Tag: farmacii

  • Cum s-a văzut lupta cu virusul din farmacii şi ce urmează în retailul farma?

    ♦ Revenirea după criza sanitară este trendul spre care se îndreaptă retailul de medicamente după un an pandemic plin de incertitudini ♦ Anul 2021 marchează schimbări importante în piaţa muncii prin modelul hibrid de lucru de acasă şi de la birou.

    Retailul farmaceutic a fost în prima linie de luptă cu noul coronavirus, funcţionând în continuare în timp ce restul afacerilor îşi închideau porţile în starea de urgenţă. Totuşi, consumul de medicamente a fost influenţat negativ de criza sanitară, mai ales că pacienţii n-au mai ajuns la medic, însă toate semnele din prima parte a lui 2021 indică revenirea cererii pentru medicamente.

    „Industria farmaceutică în 2021 este în revenire şi pe un trend de normalizare. Dacă vorbim de schimbări, probabil că cea mai importantă a fost incertitudinea ce a venit ca urmare a accesului dificil pentru pacienţi la servicii medicale. Pe lângă faptul că o serie de unităţi medicale au fost transformate în centre COVID-19, unii pacienţi au evitat vizitele la medic, chiar tratamentele, de teama infectării. Evident, acest lucru a afectat întreaga industrie”, au transmis pentru ZF reprezentanţii Fildas-Catena, cel mai mare grup farmaceutic de pe piaţa locală.

    Catena, brandul controlat de antreprenoarea Anca Vlad, numără în prezent peste 850 de farmacii la nivel naţional şi este cea mai extinsă reţea farmaceutică din ţară.

    Reprezentanţii grupului cred că 2021 va fi un an mai bun decât precedentul pentru consumul de medicamente, cu o condiţie – noile variante ale virusului să nu blocheze din nou activităţile economice. Despre revenire vorbesc şi reprezentanţii Dr. Max, a doua reţea după numărul de unităţi cu extindere la nivel naţional.

    „După un an 2020 în care industria a avut de suferit din cauza măsurilor de prevenire a răspândirii Covid 19, anul 2021 arată o revenire graduală a consumului. Principala schimbare pe care o percepem este deschiderea pacienţilor către serviciul online. De asemenea, observăm interesul crescut al pacienţilor faţă de livrarea medicamentelor cu prescripţie prin serviciul online”, au transmis reprezentanţii Dr. Max.

    Sensiblu, a doua cea mai extinsă reţea de farmacii la nivel naţional, care a rebranduit o bună parte dintre farmacii sub numele Dr. Max, are 710 farmacii.

    Investiţiile, pe lista de priorităţi

    Deşi anul 2020 a marcat şi planurile de investiţii ale retailerilor farmaceutici, care au încercat să stabilizeze businessurile în faţa crizei sanitare, în 2021 investiţiile s-au reluat cu o nouă componentă – cea a digitalizării.

    „Şi în 2021 am continuat planurile de extindere prin achiziţii, dar, în acelaşi timp, investiţiile au continuat şi în tehnologizare, digitalizare, astfel încât să putem oferi pacienţilor, dar şi partenerilor noştri servicii moderne, la cele mai înalte standarde”, spun reprezentanţii Catena.

     

    Noul model de lucru

    Pandemia a schimbat inclusiv piaţa muncii, o parte dintre angajaţii din birouri alegând să lucreze de acasă, alternând cu perioade în care să meargă la sediul companiei. „În anul 2020 am simţit o uşoară relaxare a pieţei muncii, însă de câteva luni ne confruntăm cu aceeaşi situaţie ca înainte de apariţia COVID-19 şi anume dificultatea de a găsi candidaţi în zona de blue collars. În acest moment avem circa 4.800 de angajaţi”, potrivit reprezen­tanţilor Dr. Max.

    Totuşi, angajaţii din farmacii şi centrele de distribuţie de medicamente nu au putut folosi modelul de lucru hibrid, astfel că angajatorii au fost nevoiţi să găsească soluţii pentru a răspunde incertitudinii din piaţă.

    „În ultima perioadă, am simţit cu toţii că schimbarea este singura constantă. Schimbările au fost multiple: fie că vorbim despre adaptarea la munca de acasă, acolo unde a fost posibil, fie de  accelerarea procesului de digitalizare, până la gestionarea unui volum mai mare de responsabilităţi în anumite cazuri şi perioade. Pandemia a schimbat obiceiurile de muncă şi regulile „prezenţei” la serviciu”, au mai spus reprezentanţii Catena.

    Piaţa retailului farmaceutic s-a contractat uşor în 2020, numărul de farmacii scăzând faţă de 2019, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică într-un raport care priveşte activitatea unităţilor sanitare din anul trecut. Este al doilea an consecutiv de scădere a numărului de unităţi din retailul farma. În total au funcţionat 8.045 de farmacii în 2020 la nivel naţional.

     

  • Businessul românesc care a reusit sa aducã teste rapide COVID în farmacii. Ce contin acestea

    DDS Diagnostic, companie specializată în domeniul diagnosticului şi-a început drumul în anul 2002 prin crearea a diferite tipuri de produse necesare în diagnosticare. În 2020, compania s-a numărat printre primele care au ajuns să producă teste antigen pentru diagnosticarea coronavirusului. Cum se finanţează un astfel de business?

     

    DS Diagnostic şi-a început activitatea în urmă cu aproape 19 ani prin dezvoltarea produselor de diagnostic, iar pe tipul de teste asemănătoare celor de diagnosticare a COVID-19, care intră în categoria testelor imunocromatografice, compania are o experienţă de 7 ani”, a spus Dana Stan, fondator şi CEO al companiei, în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business realizată de ZF în parteneriat cu BCR. „Compania noastră are trei unităţi de bază, partea de cercetare – dezvoltare, producţia şi vânzările. Fiecare are particularităţile ei. Partea de cercetare-dezvoltare este foarte bine structurată, cred că este cea mai bine structurată din cadrul companiei. Pe lângă cercetarea proprie atragem finanţari prin proiecte şi avem bugete, termene de realizare a activităţilor propuse şi personal specializat. Ceea ce obţine cercetarea se transferă la departamentul de producţie, după care vindem aceste produse, le promovăm şi le vindem pe piaţa dispozitivelor medicale, care până în 2020 a constat în laboratoare şi clinici private şi de stat, iar din anul 2020 ne-am adresat şi farmaciilor şi medicilor de familie”, a spus Dana Stan.

    Ea a mai explicat că testele pentru diagnosticul COVID aveau deja un proiect în derulare, iar contractul îl aveau semnat încă din anul 2019. „Este un contract în parteneriat cu Institutul de Fizică de la Măgurele pentru îmbunătăţirea acestui tip de teste. Ce am făcut noi, începând cu februarie-martie 2020, a fost să studiem acest virus, să găsim informaţii relevante, iar această idee de a dezvolta teste de diagnostic rapid a venit firesc”, susţine Dana Stan.

    Efortul pentru a putea continua dezvoltarea testelor a fost mare din cauza perioadei de lockdown, iar deplasarea a fost dificilă, a mai spus CEO-ul companiei. „Nu se ştia ce este cu acest virus. Am luat tot felul de măsuri de prevenţie pentru că noi aveam această facilitate lucrând în domeniul diagnosticului şi am avut permisiunea să nu oprim activitatea firmei sau să lucrăm de acasă pentru că la noi nu se poate lucra de acasă. Ne-am repliat cât am putut de repede pentru a găsi informaţiile relevante şi furnizorii potriviţi, iar în final am obţinut testul”, a mai adăugat Dana Stan. Domeniul diagnosticului este unul foarte reglementat, în care este nevoie de avize de la Agenţia Naţională a Medicamentului. „Din fericire, relaţia noastră a început în anul 2002, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului au fost foarte receptivi pentru că eram prima firmă românească care punea pe piaţă un test de diagnostic”, a spus CEO-ul DDS Diagnostic.


    Dana Stan, fondator şi CEO DDS Diagnostic: „A existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă.”


    Strategia companiei este ca, după ce produsul este plasat pe piaţă, să continue evaluarea preclinică şi clinică pentru a creşte performanţele şi a oferi rezultate cât mai corecte.

    Compania a scos pe piaţă un test de diagnostic nazofaringian pentru uz profesional, care se găseşte în farmacii. Având această experienţă, au luat şi decizia de a obţine un autotest care poate fi folosit de persoane fără instruire medicală. Reprezentanta DDS Diagnostic a spus că pentru dezvoltarea unui astfel de produs este nevoie de investiţii de sute de mii de euro, iar în cazul lor particular, de peste 300.000 de euro, mai ales când vine vorba despre echipamentele de ultimă generaţie. De asemenea, compania a trebuit să investească şi în materiale, proteine, baze de date referitoare la structura virusului şi salarii pentru cercetători. Acestea au fost susţinute din fonduri proprii. „Noi în mod constant investim din profit pentru că aceasta este strategia noastră. Avem două proiecte în derulare, dintre care unul axat pe COVID. Eu ca structură sunt om de laborator; am coordonat însă echipe şi am administrat bugete. Relaţia cu BCR a fost una de foarte bună calitate, dovadă că singurul nostru cont este la BCR din anul 2002. Cel puţin în octombrie – noiembrie am apelat destul de mult la bancă pentru că nu reuşeam să achiziţionăm materialele de care aveam nevoie.”

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR, a spus tot în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, că în cazul companiei DDS Diagnostic a contat foarte mult calitatea antreprenorului. „Afacerea pe care ea a dezvoltat-o a plecat de la expertiză. Nu şi-a creat expertiza în timpul afacerii, ci a venit cu expertiza într-un business pe care l-a crescut. Dacă ar fi să pun pe primul loc ce a contat în acordarea finanţării a fost antreprenorul şi calitatea sa. Ne uităm evident şi la situaţiile financiare. De multe ori, acestea ne spun multe despre o companie, dar ne spun pe termen scurt, însă, ce am observat, situaţiile financiare ale companiei sunt curate, echilibrate. Acest lucru ne-a spus că antreprenorul este capabil să gestioneze partea financiară a companiei. Colegii mei de la risc nu au avut ce să scrie la puncte slabe atunci când au analizat compania”, a explicat Delia Olteanu.

    Reprezentantul BCR a mai adăugat că un alt aspect la care s-a uitat banca a fost istoricul de creditare, care a fost impecabil, iar toate finanţările accesate anterior au fost rambursate fără probleme. „Domeniul medical a fost unul ţintă în perioada aceasta. Pe lângă domeniul medical, au fost multe companii cu nevoi specifice acestei perioade de pandemie. În primul rând a existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă. Atunci am preluat tot ce însemna schemă de susţinere şi am transferat-o în limbaj comun, uşor de utilizat de către antreprenori. Finalitatea a fost că antreprenorilor le-a fost mai uşor să acceseze aceste scheme de sprijin”, a mai spus Delia Olteanu.


    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR: „Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste.”


    În ceea ce priveşte domeniul de cercetare din România, Dana Stan este de părere că este mult subfinanţat. Cu toate acestea, DDS Diagnostic a reuşit să acceseze fonduri pe zona de cercetare, iar valoarea finanţării a fost, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare. „Efortul a fost foarte mare, iar sumele au fost destul de mici, dar ne-au ajutat foarte mult. Politica la nivel european nu a încurajat foarte mult cercetarea aplicativă. Acum însă în acest exerciţiu financiar european se va investi foarte mult pe inovare şi în biotehnologii. Aceasta este o veste foarte bună pentru că industria IT-ului este foarte profitabilă, dar se pare că industria biotehnologiilor vine cu paşi repezi din urmă. Aplicabilitatea este foarte largă pe multe domenii precum medicină, diagnostic, terapie, mediu, beauty. Sunt foarte multe lucruri care se pot aplica pe aceste domenii”, spune Dana Stan.

    Planul CEO-ului DDS Diagnostic este de a lansa start-up-uri bazate pe rezultatele pe care le-a obţinut pe nanotehnologii, atât din zona de diagnostic, cât şi pe terapii. „Avem brevete publicate şi încă două în lucru. Sunt convinsă că vom găsi finanţări foarte interesante, iar în România acest domeniu se va dezvolta exponenţial; ţine foarte mult de oameni. Am început să atragem cercetători din străinătate, care vor să colaboreze cu noi pentru a dezvolta produse împreună”, a explicat Dana Stan.

    Iar pentru a explica mai bine domeniul nanotehnologiei, ea oferă ca exemplu testele COVID, care includ nanoparticule de aur, de care sunt ataşate proteine. „Pe de altă parte, doamnele care au grijă de ele folosesc creme, care conţin de asemenea nanoparticule de aur sau argint, care fac parte din aceste produse şi ajută foarte mult. Pe partea noastră de diagnostic, gama de teste care se adresează pacienţilor este atât de vastă încât nu există o firmă la nivel mondial care să facă toate aceste produse pentru analizele de sânge, analiza de proteină etc. Organismul uman este atât de complex, iar varietatea de teste este atât de mare încât o singură firmă nu poate produce toată gama de produse”, spune Dana Stan.

    CEO-ul DDS Diagnostic a mai explicat că în general companiile foarte mari merg pe un sistem de achiziţionare de la firme mici, nişate, pe care le aplică în compania lor. De exemplu, dacă DDS Diagnostic dezvoltă un produs foarte nişat, acesta poate fi vândut unei firme foarte mari. „De exemplu, testele antigenice de COVID se adresau întregii populaţii a lumii. Este foarte complicat ca o singură firmă să producă pentru toată populaţia. Nu este posibil, cel puţin din toată experienţa mea, ca o firmă foarte mare să înghită una mică pentru a o scoate de pe piaţă. Se fac parteneriate. Acest domeniu, pe lângă faptul că este foarte nişat, are nevoie de oameni cu pregătire foarte solidă. În general ai nevoie de doctori în ştiinţă pentru că altfel nu ai cum să scoţi un produs nou. Aceşti oameni nu pot fi găsiţi pe toate drumurile. Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste. Din fericire, am reuşit să avem cele mai bune salarii pentru cercetătorii noştri din firmă”, susţine Dana Stan.

    Începând cu anul 2020, CEO-ul şi fondatoarea DDS Diagnostic s-a asociat cu două persoane cu experienţă pe business. „Cu ei mă sfătuiesc cum discutăm cu banca, ce fel de finanţări să atragem şi avem în vedere atragerea unor finanţări de anvergură, plus că am depus un proiect pentru tehnologizare pentru că vrem să facem o unitate de producţie de mare capacitate şi echipamentele să fie de ultimă generaţie, iar aceasta ar fi prima din estul Europei. În acest context ne dezvoltăm businessul”, a explicat Dana Stan. În acelaşi timp, DDS Diagnostic a început parteneriate în vederea dezvoltării businessului cu Europa, mai exact în Germania, Italia şi Franţa, dar se gândeşte şi la ţări din Asia şi Nordul Africii, unde sunt discuţii preliminare. În prezent, capacitatea de fabricare a testelor antigen COVID de către DDS Diagnostic este de 50.000 de teste pe zi, iar acurateţea este de 97%. Preţul unui test costă aproximativ 50 de lei, iar acestea pot fi comercializate doar în sistem online. DDS Diagnostic a terminat anul 2019 cu afaceri de
    2,7 milioane de lei, în creştere cu 23%, faţă de anul anerior şi un profit de 340.000 de lei, având un număr de 12 angajaţi.

  • Impactul pandemiei în piaţa medicamentelor în primul trimestru din 2021. Românii au folosit 158 mil. cutii de medicamente în T1/2021, cu 11% mai puţine faţă de primele trei luni din anul trecut

    ♦ Au fost scăderi pe linie în piaţa medicamentelor după volum în primele trei luni din 2021 comparativ cu perioada similară din anul trecut ♦ Inclusiv segmentul medicamentelor fără reţetă (OTC) a înregistrat scăderi în volum, de 13%.

    Piaţa medicamentelor a înregistrat scăderi la apropae toate segmentele de medicamente în ceea ce priveşte volumul eliberat către pacienţii români în primul trimestru din 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Astfel, în 2021 primul trimestru a adus o scădere de 11,4%, până la 158 mil. cutii eliberate către pacienţii români.

    Scăderea din acest an este efectul exploziei de vânzări din lunile februarie şi martie, când, de teama infectării cu noul virus, pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra me­dicamente indicate drept posibile tratamente ale simptomelor de COVID-19. Astfel, printre cele mai căutate produse au fost cele de imunitate, de răceală, oamenii cumpărând produse farmaceutice în contextul crizei medicale.

    De la jumătatea lunii martie a fost stare de urgenţă în România şi, cu toate că farmaciile au rămas deschise, restricţiile de călătorie au adus un flux mai scăzut de pacienţi în unităţile farmaceutice. În plus, teama de a merge la medic din cauza posibilităţii îmbolnăvirii şi a restricţiilor pentru cazurile care nu reprezentau o urgenţă a îngreunat accesul la medici, care prescriau reţete pentru pacienţi.

    Iar cele mai căutate medicamente anul trecut, la debutul pandemiei, au fost cele eliberate fără prescripţie medicală (OTC), care au înregistrat în primul trimestru din 2021 prima scădere din ultimii ani, de minus 13% în volum. Aceste produse au avut în mod tradiţional o creştere peste media pieţei totale a medicamentelor, iar boom-ul de anul trecut a fost decontat în rezultate scăzute anul acesta. Spre comparaţie, în primul trimestru din 2020 piaţa OTC-urilor în volume creştea cu 18%.

    Până acum, piaţa OTC-urilor creştea constant, fiind influenţată de lipsa unui preţ reglementat şi de promovarea produselor.

    Grupele de medicamente unde s-au văzut cele mai puternice scăderi raportate la trimestru în ceea ce priveşte volumele au fost cele dedicate sistemului respirator (-22%) şi la medicamentele anti infecţioase (- 20%).

    În valoare, piaţa medicamentelor a avut o uşoară creştere în primul trimestru din 2021, până la aproape 5 mld. lei, plus 2% faţă de T1/ 2020. Este de remarcat în schimb prima scădere din ultimii ani pentru piaţa medicamentelor eliberate fără reţetă în primul trimestru din 2021, de aproape 5%.

    În ceea ce priveşte companiile care au pus medicamente pe piaţă în primul trimestru, companiile cu fabrici locale deţin primele poziţii în clasament, cu Zentiva şi Terapia (Sun Pharma) pe primele două locuri. În top 10 companii după volume mai apar şi Antibiotice Iaşi, Biofarm şi Gedeon Richter, iar primii zece jucători au realizat jumătate dintre medicamentele cumpărate de pacienţii români în primele trei luni din an.

  • Americanii de la USP îşi fac loc în România pe piaţa suplimentelor alimentare şi aduc cinci branduri în farmacii

    Compania USP, fondată în America în urmă cu aproape 30 de ani, dar cu o prezenţă puternică în Polonia, a decis să intre şi în România cu cinci branduri de suplimente alimentare, urmărind extinderea portofoliului de produse pe piaţa locală.

    Creşterea constantă din ultimii ani a pieţei locale a suplimentelor alimentare, pe fondul unui ritm agitat de viaţă al românilor şi a atenţiei pentru alimentaţie, a atras extinderea USP în România.

    „Lansarea USP România este cel mai mare proiect de extindere al companiei şi plănuim să devenim în scurt timp un jucător redutabil. Strategia noastră este să aducem pe piaţa locală branduri care răspund unor nevoi încă insuficient acoperite pentru consumatorii din România”, a spus Răzvan Constantinescu, Managing Director USP România, executiv cu peste 18 ani de experienţă în piaţa farmaceutică. El a ocupat anterior mai multe funcţii în cadrul companiei Walmark, preluată de germanii de la Stada, care activează tot în domeniul suplimentelor alimentare, potrivit profilului de pe reţeaua LinkedIn.

    USP nu a dorit să precizeze cât a fost investiţia în intrarea pe piaţa românească şi care este targetul de business.

    „Principala piaţă de distribuţie este reprezentată de farmacii, fizice sau online. Pe măsura extinderii businessului în România, vom aborda şi alte canale relevante (drogherii, online) pentru produsele pe care le aducem în portofoliu. Suplimentele alimentare sunt livrate către România direct din depozitul companiei aflat în Polonia către un partener local cu care colaborăm pentru serviciile logistice”, au mai transmis reprezentanţii companiei pentru ZF.

    USP este cel mai mare jucător din piaţa de consumer healthcare din Polonia, cu vânzări de 280 mil. euro şi un portofoliu de 29 de branduri, potrivit informaţiilor companiei. De asemenea, în Polonia deţine şi două fabrici pentru medicamente, iar în Suedia are o fabrică pentru suplimentele alimentare. În România, USP aduce produse pentru tuse, pentru răceală şi afecţiuni respiratorii la copii, pentru imunitatea copiilor şi pentru hidratare. În 2021, compania mai vrea să aducă un medicament OTC în România.

    Motivele pentru care USP a decis să intre în România ţin de mărimea pieţei, fiind a doua cea mai mare populaţie din regiune, după Polonia, dar şi evoluţia pieţei medicamentelor OTC, peste media pieţei totale. Vânzările medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) au fost de 4 mld. lei în 2020, în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

    USP este o companie fondată în Statele Unite ale Americii în 1992, cu activitatea principală în Europa Centrală şi de Est în Polonia, Ucraina, Bulgaria, Lituania şi România.

    Piaţa suplimentelor alimentare şi a medicamentelor OTC este una puternic concurenţială în România, cu multe branduri din portofoliul companiilor nişate pe zona de OTC-uri, dar şi al producătorilor cu portofoliu de medicamente. În ultimii ani, pe fondul reglementărilor din piaţa farmaceutică a medicamentelor cu prescripţie, care au preţ impus de autorităţi, marile companii au început dezvoltarea portofoliului de produse fără reţetă, care nu au preţ reglementat şi au fost din ce în ce mai căutate de pacienţii români. În pandemia de COVID-19, piaţa a crescut de asemenea pe baza diferitelor recomandări pentru creşterea imunităţii ca prevenţie în faţa noului virus.

  • O piaţă care s-a dublat într-un deceniu: românii au lăsat în 2019 în farmacii peste 20 mld. lei. Doar anul trecut vânzările farmaciilor au crescut cu 8%

    Românii au lăsat anul trecut în farmacii peste 20 mld. lei. Achiziţiile de medicamente şi suplimente au crescut cu 8% în 2019 faţă de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerţului.

    Evoluţia pozitivă se vede şi la nivelul unui deceniu, cifra de afaceri dublându-se în această perioadă. Ca număr de companii, retailul farmaceutic a pierdut în zece ani mai bine de 1.000 de firme, ceea ce arată consolidarea acestui domeniu, marcat de tranzacţii între jucătorii de la vârful pieţei şi restul operatorilor. Astfel, astăzi mai sunt mai puţin de 4.400 de companii în domeniu.

    Consolidarea din retailul farma se vede mai ales la vâr­ful clasamentului, cele cinci mari reţele farmaceutice mă­rin­du-şi constant cota de piaţă raportat la numărul total de uni­tăţi la nivel naţional. Astfel, de la 11% cotă de piaţă a pri­mi­lor cinci retaileri farma în urmă cu zece ani, în prezent ju­că­torii din fruntea clasamentului au ajuns să deţină peste 27%.

    În total, în 2019 erau 8.099 de farmacii la nivel naţio­nal, acesta fiind un an în care piaţa s-a contractat uşor ca număr de unităţi faţă de 2018. Astfel, numărul de farmacii a scăzut cu aproape 50 de unităţi, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

  • Farmaciile pot intra în faliment deoarece statul nu decontează la timp contravaloarea medicamentelor

    Reprezentanţii Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) reclamă din nou întârzieri ale termenelor de plată din partea caselor de asigurări de sănătate pentru decontarea contravalorii medicamentelor eliberate de farmaciile comunitare. Situaţia este gravă deoarece farmaciile riscă falimentul, precizează cei de la AFIE.

    Farmaciştii susţin că încă din luna septembrie, AFIE a trimis o adresă Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin care cerea respectarea termenelor de plată pentru medicamentele eliberate în regim compensat sau gratuit în sistemul de asigurări de sănătate.

    „Strict vorbind, aprovizionarea cu medicamente a farmaciei se învârte într-un cerc: farmacia se aprovizionează cu medicamente de la furnizori, pentru a le putea elibera pacienţilor, care plătesc o parte din valoarea acestora în funcţie de prescripţia medicală, cealaltă parte fiind decontată farmaciei de către casele de asigurări de sănătate după câteva luni de zile de la eliberarea propriu-zisă. Dacă plata nu se realizează la timp de către casele de asigurări de sănătate, farmaciile nu pot achita la rândul lor furnizorii de medicamente şi nu se mai pot aproviziona. Pacientul este cel care are de suferit în final.”, a declarat Sînziana Mardale, preşedintele AFIE.

    Farmaciile independente estimează că întârzierile la plată ar putea să fie mai mari de 60 de zile pentru acest an.

  • Dacă ministrul economiei ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamă că nu are ce căuta în fruntea ministerului

    Jumătate din măştile de pe piaţă sunt „neconforme”, se plânge ministrul economiei, dl Virgil Popescu.

    „Sunt dezamăgit de calitatea măştilor de protecţie aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măştile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie – hipermarketuri, farmacii, depozite, la importatori – nu respectă, adică nu ne protejează, aţi zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măşti care nu protejează populaţia“.

    Ca la casele de pariuri. E bine jumătate, sau mai pun un procent?

    Este greu de înţeles dacă oameni de aceştia râd de tine sau te cred prost de-a dreptul. Pentru că cel care certifică punerea pe piaţă a măştilor şi care „marcă banul”, cum spunem noi, cei de prin cartierele Bucureştiului, este chiar ministrul mai sus-numit. Nu era cumva apropiat al PNL domnul Ionel, de la Unifarm – cel cu mita de 700.000 mil. euro pentru achiziţionarea de măşti?

    Nu ştim azi câţi bani a cheltuit statul cu pandemia. Pentru ca statul nu ne spune. Ştim aşa: jumătate dintre măştile pe care noi, o familie oarecare, le cumpărăm la final de săptămână, nu pot fi folosite pentru că li se rupe elasticul înainte de a fi puse pe faţă. Şi sunt cumpărate din farmacii, nu din curtea vreunui neisprăvit de traficant de măşti. Cum pot ajunge în farmacii măşti chirurgicale ce nu pot fi folosite de oameni?

    Probabil pe undeva la 40 de miliarde de lei este, deocamdată, cheltuiala statului cu pandemia – este o scurtă şi deloc exactă socoteală, care pleacă de la datele privind deficitul şi datoria publică. Dar la fel de bine s-ar putea ca oamenii să plătească, la rându-le, încă jumătate din această sumă. Pentru că măştile nu sunt date de stat, dar sunt obligatorii. Clorul cu care ştergi pardoseala după orice ieşire din casă nu este gratis, cum nu este nici spirtul cu care ştergi mânerele uşilor, cum nu este gratis nici gelul pentru mâini şi nici prosoapele de unică folosinţă. Nu asta este o problemă. Dar, dacă jumătate din măşti sunt o bazaconie, de ce nu ar fi la fel jumătate din sticla de clor, jumătate din batiste şi jumătate din ce vreţi dvs? Oamenii nu fac mofturi, oamenii plătesc, în fond şi la urma urmei, pentru sănătatea lor. Dar cine le certifică decizia? Cum poţi să vii şi să spui că jumătate din piaţă este falsă, fără să şi spui, „X”, „Y” este cel care introduce în piaţă marfă stricată? Măcar preşedintele Iohannis a învăţat să se dea cu fundul de pământ ca un copil nemulţumit: PSD în sus, PSD în jos! Conduce România de 6 ani, dar de vină pentru rău din ţară este PSD.

    Sondajele susţin că sunt mulţi oameni sceptici faţă de vaccinul care ar putea pune capăt acestei deja prea lungi poveşti. Păi, dacă masca-i falsă, de ce n-ar fi şi vaccinul?

    Poliţistul nu se uită la tine şi-ţi arde o amendă, dacă nu ai mască. Dar ministrul economiei dă doar un mesaj „că acest lucru trebuie să înceteze” pentru cei care pun falsuri pe piaţă, falsuri care pot costa sănătatea oamenilor.

    Dacă ministrul de resort ştie că jumătate dintre măştile puse pe piaţă sunt neconforme, dar nu ştie cine le şi pune pe piaţă, înseamnă că nu are ce să caute în fruntea ministerului. Cu siguranţă dl Iohannis, în lupta-i titanică cu nedreptatea, va găsi un înlocuitor mai bun pentru el.

  • Businessul românesc cu o istorie de 65 de ani vândut anul trecut chinezilor. Ce urmează după tranzacţie?

    Trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, o fabrică de nutreţuri şi furaje, o reţea de distribuţie, peste 10 depozite răspândite în toată ţara, peste 160 de farmacii şi o cifră de afaceri care se îndreaptă spre 45 de milioane de euro anul acesta sunt doar câteva dintre reperele care descriu businessul grupului Farmavet. Cu o istorie românească întinsă pe decenii, acesta a trecut în toamna anului trecut într-o nouă etapă, odată cu achiziţia de către Fondul de Investiţii China CEE II. Ce urmează după tranzacţie pentru businessul cu o istorie de peste 65 de ani?

     

    „Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni de către Fondul de Investiţii China CEE II reprezintă un moment crucial în dezvoltarea şi organizarea activităţii grupului cu aproape 800 de salariaţi şi colaboratori şi, sperăm noi, începutul unei etape intense de dezvoltare a industriei, de educare a jucătorilor din piaţă şi a consumatorilor în vederea alinierii la standardele europene relevante”, descrie Irina Roşu, CEO al grupului Farmavet, care a preluat conducerea după achiziţia companiilor româneşti de sub umbrela Farmavet de către fondul de investiţii deţinut de Banca de Export-Import a Chinei.

    Aceasta este cea mai recentă bornă din istoria îndelungată a grupului care şi-a început povestea în urmă cu peste un sfert de secol, în 1955 mai exact, odată cu înfiinţarea companiei Farmavet de către statul român. În 1999, o altă firmă s-a alăturat structurii – Pasteur Filiala Filipeşti, care a preluat de la S.N. Institutul Pasteur privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017. FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    Septembrie 2019 a marcat o nouă piatră de hotar în istoria companiei, odată cu tranzacţia prin care pachetul majoritar de acţiuni este vândut fondului de investiţii chinez.


    1955

    Farmavet a fost înfiinţată de statul român (şi privatizată în 1996). În cei 24 de ani de antreprenoriat, compania a cunoscut o dezvoltare constantă, atât in aria de comercializare en-gros şi cu amănuntul, cât şi în structura logistică (depozite şi flota de transport). În 2014, compania a construit un depozit de produse finite la Filipeştii de Pădure care funcţionează ca un hub naţional pentru reţeaua de depozite din Farmavet.

    1999

    Pasteur Filiala Filipeşti a fost înfiinţată  şi a preluat de la S.N. Institut Pasteur, privatizat în anul 2000, fabrica din Bucureşti de produse biologice (vaccinuri). Această fabrică a fost construită în anii ’76-‘79 şi continuă să funcţioneze şi în prezent, fiind certificată GMP (Good Manufacturing Practices). În următorii 20 de ani de antreprenoriat, compania s-a extins cu două fabrici de produse medicamentoase construite la Filipeştii de Pădure în 2013 şi 2017, ambele fabrici certificate GMP.

    FNC Pietroiu este cel mai nou dezvoltată componentă din etapa antreprenorială a grupului. Această companie a preluat fabrica de nutreţuri combinate construită în localitatea Borcea în 2014.

    2019

    Septembrie 2019 marcheaza „borna” kilometrul 0, spun reprezentanţii companiei, după vânzarea participaţiilor majoritare ale companiilor din grup către fondul de investitii China CEE II, controlat de Banca de Export-Import a Chinei. Începe un proces de modernizare al companiilor, în scopul ridicării jucătorului la standardele europene ale industriei farmaceutice veterinare


    Compania antreprenorială a înregistat an de an creşteri ale cifrei de afaceri, cu plusuri constante de 3-5%, care au culminat în anul 2018, anterior vânzării businessului, la o creştere de 14% a vânzărilor faţă de anul precedent. După schimbarea acţionariatului, ritmul creşterilor a crescut până la 18-20%, astfel că businessul grupului Farmavet se îndreaptă anul acesta spre venituri de 45 de milioane de euro, potrivit previziunilor reprezentanţilor companiei.

    Acestea au fost generate de activităţile prezente ale grupului, ramificate în numeroase direcţii: producţia şi furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele. Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare de produse de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare. Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele răspândite în ţară; centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă.

     

     „Corporatizarea”

    Achiziţia de către fondul de investiţii chinez presupune un proces transformaţional complex, explică CEO-ul grupului, şi implică, în primul rând, creşterea de competenţe şi trecerea către o nouă cultură organizaţională: „Ne dorim creionarea unei culturi organizaţionale bazate pe management participativ, lucru în echipă, inovaţie şi meritocraţie. Ne vom concentra, de asemenea, pe asigurarea instrumentelor corecte de lucru şi de luare a deciziilor: de la dezvoltarea sistemelor informaţionale, până la investiţii consistente pentru automatizare în toate segmentele de activitate: fabrici, depozite, logistică, precum şi actualizarea şi modernizarea tuturor proceselor de asigurarea şi controlul calităţii.”

    Anul acesta, compania a iniţiat acţiuni de reorganizare şi eficientizare în toate departamentele, iar rezultatele s-au reflectat în vânzările companiei. „Există însă un nivel impresionant de cheltuieli asumate pentru a asigura o modernizare rapidă a proceselor noastre şi aşteptăm roadele acestora începând cu anul următor. Cea mai importantă investiţie este cea în capitalul uman şi a presupus o creştere semnificativă a masei salariale, comparativ cu 2019”, detaliază CEO-ul companiei. Schimbările la nivelul angajaţilor s-au reflectat în recrutarea unei echipe de top management, formate din profesionişti cu experienţă în fuziuni şi achiziţii (M&A) şi turnaround (directori financiari, de operaţiuni, juridic, HR, marketing, vânzări şi vânzări en-gross); extinderea departamentelor existente şi actualizarea salariilor la nivelul pieţei muncii, cât şi construirea de noi departamente întregi în cadrul companiei (medical training, analiză piaţă, controlling, regulatory affairs).

    În ceea ce priveşte investiţiile materiale, anul trecut, grupul a realizat investiţii de aproximativ 4 milioane de euro în direcţia modernizării tuturor zonelor operaţionale (fabrici, depozite, flota de turisme şi de transport marfă) şi comerciale (reţeaua existentă de farmacii). Investiţii importante, spune Irina Roşu, au fost direcţionate şi pentru extinderea reţelei de farmacii veterinare, pentru o mai bună acoperire naţională.

    „În 2021, investiţia în capitalul uman va continua la fel de intens ca şi în 2020. Dacă anul trecut acccentul a fost pe asigurarea unei baze solide de expertiză în toate ariile de funcţionare, în următorul an ne vom concentra pe formarea profesională, în special pe susţinerea profesiei de medic veterinar, care este în prezent mult subdimensionată pentru nevoile României la nivel naţional”, descrie CEO-ul grupului planurile lor în continuare. Adaugă că au un plan de mare anvergură de colaborare cu toate facultăţile de medicină veterinară din ţară pentru programe de internship pentru studenţii din ani terminali, cu asigurarea locurilor de munca la momentul obţinerii Certificatului de Liberă Practică.


    45 mil. euro, cifra de afaceri previzionată pentru grupul Farmavet pentru anul acesta

    4 mil. euro, valoarea investiţiilor realizate de Farmavet anul trecut în direcţia modernizării zonelor operaţionale, dar şi celor comerciale

    cca. 5.500 de clienţi are în prezent Farmavet


    De asemenea, spune că îşi doresc o colaborare strânsă cu Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRO) şi cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimetelor (ANSVSA), fapt care ar putea face ca Farmavet să devină un centru naţional de referinţă pentru formare profesională şi educare la nivelul industriei, dar şi al consumatorilor. „Ar reprezenta un moment cheie în alinierea industriei la standardele europene. Rămâne doar să vedem dacă procesul legislativ actual, ce vizează amendarea legii 160/1998 care guvernează profesia de medic veterinar, va intra într-un făgaş pragmatic. Din păcate, în forma adoptată de Camera Deputaţilor, prerogativele noastre vor fi spulberate şi mă tem că întreaga industrie va fi grav afectată, iar perioada de recuperare va fi foarte grea”, detaliază ea o particularitate legislativă a domeniului. „În ceea ce priveşte investiţiile materiale preconizate în 2021, acestea vor fi de mare anvergură şi vor viza atât automatizarea cât mai multor procese operaţionale, cât şi, foarte probabil, iniţierea construcţiei unor noi facilităţi moderne şi de mare capacitate pentru producţia vaccinurilor veterinare, precum şi a nutreţurilor specializate”, spune Irina Roşu. De asemenea, ea spune că au în vedere şi investiţii majore în îmbogăţirea ariei de servicii medicale şi de comercializare a produselor medicamentoase veterinare printr-o reţea largă de cabinete şi de clinici veterinare cu acoperire naţională, în parteneriate cu medici veterinari astfel încât să susţină accesul consumatorilor de peste tot la consultaţii şi la obţinerea de reţete necesare tratamentelor responsabile pentru animale din gospodării. „Şi pentru acest deziderat încercăm să găsim o cale de comunicare constructivă cu autorităţile pentru a crea cadrul legal şi administrativ care să permită această dezvoltare în paralel cu implementarea tuturor rigorilor specifice industriei.“

     

    Creşteri, chiar şi în pandemie

    Când vine vorba despre efectele pandemiei asupra activităţii Farmavet, Irina Roşu descrie efortul organizaţional făcut ca fiind unul uriaş. „Intrarea în starea de urgenţă a venit într-un moment în care echipa de management nu era încă în formula completă, iar infrastructura IT existentă la acel moment nu era gândită pentru telemuncă. Recrutările erau în toi, procesul de induction fiind extrem de îngreunat”, descrie ea perioada de la debutul pandemiei. Dificultăţile au fost aduse şi de faptul că majoritatea angajaţilor companiei au activitate de teren (fiind vorba despre echipe din vânzări, farmacii, depozite, producţie), astfel că provocarea majoră a fost să găsească soluţii rapide de prevenţie contra Covid-19, precum şi scenarii de backup în caz de apariţie a vreunui focar de infecţie şi nevoia implicită de carantinare a punctului/punctelor de lucru corespunzătoare. „Obiectivul tuturor a fost să menţinem activitatea funcţională, în condiţii de securitate maximă pentru angajaţii noştri, astfel încât accesul la tratament pentru animalele din gospodării, ferme şi a celor de companie să nu fie întrerupt”, spune Irina Roşu.

    De asemenea, pandemia a avut un efect şi asupra mixului de produse, concentrarea fiind pe medicamente, dezinfectanţi şi mâncare pentru animale. „Cu o creştere estimată a vânzărilor de aproximativ 20% faţă de anul trecut la final de 2020, recuperăm încet-încet pierderea de cotă de piaţă din 2019”, descrie CEO-ul grupului Farmavet cele mai recente rezultate înregistrate.

    „E greu de spus ce vânzări am fi avut dacă nu ar fi existat pandemia. Creşterea vânzărilor este cu siguranţă rezultatul proiectelor de reorganizare şi nu putem discerne ce nivel de creştere a fost contracarat de efectele pandemiei”, punctează ea.

    Iar când vine vorba despre provocări, în general, referindu-se la perspectiva spre anul 2021, ea spune că acestea vor fi deopotrivă din sfera economică, ca urmare a implicaţiilor economice ale pandemiei, iar pe de altă parte, altele vor fi aduse de contextul legislativ. „Suntem în aşteptarea deciziei Preşedinţiei în vederea promulgării Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, proiect adoptat deja de Camera Deputaţilor. Promulgarea acestei legi ar genera un cadru legislativ confuz şi implacabil prin măsurile necorelate introduse şi prin lipsa unui studiu prealabil de impact, afectând major întreaga industrie, motiv pentru care am început toate demersurile posibile pentru a convinge Preşedinţia de nevoia reluării procesului legislativ, cu consultarea tuturor celor implicaţi”, explică Irina Roşu. Potrivit CEO-ului grupului Farmavet, printre principalele modificări de natură să genereze confuzie şi imposibilitate practică de aplicare se numără: cerinţa prezenţei permanente a unui medic veterinar în farmacii (faţă de cerinţa actuală de a coordona şi supraveghea activitatea fără o prezenţă permanentă), fără posibilitatea de a delega activitatea propriu-zisă de comercializare, în condiţiile în care numărul de medici veterinari este deja insuficient; cerinţa de acţionariat majoritar specializat (medici veterinari, în condiţiile în care multe farmacii de pe piaţă nu îndeplinesc în prezent această cerinţă şi este neclar ce se va întampla cu ele în momentul intrării în vigoare a legii); aplicabilitatea imediată a legii, fără o perioadă tranzitorie în care să se elaboreze/actualizeze norme secundare de aplicare corelate cu legea.

    Noua echipă de management a grupului Farmavet reuneşte specialişti cu experienţă în proiecte de transformare organizaţională.


    Industrie românească, standarde internaţionale

    Piaţa locală a industriei produselor medical veterinare este una a cărei valoare nu este certă, domeniul fiind unul neauditat, iar datele oficiale fiind, de cele mai multe ori, amestecate cu produsele medicale umane, spune Irina Roşu. Totuşi, luând în calcul evoluţia principalilor actori din domeniu, ea observă că în ultimii cinci ani au existat creşteri constante, de 10-15% anual în lei. Astfel, o estimare grosieră plasează valoarea pieţei la aproximativ 1,3 miliarde de lei (ţinând cont de valorile de vânzare ale companiilor aflate în top 30). „Viitorul pieţei farmaceutice veterinare este puternic impactat de perioada pandemică pe care o traversăm cu toţii, închiderea sectorului HoReCa aducând mari prejudicii economiei animalelor de fermă. Dimpotrivă, dacă ne uităm la segmentul animalelor de companie, produsele destinate acestei categorii se vor mări prin creşterea numărului de animale de companie deţinute de populaţie”, adaugă ea.

    Referitor la scenariile de realizarea a unui vaccin împotriva coronavirusului SARS-COV2 şi când vine vorba despre animale, ea spune că în acest moment nu sunt demarate astfel de programe, însă în viitor s-ar putea să existe activităţi în acest sens. „Cu siguranţă, vor fi necesare programe de supraveghere a animalelor şi, implicit, dezvoltarea unor teste de diagnostic rapid sau mai de durată, deoarece fiind un virus cu origine animală, cel mai probabil rezervorul lui este în lumea animală.”

    Întrebată care sunt motivele pentru care industria vaccinurilor veterinare a avut o evoluţie bună în România, iar lucrurile au stat diferit când a venit vorba despre vaccinurile umane, Irina Roşu spune: „Vaccinarea animalelor este dintr-un alt registru decât cel uman. Riscul de transmitere a bolilor între animalele din ferme este foarte ridicat, efectivele animale fiind mari. Odată infectat un animal, transmiterea bolii către restul animalelor poate duce atât la pierderi importante economice, dar, cel mai grav, la îmbolnăvirea celor care consumă produsele animale”. Astfel, ea precizează că practicile de creştere a animalelor în România sunt aliniate la standardele internaţionale, standarde care pun accent pe prevenţie şi bunăstare, indiferent dacă vorbim despre animale de fermă sau de companie. „Una dintre cele mai importante componente ale prevenţiei este reprezentată de vaccinare pentru prevenirea de numeroase boli infecto-contagioase. Totodată, vaccinurile veterinare reprezintă un instrument eficient în reducerea necesităţii de a utiliza antibiotice la animale, contribuind astfel la lupta împotriva rezistenţei antimicrobiene. De menţionat este faptul că o parte din aceste boli sunt zoonoze, ceea ce înseamnă că prin vaccinare nu protejăm doar sănătatea animalelor, ci şi sănătatea omului. Putem spune în acest fel, animale sănătoase înseamnă oameni sănătoşi, acesta fiind şi principalul nostru deziderat.”

     

    O carieră construită în jurul marilor tranzacţii

    Irina Roşu, care a preluat conducerea grupului Farmavet după tranzacţie, are o experienţă bogată în managementul afacerilor, acumulată după ce a coordonat în ultimii 20 de ani ample proiecte de change management şi M&A pentru unele dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală şi internaţională. Este specializată în dezvoltarea instrumentelor pentru managementul performanţei şi market intelligence, având o vastă expertiză în industrii dintre cele mai variate: de la distribuţia de produse farmaceutice, vopsele şi adezivi, lemn, eletronice, până la servicii. Astfel, printre abilităţile sale se numără cele legate de dezvoltarea şi eficientizarea echipelor, dar şi a fluxurilor de business, îndeosebi în perioade de criză, cu rezultatul creşterii cotei de piaţă şi menţinerea nivelului EBITDA peste pragul industriei. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a urmat studiile postuniversitare la Institut d’Administration des Entreprises  din Franţa.

     „Rolul de Group CEO este o provocare foarte intensă şi complexă şi mă simt foarte onorată că mi-a fost acordată încrederea acţionarilor şi a colegilor din Grupul Farmavet pentru a conduce un proiect atât de interesant. Acesta este unul de transformare şi de construcţie, care vizează toate ariile: salariaţi, clienţi, portofoliu de produse, echipamente şi procese, dezvoltare organică şi nu numai”, descrie ea poziţia curentă. Are un plan bine conturat, care vizează ca în primii doi ani să creeze o platformă solidă care să susţină dezvoltarea businessului şi îmbunătăţirea profitabilităţii. Spune că a creionat acest plan în jurul unor direcţii mari de acţiune: crearea unei culturi de corporaţie care să stimuleze managementul participativ, delegarea şi responsabilitatea, conducerea prin obiective, cultura bazată pe pasiune, creativitate şi sentiment de apartenenţă la o familie, la o poveste de succes; o altă direcţie importantă este construirea unei noi identităţi de corporaţie, cuplată cu o poziţionare de top care să decurgă din toate schimbările pe care le implementează, dezvoltarea segmentelor de piaţă targetate şi, în special, cele legate de ferme şi de export în general. Sunt vizate, de asemenea, şi automatizarea şi eficientizarea activităţilor din operaţiuni; construirea unui parteneriat cu autorităţile din industrie pentru a deveni o pârghie în vederea impunerii şi susţinerii unui climat legislativ sănătos şi sustenabil.

    Într-un ton mai personal, spune că în viaţa de zi cu zi se ghidează după dictonul  „The difference between impossible and the possible lies in a man’s determination.” (Tommy Lasorda, MBL Hall of Fame; Diferenţa dintre imposibil şi posibil stă în determinarea unei persoane n.red.). Când vine vorba despre sfaturile pentru tinerii manageri, este de părere că în orice domeniu, expertiza şi experienţa sunt cele mai valoroase arme.  „Succesul începe prin găsirea mentorului, a acelui practician pasionat care îşi doreşte să împărtăşească  din experienţa acumulată şi să formeze discipoli. Din fericire, avem în jur foarte mulţi medici veterinari extrem de profesionişti.”

    Apoi, adaugă ea, totul ţine de însuşirea „kitului de discipol”: „ascultare, observare, învăţare şi testare de noi idei în condiţii controlate (în paşi mici)”.

     



    Universul Farmavet

    Grupul Farmavet are o activitate integrată de producţie şi comercializare şi este format din trei companii:

    FNC Nutriţie Pietroiu SRL

    NC Nutriţie Pietroiu completează activitatea de producţie a grupului cu o a patra fabrică, cea de nutreţuri şi furaje, aflată în Borcea. Unitatea foloseşte tehnologii avansate de producţie şi este automatizată. Aici este produsă o gamă largă de nutreţuri combinate pentru specii domestice (cabaline, suine, rumegătoare, iepuri), având capacitatea de a realiza şi produse pentru specii sălbatice (cerbi, mufloni, porci sălbatici, fazani etc).

     

    Pasteur Filiala Filipeşti SA

    Pasteur Filiala Filipeşti operează trei fabrici locale de medicamente şi vaccinuri veterinare, toate trei fiind certificate GMP şi având capacitate mare de producţie. În prezent, fabricile lucrează în general într-un schimb, ceea ce înseamnă că, la nevoie, capacitatea de producţie se poate dublă sau chiar triplă.  

    La Bucureşti se află o capacitate de producţie cheie pentru Pasteur Filiala Filipeşti – unitatea care realizează vaccinuri, reagenţi şi kit-uri de diagnostic. Peste 45 de formulări în 20 de branduri de vaccinuri esenţiale pentru o gamă variată de animale şi păsări precum şi 10 tipuri de reagenţi şi seturi de diagnostic utilizate în recunoaşterea bolilor infecţioase sunt produse în această unitate. Compania pregăteşte un amplu proiect de dezvoltare şi modernizare a producţiei de vaccinuri.

    Compania deţine şi două unităţi de producţe la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova. Ambele unităţi sunt dotate cu secţii moderne şi fluxuri certificate GMP, respectând astfel regulile de bună practică internaţionale, care au beneficiat de investiţii de peste 14 milioane euro. Unitatea produce soluţii injectabile,     comprimate, soluţii orale, pulberi, suspensii şi unguente. Portofoliul său numără peste 412 formulări în 151 de branduri încadrate în categorii de tipul: antibiotice, antiinflamatoare, antiparazitare, produse hormonale, oftalmice şi otice, vitamine, minerale şi rehidratante, raticide, insecticide, cosmetice, dezinfectanţi şi detergenţi.

    Fabrica de la Filipeştii de Pădure deţine laboratoare performante de testare microbiologică şi fizico-chimică a materiilor prime şi produselor finite în conformitate cu standardele de calitate prevăzute în Farmacopeea Europeană. Laboratoarele sunt organizate conform standardelor GLP (Good Laboratory Practice), dotate cu echipamente competitive şi fluxuri conforme standardelor în vigoare.

     

    Farmavet SA

    Întreaga producţie este preluată şi comercializată de Farmavet SA. În prezent, Farmavet se adresează unui număr de peste 5.500 de clienţi, afirmându-se ca specialist în furnizarea de produse biologice, medicamente, premixuri medicamentate, premixuri vitamino-minerale, aditivi furajeri, medii de cultură, dezinfectante, raticide, reactivi chimici, materiale igienico-sanitare, echipamente de protecţie, instrumentar de uz veterinar şi altele.

    Farmavet îşi derulează activitatea de comercializare a produselor de uz veterinar prin două canale: reţea de distribuţie şi reţea de farmacii veterinare.

    Reţeaua de distribuţie cuprinde un hub central modern la Filipeştii de Pădure, care alimentează depozitele locale din tara (ex. Bucureşti, Timişoara, Cluj, Bacău, Constanţa, etc.) prin care compania asigură o acoperire naţională eficientă. Centrele locale servesc drept puncte de livrare prin logistica proprie Farmavet, prin curierat sau ca puncte de aprovizionare pentru clienţii care aleg preluarea directă. Suntem în contact permanent cu clienţii prin echipa proprie de vănzări şi telesales.

    Farmavet operează si propria reţea de farmacii formată din peste 160 unităţi cu acoperire naţională. Graţie portofoliului şi extinderii, farmaciile veterinare Farmavet sunt pentru multe gospodării rurale singura opţiune pentru produse, medicamente şi nutriţie veterinară. În mediul urban, compania comercializează o gamă de medicamente mai largă decât cea din cabinetele veterinare, cu disponibilitate imediată, acoperind şi specii de animale de companie întâlnite cu o frecvenţă mai mică în oraşe, precum iepuri, porumbei şi păsări de colivie.

     



     

    Cine deţine grupul Farmavet în prezent?

    80% – din acţiunile Farmavet SA sunt deţinute de Gardenica Limited, vehicul de investitii al fondului de private equity China Central and Eastern Europe Investment Co-operation Fund II, deţinut de Exim Bank din China.

    14% – din acţiunile companiei sunt deţinute de fostul actionar majoritar, A&S International 2000. (Restul acţiunilor aparţin unui număr mare de acţionari tip listă)

    85% – din Pasteur Filiala Filipeşti este deţinută tot de Gardenica Limited

    15% – in acţiuni sunt deţinute de Doina Stănescu

    100% – Pasteur Filiala Filipeşti deţine întregul capital al FNC Nutriţie Pietroiu

    Sursa: compania

  • Surpriză: Anunţul făcut despre paracetamol, unul dintre cele mai folosite medicamente în România. Ce trebuie să ştiţi

    ♦ Vânzările de Paracetamol produs de Zentiva au ajuns la 6,5 mil. unităţi în farmacii, pe toate formele de comercializare ale produsului ♦ Produsul „muşcă“ 11,8% din cota de piaţă a primelor zece medicamente cumpărate în perioada ianuarie – august 2020, ca volume.

    Brandul Paracetamol, un me­dicament eliberat fără reţetă (OTC), produs de fabrica de medicamente Zentiva Bucureşti, a urcat până pe locul al treilea în clasa­mentul celor mai vândute me­dica­mente în primele opt luni din an, din ianuarie până în august 2020, potrivit datelor oferite ZF de compania de cercetare de piaţă IQVIA, lider la nivel internaţional în ceea ce priveşte datele statistice în industria sănătăţii.

    „Vânzările de medicamente în pe­rioada ianuarie – august 2020 versus aceeaşi perioadă din 2019 sunt într-o uşoară creştere. Top 10 medicamente vândute a înregistrat o schimbare semni­ficativă, Paracetamolul ocupând direct poziţia a treia în 2020 faţă de poziţia 22 în 2019“, au precizat reprezentanţii IQVIA pentru ZF.

    Astfel, Zentiva a vândut în perioada menţionată peste 6,5 milioane de unităţi de Paracetamol în farmacii, datele incluzând doar vânzările din canalul de retail farma, pe toate formele de comercializare ale produsului. Paracetamolul a fost inclus în protocolul de tratament al simptomelor uşoare de COVID-19 în România, lucru care a dus la o explozie a vânzărilor pentru această substanţă activă.

    Prin brandul Paracetamol şi creşterea spectaculoasă din primele opt luni ale lui 2020, Zentiva s-a apropiat de vânzările unor giganţi internaţionali precum Reckit Benckiser, care comercializează Nurofen, cel mai vândut OTC în perioada de pandemie, sau GlaxoSmithKline, care are brandul Parasinus pe locul doi după Nurofen, mai arată datele IQVIA.

    În ceea ce priveşte piaţa de OTC-uri, Paracetamolul produs de Zentiva a depăşit Antinevralgic, un medicament produs de francezii de la Sanofi, fostul acţionar al fabricii Zentiva din Bucureşti.

    Un flacon de 20 de comprimate de Paracetamol produse de Zentiva costă 2,8 lei pe site-ul Farmaciei Tei.

    Zentiva a anunţat încă de la debutul pandemiei în România că a crescut de trei ori capacitatea de producţie pentru paracetamol în contextul cererii pentru acest produs. Compania a precizat că medicamentul produs în fabrica din Bucureşti va fi destinat doar pieţei interne.

    Datele de la IQVIA mai arată creşterea brandului Paracetamol şi în ceea ce priveşte cota de piaţă din topul celor mai vândute zece medicamente, de la 4,4% în primele opt luni din 2019, la 11,8% în aceeaşi perioadă din 2020, aproape o triplare, care corespunde creşterii capacităţii de producţie a companiei.

    Zentiva România, unul dintre cei mai mari producători de medicamente locali, a raportat în primul semestru afaceri de 281 milioane lei, nivel apropiat de cel din perioada similară a anului trecut, când a înregistrat 284,9 milioane lei, potrivit raportului financiar publicat la BVB.

    Grupul Zentiva, cumpărat în 2018, de fondul de investiţii Advent International, are facilităţi de producţie în Bucureşti şi în Praga (Cehia).

  • Un avertisment pentru guvern: România consumă doar 3% ca valoare din producţia locală de medicamente, de patru ori mai puţin faţă de media Europei de Est

    Producţia locală de medicamente trebuie susţinută pentru a creşte vânzările de produse fabricate în ţară l Accesul pacienţilor la medicamente este în continuare deficitar.

    Criza sanitară generată de Covid-19 a arătat depen­denţa statelor de pro­ducţia de medicamente, o industrie cheie în lupta cu noul virus. În România însă, piaţa locală de medicamente reprezintă doar 3% din valoarea totală a vânzărilor, de patru ori mai mică decât media din regiunea Europei de Est, potrivit lui Sorin Petcu, general manager al companiei de cercetare de piaţă IqVia.

    El a fost prezent în cadrul video­conferinţei Health&Pharma Summit 2020. Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar, cu sprijinul Terapia Cluj, Guia Naghi Partners, Respiro by A&D Pharma, Roche, Antibiotice Iaşi, Pfizer, Medicover, Bondoc & Asociaţii, Techtex, High-Tech Systems & Software.

    „La nivelul României, din producţia locală consumă doar 3% ca valoare, de patru ori mai mică faţă de media din Europa de Est (12%). Piaţa de medicamente din România a înregistrat pentru prima oară în ultimii ani o scădere de 1% în S1/2020, faţă de perioada similară din 2019“, a spus Sorin Petcu, general manager, IqVia.

    Scăderea în piaţa medicamentelor vine după o perioadă de restricţii, impuse de răspândirea pandemiei de coronavirus. Totuşi, pe piaţă au intrat şi molecule noi de medicamente.

    „Am introdus 35 de molecule noi, inclusiv pe terapia genetică, diabet zaharat, boli rare şi pentru hepatite cornice. Pentru creşterea accesibilităţii bolnavilor la terapie, am adoptat o serie de acte normative care au prevăzut suspendarea utilizării cardului de sănătate pe perioada stării de urgenţă şi prelungirea acestei perioade până la 30 septembrie“, a spus Adela Cojan, preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Importanţa industriei producătoare de medicamente şi declararea acestui domeniu unul de interes strategic au fost principalele concluzii din dezba­terea despre piaţa de profil.

    „Ar fi ideal să facem în România o industrie farmaceutică puternică, care să deservească toată Europa. Acest lucru este posibil cu ajutoare de stat şi cu diplomaţie în UE“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medica­mente.

    În plină criză sanitară, avem inclusiv medicamente lipsă, iar pacienţii nu au acces la tratamente,  aceasta fiind o problemă veche a industriei farmaceutice din România.

    „Una dintre probleme este înrăutăţirea accesului la tratament. în fiecare zi se întâmplă ca pacienţii să găsească din ce în ce mai puţine medicamente. Au scăzut mult volumele totale, au crescut vânzările de produse scumpe ceea ce înseamnă că s-au tratat mai puţini pacienţi cu boli comune şi mai mulţi pacienţi cu boli grave“, a spus Iulian Trandafir, CEO, Alliance Healthcare, al treilea distribuitor local de medicamente din România.

    Iar lipsa de medicamente se vede şi în farmacii, care au continuat să funcţionize în perioada de urgenţă. În plus, în contextul în care existau probleme cu aprovizionarea, farmaciile au făcut stocuri, pentru care ulterior nu a mai existat cerere.

    „Accesul pacienţilor la medicamente în România este unul deficitar. în urmă cu 7-8 ani, se găseau mult mai multe medicamente decât acum. Au fost săptămâni în care zilnic primeam în fiecare dintre farmaciile noastre minimum 60- 70 de apeluri în ceea ce priveşte Euthyrox“, a spus George Echim, managerul Farmacia Ardealul, o reţea de 11 farmacii din judeţul Neamţ.

    Un aspect adus în discuţie şi în ziua a doua a evenimentului ZF Health&Pharma a fost rolul comunităţii în perioada crizei sanitare, în care comunicarea cu pacienţii a fost vitală.

    „După această perioadă ar trebui să avem o discuţie clară care să vizeze rolul farmaciilor în comunitate. S-a dovedit că farmacia nu este ultima verigă din lanţul medical, este o verigă importantă. în ceea ce ne priveşte pe noi, am simţit rolul pe care îl avem în comunitate. Cred că am deservit bine lipsa unor servicii pe care statul ar fi trebuit să le asigure“, a spus Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm din Buzău, o reţea de 60 de locaţIi.