. Chiar dacă ritmul de creştere s-a micşorat, smartphone-urile au continuat să contribuie la evoluţia pozitivă a acestui sector. Preferinţele consumatorilor pentru telefoane cu caracteristici tehnice performante au fost confirmate de menţinerea trendurilor crescătoare pentru procesoare puternice, camere foto cu rezoluţie ridicată, ecrane de dimensiuni mari şi 4G.

    Cererea pentru telefoane mobile clasice a continuat să scadă în T3 2014.

    Electronice: veşti bune din sectoarele audio şi console video

    Piaţa de electronice şi-a continuat buna performanţă în T3 2014, cu o creştere de 21% şi o cifră de afaceri de 71 milioane de euro. Televizoarele cu ecran mare şi cele UHD au continuat să performeze la un nivel înalt, trendul fiind însă însoţit de o scădere considerabilă a preţurilor. De asemenea, o creştere puternică în acest trimestru a fost cea a monitoarelor multifuncţionale. Sectorul consolelelor video, precum şi cel audio au avut parte de evoluţii bune.

    Consolele video s-au evidenţiat în T3 2014, aproape dublându-şi valoarea. Lansările unor noi modele de console în decursul anului trecut au continuat să atragă cerere. Sistemele audio wireless şi soundbars au avut o performanţă bună, în timp ce aparatele audio tradiţionale şi-au menţinut descreşterea substanţială.

    Electrocasnice mari: creştere puternică în T3 2014

    Sectorul de electrocasnice mari a accelerat în T3 20104 datorită tuturor categoriilor de aparate albe ce au înregistrat creşteri dinamice, atingând o valoare de 112 milioane de euro, cu 18% peste T3 2013. Procesul de înlocuire a frigiderelor şi maşinilor de spălat – cumpărate în 2007/2008 şi care au ajuns la sfârşitul ciclului de utilizare– a început într-un ritm accelerat. În  valoare, ratele de creştere de două cifre au fost observate şi pentru produsele noi, mai performante, precum frigiderele frost-free (până la 50%), maşini de spălat eco cu o capacitate mai mare, dar şi o penetrare crescută pentru produsele incorporabile, ce reprezintă 16% din vânzările de electrocasnice mari.

    Electrocasnice mici: focus pe aspiratoare

    T3 2014 a continuat trendul pozitiv al acestui an, aducând o creştere de aproape 18% faţă de T3 2013. În cadrul sectorului de electrocasnice mici, 11 categorii au mers în sus, dintre care 8 au avut o rată de creştere de două cifre. Cele mai remarcabile performanţe sunt ale aspiratoarelor şi ale storcătoarelor de fructe şi legume.

     În ceea ce priveşte aspiratoarele, cererea a fost mai mare pentru modelele mai puternice (>1800 waţi). Noua legislaţie UE va concentra piaţa spre modelele sub 1,600 waţi,  acesta fiind un subiect controversat ce a provocat interes printre consumatori. Evoluţii remarcabile au fost observate şi pentru produse cu un preţ ridicat precum aspiratoare roboţi, staţii de călcat şi roboţi de bucătărie (cu braţul poziţionat deasupra).

    IT: ritmul de creştere a încetinit

    Sectorul IT a înregistrat o creştere de 4% în T3  2014, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însumând 103 milioane de euro.

    Desktop-urile sunt singurele produse care au scăzut – acestea având astfel un impact de încetinire a ritmului de creştere al sectorului. În cadrul acestuia, monitoarele şi perifericele au continuat să se dezvolte. Pentru segmentul de calculatoare portabile, desktop replacements, computing tablets şi lichidările de stoc pentru netbook-uri au generat vânzări mai mari. Pe de altă parte, din cauza preţurilor ridicate, laptopurile ultra thin şi laptopuri convertibile nu au reuşit să crească în vânzări. Creşterea segmentului de tablete a fost încetinită semnificativ din cauza erodării preţului, ca efect al lansării mai multor produse cu preţ scăzut.

    Piaţa de imprimante, multifuncţionale şi consumabile: imprimantele cu laser şi tonerele au fost principalele segmente în creştere

    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, piaţa de imprimante, multifuncţionale şi consumabile a înregistrat o uşoară scădere de 0,6%, ajungând la 14 milioane de euro în T3 2014. În cadrul pieţei produselor laser, multifuncţionalele au avut o rată de creştere de două cifre, contrabalansând ratele de scădere ale produselor de printare cu cerneală.

    Din categoria consumabilelor, tonerele au avut o evoluţie pozitivă, în timp ce cartuşele cu cerneală au scăzut.

    Foto: trendul negativ continuă

    Sectorul foto şi-a continuat trendul negativ şi în al treilea trimestru din 2014; piaţa a scăzut cu aproape 20%, până la 7 milioane de euro, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013. Deşi rata de scădere a încetinit pentru camerele foto compacte, în T3 2014, camerele cu lentile interschimbabile nu au contribuit cu mult la valoarea pieţei foto.

    Chiar dacă mai mult de o treime din valoarea acestui segment este în continuare dată de produse cu un preţ mai mic de 100 de euro, acestea sunt afectate de popularitatea smartphone-urilor. Este greu de imaginat că sezonul sărbătorilor de iarnă va da o perspectivă pozitivă segmentului foto. Totuşi este probabil ca D-SRL-urile ce au avut o rată de scădere de o cifră până acum să înregistreze o evoluţie pozitivă în ultimul trimestru al anului 2014.