BusinessMagazin

Tag: FMCG

  • Cu cât ar scădea vânzările de ţigări dacă pachetele ar arăta la fel

    Comisia Europeană doreşte ca pachetele să aibă aceleaşi dimensiuni, un singur format şi un singur mod de deschidere, printr-o clapă superioară basculantă, ceea ce înseamnă că pachetele cu margini rotunjite, cele culisante, în formă de cutie, tabacheră sau de oricare altă formă decât cea prevăzută în proiectul de directivă vor fi interzise.

    Prevederile referitoare la forma pachetului (“cuboidala”, asa cum specifica proiectul, forma de altfel practic inexistenta, pentru ca dimensiunile de 8,8 cm cu 5,5 cm si 2,2 cm contrazic ideea de cuboid cu muchii drepte), incalca drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale producatorilor. Potrivit Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), initiativa CE incalca acordul OMC privind drepturile de proprietate intelectuala, o consecinta directa a acestei incalcari fiind “imposibilitatea consumatorului de a distinge intre produse ce vor avea ambalaje / forme / formate uniformizate”.

    Pachetele cu format standard vor fi mult mai usor de contrafacut, ceea ce va determina scaderea pietei legale a tigaretelor si pierderi de miliarde de euro la bugetul de stat, afectand si sectorul ambalajelor. APRA estimeaza ca, in Romania, sectorul ambalajelor tiparite destinate industriei tutunului va suferi o scadere de 10-20%, ceea ce va determina reducerea cifrelor de afaceri si implicit pierderea de locuri de munca in orice tipografie/producator ambalaje care este furnizor al industriei tutunului.

    “Cu toate ca pachetele standardizate ar putea fi considerate, aparent, o restrictie dura impotriva industriei tutunului, de fapt nu reprezinta o masura eficienta. Comisia risca sa nu-si indeplineasca obiectivele propuse privind sanatatea publica, determinand crearea unei piete a produselor din tutun mai ieftine, nereglementate, aducand astfel prejudicii si industriei ambalajelor”, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al ECMA – European Carton Makers Association.

    Companiile producatoare de tigarete utilizeaza, in Romania, atat ambalaje produse local, cat si importate. Potrivit acestora, tigaretele comercializate in pachete cu dimensiuni si forme diferite de cea standard, sau cu mecanisme diferite de deschidere, impreuna cu tigaretele super long -care nu vor mai incapea in pachete- si cele din categoriile slim si mentol, care ar urma, de asemenea, sa fie interzise prin proiectul de Directiva, reprezinta circa 70% din piata romaneasca.

    Conform studiului Eurobarometer publicat in mai 2012, 76% dintre respondenti au indicat ca ambalajul nu prezinta importanta in alegerea produsului. Paradoxal, in Marea Britanie sau Franta, tari care s-au declarat a fi de acord cu propunerile Directivei, procentul este printre cele mai mari. 85%, respectiv 88% dintre respondenti considera ambalajul ca nefiind important in decizia de alegere a unui produs din tutun.
    Potrivit aceluiasi studiu, cu cat consumatorii sunt mai tineri, cu atat acorda mai multa atentie pretului atunci cand aleg o marca sau alta. Cu privire la acest aspect, produsele interzise vor putea fi procurate de pe piata neagra, la preturi mult mai mici, ceea ce va face ca obiectivele de sanatate urmarite de proiectul de Directiva sa nu fie atinse.

    Totodata, doar 3% dintre respondenti au indicat ambalajul produsului ca fiind determinant in decizia de a fuma. Numai 1% dintre participantii la studiul citat au indicat ca textura sau forma ambalajului ii determina sa considere ca un anumit sortiment de produse din tutun ar fi mai putin daunator decat altul.

    Proiectul de Directiva privind produsele din tutun urmeaza sa fie dezbatut in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in 2015-2016.

    APRA a fost infiintata in 2009, la initiativa unui grup de opt societati comerciale active in domeniul productiei de ambalaje din carton solid. Este o organizatie cu personalitate juridica, apolitica, cu autonomie deplina, ce reprezinta si promoveaza interesele legitime ale membrilor sai.

    Asociatia locala este afiliata European Carton Makers Association (ECMA), care reprezinta peste 500 de producatori de ambalaje de carton la nivel European, cu o cota de piata de peste 90%. Cifra de afaceri cumulata a membrilor ECMA depaseste 9 miliarde euro anual, 10 % din aceasta cifra fiind generata de ambalajele destinate industriei tutunului.

  • Cum produc roboţii Elena şi Gheorghe ţigări pentru 45 de ţări

    Două lucruri izbesc la modul cel mai propriu simţurile unui vizitator într-o fabrică de ţigarete: mirosul puternic al frunzelor de tutun şi zgomotul, firesc într-o unitate de producţie, care împiedică o eventuală conversaţie telefonică şi îi forţează pe cei care doresc să discute să păstreze o distanţă de maxim jumătate de metru. Or, pe 17 iulie fabrica din Pipera era asaltată de vizitatori – de la ambasadorul Japoniei în România şi directorul general al multinaţionalei până la reprezentanţi ai autorităţilor şi jurnalişti. Una peste alta, câteva zeci de musafiri au mers la pas printre liniile de fabricaţie pe care circulă tone de tutun, altminteri un element preţios dacă ne uităm la preţurile de vânzare ale pachetelor de ţigarete, plasate între 10 şi 15 lei. Cu toate acestea, preţurile pachetelor de ţigarete la ieşirea pe poarta fabricii sunt mult mai mici, plasându-se în jurul a 2-4 lei. Diferenţa reprezintă accizele şi taxele, a căror pondere ajunge la 80% din preţul de raft, explică Gilda Lazăr, corporate affairs director la Japan Tobacco International România. De fapt, anul trecut industria tutunului a virat la bugetul statului 2,75 miliarde de euro. Valoarea întregii pieţe se apropie, conform calculelor BUSINESS Magazin, de valoarea de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanţă de a doua plasată a clasamentului – piaţa berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro.

    Turul oficial al fabricii, plasată la o aruncătură de băţ de gura de metrou Pipera, dar despre a cărei existenţă patru din cinci trecători nu ştiu nimic, durează în jur de jumătate de oră. Informaţiile abundă la tot pasul şi parcursul fabricii poate dura lejer mai mult, fără a fi plictisitor. De pildă, materiile prime sunt aduse aproape exclusiv din import, iar principalul ingredient, frunza de tutun, este adusă de la Antwerp din Belgia. Compania are o centrală specializată de achiziţie pentru întregul grup şi contractează tutunul de la asociaţii producătoare, de la statele consacrate şi de pe bursele internaţionale. În afară de frunzele de tutun – care, asemeni cafelei – este de mai multe tipuri, un rol cheie în producţie îl joacă concentratele care sunt adăugate. Pentru că ţigaretele au şi ele un procedeu de fabricaţie anume, iar angajata care ne conduce în turul fabricii spune că “aceste concentrate vin direct din Japonia şi au o reţetă secretă”. Secret ce pare la o primă vedere la fel de bine păstrat ca şi concentratul Coca-Cola, băutura carbogazoasă faimoasă în toate ungherele Pământului. În procesul de fabricaţie laptele şi mierea joacă un rol important, iar mirosul din hale trădează clar prezenţa acestor ingrediente în vasele uriaşe prin care trece tutunul în diferite faze – de la frunze întregi, etape de uscare, amestecare cu ingrediente şi tocare.

    Iar suprafaţa fabricii s-a mărit cu procente bune pe parcursul ultimului an, de când JTI a decis să mărească volumele produse la marginea Bucureştiului. Valoarea proiectului este de “peste 25 de milioane de euro”, declară Mutsuo Iwai, executive vice president, deputy CEO în cadrul Japan Tobacco International şi membru al Japan Tobacco Board, aflat la prima sa vizită în România. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro, compania începându-şi operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, de vreme ce în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia. Unele ţigarete produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse”, declară Gilda Lazăr. În luna mai 2012 fabrica a atins cel mai ridicat nivel de producţie de până acum, conform reprezentanţilor companiei.

  • Povestea managerului care a ales polistirenul în loc de ambalaje şi bunuri de larg consum

    In România există peste 250 de milioane de metri pătraţi de clădiri care trebuie izolate termic, valoarea estimată a unor astfel de lucrări fiind estimată la peste şapte miliarde de euro, potrivit estimărilor Asociaţiei Producătorilor de Polistiren Expandat (ROMEPS). Cu alte cuvinte, piaţa de polistiren, unul dintre principalele materiale de construcţii folosite în termoizolări, ar avea, cel puţin la nivel teoretic, cum să crească.

    Noul şef al subsidiarei locale a producătorului austriac de polistiren Austrotherm, Laurenţiu Istrate (50 de ani), mizează tocmai pe acest potenţial al pieţei, precum şi pe faptul că în timp românii nu vor mai căuta doar preţul cel mai mic, ci mai degrabă calitatea. “Termoizolarea ar trebui să fie o prioritate pentru toţi proprietarii de imobile, pentru că astfel se economisesc resurse energetice şi se contribuie şi la protecţia mediului”, spune el.

    Istrate se aşteaptă la o cifră de afaceri anul acesta pentru Austrotherm România cu circa 20-25% mai mare, după ce anul trecut businessul a avansat cu circa 30%, până la peste 72 de milioane de lei (circa 17 milioane de euro). “Estimarea pentru anul 2012 se bazează nu neapărat pe o creştere a volumelor în aceeaşi proporţie, ci mai mult pe promovarea mai agresivă a polistirenului extrudat, a polistirenului expandat de pantă şi a plăcilor pentru încălzirea prin pardoseală”, spune Istrate.

    Austrotherm face parte din grupul austriac Schmid Industrie Holding, care mai deţine, printre altele, şi producătorul de materiale de construcţii Baumit, care de asemenea are operaţiuni în România. Pe piaţa locală, Austrotherm are trei fabrici de polistiren expandat şi extrudat, în Bucureşti şi localitatea Horia (jud. Neamţ), cu o capacitate de producţie anuală de 700.000 mc de polistiren expandat şi 150.000 mc de polistiren extrudat. “Momentan nu ne gândim la o nouă fabrică de polistiren, pentru că pe piaţă deja există o capacitate excedentară de producţie”, spune Istrate.

    El a lucrat anterior, timp de zece ani, în cadrul producătorului de bere URBB (producătorul Tuborg), unde a promovat până la funcţia de director operaţional. Ulterior, a fost director general al Wolf Plastics Ambalaje timp de patru ani, iar înainte de a prelua funcţia de director al Austrotherm a condus Plastipak România, o investiţie americană în domeniul producţiei de ambalaje.

    El afirmă că din momentul în care a venit la conducerea subsidiarei locale a austriecilor de la Austrotherm, începând cu luna februarie, când l-a înlocuit pe Serghei Negulescu, a parcurs o perioadă de acomodare, în care a preferat să analizeze situaţia existentă, astfel că nu a modificat major strategia companiei. “A fost doar o uşoară schimbare de strategie în sensul de a nu promova produse low-cost, ci mai degrabă de a împinge piaţa către produse de calitate”, continuă el.

    Piaţa locală de polistiren expandat, produs folosit în general pentru izolarea termică a pereţilor, a stagnat în primul semestru, iar dacă trendul se va menţine, probabil va rămâne la nivelul de 3,5 milioane de metri cubi, potrivit estimărilor Austrotherm. Pe de altă parte, piaţa polistirenului extrudat (utilizat în cazul teraselor sau pardoselilor, pentru că este mai rezistent la umiditate şi compresiune – n. red.) va rămâne anul acesta la un nivel de 3-350.000 de euro. “Concurenţa în sectorul construcţiilor este deosebit de acerbă şi, din păcate, lupta a început să se dea exclusiv din punctul de vedere al preţurilor, iar acest lucru este în defavoarea tuturor, însă în mod special, clientul final este cel care are de pierdut de pe urma acestui război”, spune Istrate.

    Preţul mediu al pieţei pentru polistirenul expandat este de circa 25 de euro/metru cub, în timp ce polistirenul extrudat costă circa 65 de euro/metru cub. “În calculul costurilor, materia primă are ponderea majoră, astfel că fluctuaţiile acesteia sunt primele motive care ne-ar putea determina să majorăm sau să reducem preţul”, spune Istrate. El adaugă că în ultimele luni preţul materiei prime, stirenul, a fost relativ stabil şi că pentru perioada următoare nu estimează modificări de preţ.
    Compania lucrează cu peste 100 de distribuitori, iar recent, produsele Austrotherm au intrat şi în reţele precum Hornbach sau Metro. Compania are în prezent 104 angajaţi în unităţile de producţie de la Bucureşti şi Horia, judeţul Neamţ.
    Deşi încă nu au finalizat situaţiile privind afacerile pe primul semestru, cei de la Austrotherm spun că cele mai multe vânzări, circa 60%, se fac de obicei în al doilea semestru. “Există sezonalitate în acest domeniu, iar lunile cele mai bune pentru vânzări sunt august, septembrie şi octombrie”, spune Istrate.
    Iar în condiţiile în care Austrotherm speră ca românii să conştientizeze importanţa termoizolării, piaţa de polistiren ar putea cunoaşte o revenire. “E uşor să-ţi cumperi un tricou de câteva zeci de lei şi după să-ţi mai cumperi altul dacă vrei. Termoizolarea însă o faci pentru o viaţă”, conchide directorul Austrotherm.

  • Reţetă de tânăr milionar

    În judeţul Braşov, la o aruncătură de băţ de Făgăraş se află oraşul Victoria. De-acolo, în urmă cu 20 de ani, Carmen şi Olimpiu Şoneriu au pornit să cucerească oraşul şi judeţul la propriu şi la figurat. Acum, produsele CarmOlimp se vând în întreaga ţară şi compania pune la punct un plan de cucerire a altor pieţe, exportul fiind o ţintă prioritară. Afacerea începută de soţii Şoneriu în 1991 a pornit cu un magazin generalist, care “avea de toate, mai puţin alimente”, spune acum Valentin Şoneriu, directorul general al CarmOlimp, unul dintre cei doi fii ai fondatorilor. Atât Valentin Şoneriu, 30 de ani, cât şi Paul Şoneriu, 29 de ani, sunt implicaţi în afacerea familiei, care a devenit între timp un grup de firme complex, cu 1.000 de angajaţi şi activităţi în producţia de mezeluri, lactate, ouă, prăjituri şi în retail alimentar.

    Vânzarea în acea vreme, când cererea era enormă, iar oferta aproape inexistentă, i-a determinat pe cei doi antreprenori să încerce marea cu degetul, iar în 1993 au început producţia de mezeluri şi au cumpărat un fost CAP, cu fonduri proprii şi credite bancare. “Doar aşa ne-am dezvoltat – permanent pe credit şi fonduri europene”, afirmă Valentin Şoneriu, care îşi aminteşte că familia sa a depus primul dosar pentru fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene în 2002. Era, la acea vreme, student, ca şi fratele său, peste ocean, în SUA şi credea că antreprenorii români vor da buzna să acceseze fonduri europene. A constatat în schimb cu surprindere că, în timp, prea puţine dosare au fost depuse pentru “banii gratis” ai UE.

    Următorul pas în dezvoltarea CarmOlimp, din pricina dificultăţilor cu aprovizionarea constantă, a fost să ia în chirie o fermă de porci din Sibiu, pe o sumă modică de bani, o lungă perioadă de timp. “Apoi am şi cumpărat-o”, spune managerul, care precizează că aceasta a fost prima fermă de porci populată după 1989. Afacerea s-a extins plecând dinspre oraşul Victoria către împrejurimi, unde au dezvoltat diferite activităţi, iar apoi – prin intermediul magazinelor proprii şi al produselor puse pe rafturi – în întreaga ţară. Cine a fost promotorul afacerii? “Depinde cine spune povestea”, spune, uşor amuzat, Valentin Şoneriu.

    “Tata are o poveste despre cum şi-a dorit dintotdeauna să facă pe cont propriu ceva, iar eu îmi amintesc cum în 1990 mama spunea într-una <toată lumea face ceva, numai noi nu>.” Cert este că în martie 1991, atât Carmen, cât şi Olimpiu Şoneriu au demisionat şi au mers mai departe pe cont propriu, neavând niciun fel de pregătire în domeniile în care au construit afacerea, fiind de formaţie economist şi, respectiv, inginer. “Toate începuturile permit foarte multe greşeli şi au o marjă de eroare extrem de mare”, admite Valentin Şoneriu. În plus, în acele momente de debut ale capitalismului postrevoluţionar, piaţa era mult mai permisivă pentru cei care făceau primii paşi în afaceri decât în prezent. De altfel, chiar el spune că în domeniul cărnii antreprenorii români au avut suficient răgaz pentru a ajunge la dimensiuni confortabile, de vreme ce la începuturile capitalismului toate afacerile se desfăşurau în alţi termeni decât cei actuali. Odată trecute toate operaţiunile în zona fiscalizată, “profitul a dispărut”, iar firmele care sunt astăzi în zona albă a pieţei se luptă, cu arme inegale, cu firmele care nu plătesc taxe şi impozite.

  • Unul din zece bărbaţi visează să fie analist în calitatea berii; tot atâţia ar vrea să fie traineri de fotomodele

    de Ioana Mihai

    În urma unei cercetări realizate de Organizatia Bărbăţilor din România – Bergenbier, 1 din 2 bărbaţi cu vârsta peste 18 ani consideră că a fi director general este cel mai benefic loc de muncă pentru ei (42,3%). Alte locuri de muncă pe care bărbaţii le apreciază sunt analist calitatea berii (10,9%), tester de jocuri pe calculator (10,35%) şi trainer de fotomodele (10,25 %).

    De asemenea, bărbaţii români consideră că fotbalul şi maşinile sport merită a fi plasate în topul invenţiilor care le fac viaţa mai frumoasă. Astfel, în urma unei cercetări iniţiate de Organizaţia Bărbaţilor din România – Bergenbier, aproximativ 1 din 5 bărbaţi români cu vârsta peste 18 ani consideră că fotbalul este cea mai importantă invenţie din viaţa lor. Alături de aceasta, maşinile sport (18,9%) sunt descoperiri pe care bărbaţii români le-au plasat în topul invenţiilor menite să le îmbunătăţească viaţa.

    Tehnologia joacă, de asemenea, un rol important în îmbunătăţirea vieţii bărbaţilor, un sfert dintre aceştia menţionând descoperiri precum telefonul mobil, jocurile video sau telecomanda ca făcând parte din lista de invenţii care îi ajută în viaţa de zi cu zi. Într-un registru complet diferit, şi topless-ul la piscină a fost considerat de o parte dintre bărbaţi ca fiind un element care le îmbunătăţeşte calitatea vieţii (7,42%).
    Cercetarea, iniţiată de O.B.R Bergenbier, a fost realizată prin intermediul unui chestionar online la care au răspuns 1981 de bărbaţi cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban. Obiectivul acestuia a fost de a verifica părerea bărbaţilor din România cu privire la factorii care le îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi.

    Organizaţia Bărbaţilor din România reprezintă o iniţiativă Bergenbier menită să reprezinte vocea bărbaţilor din toată ţara. O.B.R Bergenbier beneficiază inclusiv de o campanie de recrutare de membri ce se desfăşoară pe bergenbier.ro si prin pagina de Facebook Bergenbier.

    Bergenbier S.A. ocupă poziţia a 3-a în industria locală a berii, conform datelor de retail audit MEMRB România. Compania, parte a grupului StarBev, are în prezent o unitate de producţie la Ploieşti iar echipa numără aproximativ 600 de angajaţi. Compania face parte din grupul StarBev, care mai cuprinde operaţiuni în alte 8 ţări din Centrul şi Estul Europei.

    Portofoliul companiei cuprinde: Bergenbier – cu sortimentele Bere blondă, Bere blondă fără Alcool, Nefiltrată din Grâu şi Fresh – şi Noroc, ca mărci locale; Staropramen, Stella Artois, Beck’s şi Löwenbräu ca mărci internaţionale produse local.

  • Philip Morris investeşte un milion de euro în fabrica de ţigarete

    Această investiţie face parte dintr-un program mai amplu care are ca scop reducerea impactului asupra mediului, prin reducerea consumului de resurse naturale, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a cantităţii de deşeuri generate.

    “Continuăm investiţiile în modernizarea fabricii şi creşterea eficienţei energetice”, a declarat Sergey Slipchenko, director general, Philip Morris România şi Bulgaria. El a mai spus că anul trecut filiala românească a înregistrat o producţie record, peste 80% fiind destinată exportului”. Philip Morris România are în jur de 800 de angajaţi, din care aproximativ 500 lucrează în fabrica din Otopen, Bucureşti. Pe piaţa ţigaretelor, în România mai sunt prezente British American Tobacco România şi Japan Tobacco International, precum şi alte companii care deţin ponderi mici din vânzările totale.

  • Dulceaţă de usturoi sau de ardei iuţi, slănină afumată şi siropuri de fructe de pădure, la târgul din hipermarket

    320 de producători locali din judeţele Timiş şi Bihor au participat în această perioadă la întâlniri şi târguri în care au avut ocazia să îşi prezinte oferta, iar ulterior unii au fost listaţi în magazinele Real. Reprezentanţii companiei au declarat că doresc să extindă programul la nivelul tuturor celor 18 judeţe în care au magazine.

    “Dincolo de latura economică a programului programul nostru de parteneriate cu producătorii locali este şi un demers cultural necesar. Produsele alimentare tradiţionale şi reţetele lor, multe păstrate secrete de gospodine, de-a lungul secolelor, sunt parte integrantă din cultura şi istoria regiunilor, creează şi perpetuează amintiri în conştiinţa locală. În lipsa producătorilor care să ducă tradiţia mai departe, reţetele ar putea dispărea, odată cu puţinii oameni iniţiaţi în tainele gastronomiei tradiţionale româneşti. Entuziasmul cu care au fost primite târgurile organizate până acum ne arată interesul consumatorilor din marile oraşe pentru cultura gastronomică românească şi pentru produsele ecologice care încă se realizează în micile facilităţi de producţie de prin ţară. Oamenii vin la târgurile noastre în număr mare, fie din nostalgia propriei lor vieţi la ţară, fie din dorinţa de a mânca sănătos şi <verde>, fie pur şi simplu din curiozitate. Totodată, îi încurajăm pe toţi furnizorii noştri locali să se unească în asociaţii de producători, pentru a putea obţine capacităţi de producţie superioare şi a reuşi să satisfacă cererea existentă pe piaţă. Este o oportunitate deosebită, vitală pentru dezvoltarea afacerilor lor”, a spus Nicolae Danciu, senior manager la Real Romania.

    În următoarele trei weekend-uri, târgul de produse tradiţionale va fi organizat şi în celelalte magazine Real din Bucureşti: în Berceni (18-20 noiembrie), Pallady (25-27 noiembrie) şi Vitan (9-11 decembrie).
    Bucureştenii vor putea cumpăra produse cu specific maramureşean şi ardelenesc provenite de la cinci producători tradiţionali, care prezintă garanţiile unor produse fără coloranţi, conservanţi sau aditivi alimentari artificiali, folosiţi îndeobşte în industria alimentară actuală. Printre produsele prezente la eveniment, se numără delicatese din carne (inclusiv cârnaţi în untură la borcan, jumări sau mezeluri tradiţionale), prăjituri de casă (cu brânză, măr, nuci, mac), dulceţuri de afine, coacăze, nuci verzi sau delicatese precum dulceţurile de piper alb, ceapă roşie, usturoi sau ardei iute, siropuri naturale de afine, muguri de brad, mentă sălbatică, soc, mure, trandafiri etc., dar şi sosuri ardeleneşti dulci sau picante, zacuscă, pită tradiţională de făină de grâu sau de mălai şi cozonaci cu diferite umpluturi.

    Real are 25 de magazine pe piaţa locală în 18 oraşe din ţară; gama reuneşte 70.000 de produse de la peste 1.700 de furnizori, dintre care 90% sunt din România.

  • Robert Redeleanu pleacă de la conducerea Scandia

    Redeleanu a venit la conducerea Scandia cu un mandat care a vizat o nouă strategie de dezvoltare profitabilă, modernizarea şi restructurarea companiei, rebrandingul şi relansarea portofoliului de produse precum şi finalizarea investiţiei de peste 40 milioane de euro şi lansarea noilor capacităţi de producţie construite lângă Sibiu.

    Strategia companiei a inclus şi dezvoltarea agresivă a businessului de export (estimat la 8% din cifra de afaceri în 2011) prin lansarea brandului Scandia în Ungaria, Bulgaria şi Moldova, consolidarea cotei de piaţă în România prin inovaţie continuă, precum şi lansarea a noi segmente de business precum QSR (restaurante cu servire rapidă). În 2010, Scandia Sibiu s-a rebranduit în Scandia Food, o companie cu viziunea de a deveni lider pe piaţa producătorilor de alimente din România.

    “A fost un mandat complex şi o oportunitate extraordinară de a contribui la modernizarea completă a uneia dintre cele mai importante companii româneşti, lider în pieţele pe care activează şi cu un portofoliu de branduri care, definite acum strategic, vor constitui nume importante pe piaţa de produse alimentare”, a declarat Redeleanu.

    Scandia Food este lider pe piaţa conservelor pe bază de carne din România, avand o cotă de piaţă în volum de peste 54% (sursa: MEMRB, iunie-iulie 2010), în creştere cu aproape un procent faţa de aceeaşi perioadă din 2009.

    În cea mai mare categorie a acestei pieţe, pate cu ficat, Scandia Food a atins în iunie-iulie 2010 o cotă în volum de peste 70%, în creştere cu aproape trei puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Scandia Food este prezentă în România prin mărcile sale principale: Scandia Sibiu Bucegi şi Sadu.

  • De ce cresc iar vanzarile de tigarete de pe piata neagra

    In ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinta a cresterilor masive ale accizei la tigarete. Ulterior, comertul ilegal cu tigarete a intrat pe o panta descendenta: in ianuarie 2011 se situa la 22,5% din piata, iar in martie 2011 scazuse la sub 15%. Diminuarea comertului ilicit cu tigarete s-a datorat eforturilor concertate ale autoritatilor, precum si schimbarilor legislative. De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit si colaborarea stransa dintre autoritatile statului si industria tutunului.

    “Deocamdata, piata neagra se incadreaza in limitele normalului, nivelul fiind comparabil cu cel din alte tari europene, cu toate ca vorbim despre o crestere de aproape 4 puncte procentuale, in numai doua luni. Cauzele pot fi multiple si necesita o analiza serioasa: sezonalitatea, asteptarile cu privire la accize, scaderea preturilor practicate pe piata neagra, in paralel cu cresterea preturilor legale si de ce nu, demotivarea celor chemati sa aplice legea, ca urmare a scaderii salariilor si a proceselor de restructurare din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Administratiei si Internelor”, a declarat Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    Speram ca aceasta intrare a pietei negre pe un trend ascendent sa fie una temporara, iar contrabanda sa continue sa cedeze teren pietei legale. Dezvoltarea industriei legale a tutunului depinde de cadrul legislativ, politica fiscala si de o strategie eficienta in combaterea comertului ilicit cu tigarete. Scaderea pietei negre si realizarea unui calendar de crestere a accizelor coerent si predictibil au determinat in prima parte a acestui an cresterea vanzarilor legale. Aceasta inseamna si taxe mai mari platite la bugetul de stat. Subliniem ca un singur punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta incasari suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro. Mai ales in aceste momente de incertitudine pe pietele internationale, orice venit in plus la buget reprezinta intarirea capacitatii statului de a face fata dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat Adrian Popa, director corporate&regulatory affairs al BAT Romania.

    “Este nevoie ca eforturile concertate ale autoritatilor pentru combaterea contrabandei, eforturi care au dat roade pana acum, sa continue. In caz contrar, comertul ilicit ar putea intra din nou pe un trend ascendent. Companiile din industria tutunului prezente in Romania isi reitereaza disponibilitatea de a colabora cu autoritatile competente in combaterea contrabandei, punand la dispozitia acestora experienta dobandita pe alte piete. Deja au avut loc intalniri cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Garda Financiara, in scopul identificarii unor noi solutii legislative si operationale pentru combaterea fenomenului”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentand accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • Lupta apriga la rafturile cu tigari

    E mare lucru ca s-au ieftinit unele tigari, mai ales ca de sapte
    ani incoace s-au scumpit intr-una. Kent, de pilda, costa in toamna
    lui 2004 doar 3,7 lei, iar acum a ajuns la 11 lei (varianta
    Nanoteck). Preturile in crestere ale tigarilor i-au dat batai de
    cap pana si guvernatorului Bancii Nationale Mugur Isarescu, pentru
    ca au incurcat chiar tinte de inflatie: tigarile au fost
    campioanele scumpirilor in 2009, preturile pachetelor crescand cu
    circa 50% in numai un an. Drept este ca lungul sir de mariri de
    pret din ultimii ani a fost provocat in principal de evolutia
    accizei, care impreuna cu taxele reprezinta in jur de 85% din ce
    plateste un fumator pe un pachet de tigari.

    Acciza insa nu mai este si pricina miscarilor de preturi din
    luna iulie. Anul acesta trei valuri de scumpiri au lovit bugetul
    fumatorilor. In ianuarie si in aprilie cate 30 de bani au fost
    adaugati la pretul fiecarui pachet. La jumatatea anului, filialele
    locale ale British American Tobacco (BAT) si Philip Morris (PM) au
    plusat cu inca 40 de bani. Cel de-al treilea producator, Japan
    Tobacco International (JTI) insa a decis sa nu scumpeasca toate
    tigaretele din portofoliu, astfel incat Winchester, Monte Carlo,
    Ronson si More si-au pastrat preturile neschimbate, iar pachetul de
    Winston s-a scumpit cu doar 10 bani. Pentru fumatorii acestor
    marci, vestea a fost cat se poate de buna.

    Pentru competitori, decizia este insa o veritabila declaratie de
    razboi. Raspunsurile BAT si Philip Morris au fost prompte si ataca
    aceleasi zone pe care JTI a inceput duelul: segmentele de pret
    economic si mediu.

    JTI si BAT nu s-au atins de zona tigaretelor premium, care se
    vand cu peste 11 lei. Strategia aleasa de Philip Morris este ceva
    mai complicata: a ieftinit unele marci, iar pe altele le-a scumpit.
    Initial, preturile a trei variante de Virginia Slims – Premium,
    Menthol si Lilas – au crescut cu 10 bani, in timp ce toate
    celelalte feluri din acelasi brand au scazut. Acum insa, orice fel
    de Virginia Slims costa tot atat, adica 12,5 lei. La ultima
    scumpire Winston si-a pastrat pretul de 11 lei si nu a tinut pasul
    cu cei 40 de bani, cu cat s-au scumpit marcile direct concurente –
    Chesterfield, L&M, Lucky Strike si Pall Mall.

    De fapt, reactia Philip Morris a fost mai ferma, prin scaderea
    preturilor in cazul unor tipuri de L&M cu 70 – 90 de bani; la
    10,6 lei, pret mai mic decat cel al tigaretelor Winston. Si unele
    variante de Pall Mall sunt sub 11 lei.

    Gilda Lazar, corporate affairs director la JTI Romania, spune ca
    “fiind vorba despre strategia de business, nu putem face publice
    detaliile deciziei de crestere a preturilor”. Reprezentantii
    companiilor concurente nu au oferit, pana la ora inchiderii
    editiei, niciun comentariu pe marginea subiectului.

    10, 20 sau 40 de bani nu sunt o mare suma. Insa inmultiti cu mii
    sau zeci de mii de pachete, banutii capata o cu totul alta
    greutate; in cateva luni, costurile “de lupta” pot ajunge la zeci
    de milioane de euro. Companiile evita de regula astfel de dispute,
    pentru ca sunt paguboase. Profitabilitatea scade, iar acest subiect
    ii intereseaza cel mai tare pe actionari. Un alt factor care
    erodeaza adanc rezultatele financiare ale companiilor este piata
    neagra. Anul trecut a fost unul care a complicat slujbele
    strategilor din industria tutunului, mai ales dupa ce in primele
    luni vanzarile ilicite ajunsesera la un nivel record, de peste 36%
    din volumul pietei, conform datelor companiei de cercetare de piata
    Novel. 2011 a adus insa vesti bune, vanzarile ilicite scazand sub
    15% din piata. Efectul direct: producatorii si-au vazut incasarile
    crescand.