BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Schimbare majoră la Fondul Monetar Internaţional: Gita Copinath a devenit prima femeie economist şef în cadrul instituţiei

    Fondul Monetar Internaţional a numit-o economist şef pe Gita Gopinath, un profesor de la Harvard, care devine astfel prima femeie care ocupă această poziţie, potrivit Bloomberg. 

    Gopinath îl va înlocui pe Maurice Obstfeld, care a anunţat în luna iulie că se va retrage la finalul anului. Numirea vine într-un moment în care instituţia se confruntă cu probleme precum protecţionismul care prinde amploare la nivel global sau impactul tehnologiei asupra pieţei muncii. 

    „Gita este unul dintre economiştii extraordinari ai lumii, cu referinţe academice impecabile, un istoric de leadership intelectual şi succes şi o experienţă internaţională extinsă”, spune Christine Lagarde, managing director, FMI. 

    Gopinath este în prezent profesoară de studii internaţionale şi economice în cadrul Harvard. Este co-editor în cadrul American Economic Review şi co-director pentru Programul de Finanţe Internaţionale în cadrul Biroului Naţional de Cercetare Economică. 

    Gopinath este născută şi crescută în India, iar acum are cetăţenie americană. Şi-a luat doctoratul în economie la Universitatea Princeton în 2001.

  • Fondul Monetar Internaţional se pregăteşte să REDUCĂ prognoza pentru creşterea economică a României

    „Estimarea privind creşterea economică de 5,1% pentru anul 2018 a fost bazată pe datele disponibile în luna martie. Suntem în proces de revizuire şi prognoza va fi revizuită în octombrie, iar bazat pe cei mai recenţi indicatori şi pe decelerarea economiei din prima parte a anului, vom revizui estimarea de creştere undeva la 4%-4,5%, dar încă se discută”, spune Alejandro Hajdenberg, reprezentant al FMI pentru România, prezent joi la Forumul Investitorilor, organizat de Fondul Proprietatea.

    La cea mai recentă rectificarea bugetară, guvernul PSD prognozează o creştere economică de 5,5% pentru 2018, o ţintă considerată de analişti ca fiind mult prea ambiţioasă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara din care toată lumea vrea să fugă: “Ne-am putea confrunta cu un caz asemănător Siriei”

    De când Nicolas Maduro a devenit preşedinte al Venezuelei, lucrurile merg din ce în ce mai prost pentru statul sud-american. Pe 19 august, 1.000 de venezueleni au fugit din satul Pacaraima după ce alţi localnici i-au atacat cu pietre şi beţe de lemn.

    Cu o zi înainte, autorităţile din Ecuador au anunţat că venezuelenii care intră în ţară prin Columbia trebuie să prezinte paşapoarte valabile, nu doar cărţi de identitate. Aceeaşi măsură a fost anunţată şi de Peru începând cu 25 august.

    Exodul a fost determinat de starea economiei, inflaţia ajungând recent la peste 80.000% şi transformând produse de bază ca pâinea sau ouăle în lucruri de lux.

    “Ne-am putea confrunta cu o situaţie similară cu cea din Siria”, au avertizat mai mulţi analişti economici.

    Venezuela a suferit din cauza fenomenului de hiperinflaţie încă de când Maduro a preluat preşedinţia ţării în 2013 – an în care preţurile petrolului au scăzut drastic şi o serie de dezechilibre macroecnomice a dus la criza economică din ţara sud-americană.

    Din acest punct de vedere, ţara este victima unui „război economic” iniţiat de Statele Unite.

    Maduro a fost reales pentru încă un mandat de şase ani în luna mai în cadrul unor alegeri pe care atât Naţiunile Unite cât şi Uniunea Europeană le-a numit frauduloase.

    Fondul Monetar Internaţional a estimat că inflaţia la sfârşitul anului va ajunge la 1.000.000% în Venezuela, iar PIB-ul ţării va scădea cu 18%.

    „Situaţia din Venezuela este similară cu cea a Germaniei din 1923 şi cea din Zimbabwe din anii 2000”, scrie FMI în raport.

  • Situaţie dramatică în Turcia: Autorităţile se gândesc la controlul capitalului pentru a opri căderea lirei turceşti. „Se apropie momentul în care Turcia va avea nevoie de ajutorul FMI”

    Banca centrală şi guvernul păstrează tăcerea în timp ce lira turcească se prăbuşeşte spre un nivel record, iar Statele Unite impune sancţiuni asupra Turciei.
     
    Lira turcească s-a depreciat în raport cu dolarul pentru a şaptea zi consecutivă, după ce a scăzut la minimul deceniului luni. În acelaşi timp, yield-ul pe obligaţiunile la zece ani a crescut peste 20% la un nivel record din punct de vedere istoric.
     
    „Va rămâne aşa până când banca centrală se dedică necondiţionat creşterii dobânzilor şi le va păstra sus până când se va regla inflaţia”, spune Henrik Gullberg, strateg în cadrul Nomura International. „Piaţa are nevoie de o mutare puternică”.
     
    Cu toate acestea, liniştea care vine dinspre Ankara este asurzituoare – după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a câştigat putere aproape absolută asupra sistemului legislativ prin alegerile din luna iunie.
     

  • Venezuela este devastată: FMI estimează că inflaţia va atinge 1.000.000%

    Inflaţia Venezuelei va creşte masiv şi va ajunge la 1.000.000% până la sfârşitul anului în contextul în care guvernul continuă să printeze bani pentru a acoperi găurile din ce în ce mai mari din buget, prezice Fondul Monetar Internaţional, citat de Bloomberg.

    Criza este comparabilă cu cea a Germaniei din 1923 şi cu cea din Zimbabwe din perioada 2000, spune Alejandro Werner, director al departamentului pentru emisfera vestică din cadrul FMI.

    Acesta prezice că economia se va micşora cu 18% în 2018 – al treilea an consecutiv cu o contractare de două cifre – în contextul în care producţia de petrol se prăbuşeşte.

    „Colapsul activităţii economice, hiperinflaţia, deteriorarea constantă a bunurilor publice şi lipsa de alimente la preţuri subvenţionate, au rezultat în emigrări în masă, ceea ce va avea efecte colaterale asupra ţărilor vecine”, scrie Werner pe blogul său.

    Venezuela a suferit un colaps economic dramatic de când preţurile petrolului au scăzut în urmă cu patru ani, iar autorităţile au refuzat să ajusteze economia ţării.

    În timp ce sute de mii de cetăţeni ai ţării fug de foamete şi de preţurile care cresc masiv, preşedintele Nicolas Maduro a susţinut constant că această criză este rezultatul „unui război economic” dus de oponenţii săi politici atât acasă cât şi peste hotare.

    În timp ce economia a început să se prăbuşească, autorităţile nu au mai publicat cu regularitate principalii indicatori economici. Economiştii se bazează acum pe estimări independente, furnizate de organizaţii internaţionale şi bănci.

    Indicele Cafelei cu Lapte de la Bloomberg, care urmăreşte preţul unei cafele în toată lumea, arată că inflaţia a trecut de 60.000% în ultimul an şi prinde viteză acum, ajungând la o rată de 300.000% în ultimele trei luni.

     

     

  • Scene de groază pentru Christine Lagarde: Avionul şefei Fondului Monetar Internaţional a fost forţat să aterizeze de urgenţă în Argentina

    Un zbor operat de American Airlines, în care se afla Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional, a aterizat de urgenţă în Argentina, la scurt timp după ce a decolat din aeroportul Ezeiza din Buenos Aires, potrivit Reuters.

    Publicaţiile locale Clarin şi La Nacion au raportat că zborul, ce trebuia să ajungă în Statele Unite, a experimentat o depresurizare a cabinei la 200 de kilometri nord de capitala Argentinei şi s-a întors în Ezeiza pentru a ateriza.

    Lagarde s-a aflat în Argentina în weekend pentru întâlnirea miniştrilor de finanţe şi a preşedinţilor de bănci centrale din G20.

    Un purtător de cuvânt al FMI nu a răspuns imediat agenţiei de ştiri Reuters pentru comentarii, însă nu a fost raportat niciun rănit în urma incidentului.

     

  • Avertisment dur de la FMI: Războiul comercial declanşat de Donald Trump vine cu costuri de 430 de miliarde dolari pentru economia globală

    Economia globală ar putea pierde 430 de miliarde de dolari până în 2020 dacă tensiunile comerciale continuă se escaladeze iar preşedintele american Donald Trump îşi va impune şi noile tarife anunţare, avertizează Fondul Monetar Internaţional, potrivit Business Insider.

    FMI a anunţat săptămâna aceasta că SUA ar putea deveni „ţinta represaliilor globale” după conflictul comercial declanşat de Trump şi a subliniat că ţara este este „în special vulnerabilă” la repercursiuni.

    „Modelele noastre sugerează că dacă actualele ameninţări la adresa politicilor comerciale se vor concretiza, iar încrederea mediului de afaceri va scădea ca rezultat, producţia globală va fi cu 0,5% mai redusă decât actuala proiecţie pentru 2020”, transmite FMI.

    „Ca ţintă a represaliilor globale, Statele Unite vede o cotă semnificativă din exporturile lor taxate în pieţele globale într-un astfel de conflict comercial de amploare, iar din această cauză ţara este în special vulnerabilă”.

    Comentariile fac parte din ultimul raport cu privire la perspectivele pentru economia globală, care a fost lansat la începutul săptămânii.

    Tensiunile comerciale au rămas ridicate în contextul în care preşedintele Trump a relansat ameninţarea cu privire la tarifele de 10% pe mărfuri chinezeşti în valoare de 200 de miliarde de dolari, în timp ce a numit Europa unul dintre „cei mai mari inamici”.

    În cadrul summit-ului EU-China, preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, le-a cerut americanilor şi chinezilor să „prevină un haos global” şi să lase ordinea mondială intactă.

     

     

  • India a depăşit Franţa şi a devenit a şasea cea mai mare economie a lumii

    Naţiunea din sudul Asiei este o economie de 2.597 mld. dolari, cu puţin mai mare decât Franţa cu un PIB de 2.582 mld. dolari.

    India va deveni a patra cea mai mare economie mondială până în anul 2022, potrivit estimărilor FMI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI: Trecerea de pragul de 40% din PIB al datoriei publice creşte riscul de recesiune

    Datele FMI, bazate şi pe cele ale Băncii Naţionale ale României (BNR), indică un nivel al datoriei între 40% si 45% din PIB ca prag pentru o creştere semnificativă a riscului de recesiune, cu impact negativ asupra capacităţii guvernului de refinanţare a datoriilor. Nivel de 45% din PIB este, însă, considerat critic, riscul de recesiune crescând până la 50%.

    Această concluzie a fost prezentată şi în Raportul privind Stabilitatea Financiară din 2015 al BNR.

    Fondul Monetar mai atrage atenţia şi asupra faptului că, din punct de vedere istoric, riscul suveran (posibilitate neindeplinirii obligatiilor de plată externe din motive aflate sub controlul guvernului) a fost volatil chiar şi când datoria publică a avut o pondere mică în PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Studiu: Inteligenţa artificială, talentele angajaţilor şi regulile noi dinamizează companiile medii

    „Perspectivele de creştere se îmbunătăţesc în 2018, pentru toate economiile importante, Fondul Monetar Internaţional prognozând în prezent o creştere cu 3,9% a PIB-ului în acest an. În acest context pozitiv, liderii de companii sunt optimişti în ceea ce priveşte creşterea veniturilor”, arată un comunicat al EY.

    Studiul, derulat în rândul a 2.766 de executivi din companii de dimensiuni medii din 21 de ţări şi nouă sectoare cheie, arată că încrederea globală în dezvoltarea afacerilor s-a consolidat în ultimele 12 luni. Astfel, 60% dintre companii vizează creşteri între 6% şi 10%, comparativ cu 34% care declarau ambiţii de creştere similare cu un an în urmă. Alte 27% vizează creşteri de peste 10%, o scădere minoră faţă de 2017, când 30% dintre companii se încadrau în această categorie de creştere semnificativă. În plus, niciunul dintre respondenţii din 2018 nu se aşteaptă la o încetinire a creşterii, faţă de 5% în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro