BusinessMagazin

Tag: farmacii

  • De la o extremă la alta. Vânzările în farmacii au scăzut în aprilie după vârful de clienţi din martie. Ilie Echim, farmacist: Pacienţii au cumpărat doar medicamente de importanţă majoră

    ♦ Luna martie a reprezentat un vârf de vânzări pentru farmacii, după ce pacienţii au cumpărat medicamente în avans pentru a se pregăti de criza coronavirusului ♦ Creşterea a fost însă doar una temporară şi indusă de măsurile anunţate de autorităţi, aprilie fiind o lună slabă la vânzări, spun farmaciştii ♦ La nivel naţional activează circa 8.100 de farmacii, dintre care 27% sunt controlate de cei mai mari cinci jucători ♦ Cifra de afaceri a companiilor din retailul farmaceutic a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, ultimul an pentru care există date.

    Teama de coronavirus a trimis în număr mare românii în farmacii în luna martie pentru a cumpăra medicamente şi produse de protecţie, respectiv dezinfectanţi sau măşti. Luna aprilie a venit cu reversul fenomenului, stocurile făcute de pacienţi şi restricţiile de deplasare ţinând oamenii departe de farmacii.

    „Am avut vreo 10 zile în care am vândut în fiecare zi cât într-o săptămână. Acum însă s-a dus în jos cererea. Aprilie a fost lună slabă, sper că dacă lumea o să poată circula să mai vină oameni şi la farmacie. Probabil şi-au făcut stocuri mari în acele zile, când nu mai făceam faţă, acum este invers“, a spus pentru ZF farmacistul Ilie Echim, fondatorul Farmaciei Ardealul din Neamţ, unul dintre cele mai puternice branduri regionale de farmacii.

    În plus faţă de restricţiile de deplasare, medicii au oferit mai puţine consultaţii, după ce autorităţile au recomandat ca doar urgenţele să fie tratate în spitale şi clinici.

    Avantajul în această criză a fost de partea far­maciilor din mediul rural, mai spune fon­datorul Farmaciei Ardealul, pentru că dacă până acum oamenii mergeau la oraş pen­tru medicamente, unde găseau preţuri mai mici, acum nu s-au mai putut deplasa din cau­za potenţialului mare de răspândire a noului vi­rus. „Pacienţii au cumpărat me­dica­mente de im­­portanţă ma­joră, aşa numitele Rx-uri (me­dicamente eliberate cu prescripţie me­dicală – n.red.). Cine să mai cumpere cosmetice, suplimente alimentare? Acum au cumpărat totuşi online, pentru că noi avem şi zona asta şi ne-a ajutat foarte mult. S-au dublat vânzările în online“, a mai spus Ilie Echim.

    Farmacistul a menţionat că vede o cerere crescută pentru dezinfectanţi, măşti şi mănuşi, reuşind să cumpere aceste produse la preţuri bune pentru a le avea în ofertă. „Eu am zis că nu susţin astfel de preţuri mari, aşa că am găsit produse la preţuri rezonabile“, a mai spus Ilie Echim.

    El conduce alături de cei doi copii ai săi businessul Farmacia Ardealul, o afacere de familie din Piatra Neamţ, având 11 farmacii, cu afaceri de 73 mil. lei anul trecut, în creştere cu 5,5%, din calculele ZF.

    Şi în judeţul Vâlcea s-a văzut o scădere a nu­mărului de pacienţi care au venit în far­ma­cii în aprilie, cifrele fiind la jumătate com­pa­­ra­tiv cu lunile anterioare, ianuarie şi fe­bru­arie.

    „Martie a fost vârful, iar restul lunilor (aprilie şi mai – n.red.) au scăzut la 50% şi numărul de bonuri, şi cel de clienţi, cifrele

    s-au dus la jumătate faţă de o lună normală. Motivul a fost că oamenii nu au mai ieşit din casă, au venit şi au luat strictul necesar.  Tot ce însemna prevenţie pe partea de vita­minizare, suplimente a scăzut drastic.“

    „Pacienţii mai cumpără doar strictul necesar, partea de reţete şi medicamentele de nevoie urgentă. Pacienţii cronici au veni să-şi ia medicaţia“, a spus pentru ZF Mihai Băjan, care controlează alături de fratele său, Gabriel Băjan, afacerea de familie Farmaciile Băjan.

    Antreprenorul adaugă că aşteaptă mă­su­rile de relaxare şi intrarea într-un ritm obiş­nuit pentru că altfel este greu ca ­an­tre­prneorii din piaţa de profil să se sus­ţi­nă.

    „Necesitatea de medicaţie în piaţă există. A fost această frică de a nu lua boala, dar acum ne uităm optimişti spre viitor. Măşti şi dezinfectanţi avem şi putem acoperi toată cererea, la mănuşi încă există un deficit, dar sperăm ca în perioada vi­itoare sa rezolvăm şi această parte“, a mai spus Mihai Băjan.

    Reţeaua regională de farmacii Băjan s-a extins cu şapte unităţi noi în 2019 şi a ajuns la 20 de farmacii cu afaceri de 50 mil. lei.

    La nivel naţional activează circa 8.100 de farmacii, potrivit datelor de la Statistică. Dintre acestea circa 27% sunt controlate de cei mai mari cinci jucători.

    în total, cifra de afaceri a companiilor din retailul farmaceutic a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, după cum arată datele de la Registrul Comerţului, în creştere cu 11% faţă de anul anterior.

     

  • Comerţul nealimentar, între agonie şi extaz în timpul pandemiei. Comportamentul de consum, evoluţia vânzărilor şi măsurile luate de companii diferă de la un segment la altul al pieţei

    ♦ Comerţul alimentar este unul dintre puţinele sectoarele din economie care continuă să funcţioneze în prezent cu motoarele turate şi cu toate uşile magazinelor deschise, dat fiind că supermarketurile, hipermarketurile şi toate celelalte unităţi de profil vând bunuri de strictă necesitate chiar şi în timp de pandemie ♦ Când vine vorba de mobilă, carte, modă sau cosmetice, situaţia stă diferit, motiv pentru care multe magazine au tras obloanele după ce vânzările au scăzut şi cu 90% ♦ Farmaciile şi drogheriile sunt printre puţinele segmente ale pieţei de comerţ nonalimentar unde încă există creşteri de vânzări, în special pe anumite produse, încrederea consumatorilor în acest canal, teama de boală şi de a nu rămâne fără medicamente determinându-i pe unii consumatori să facă provizii ♦ În sectorul de electro-IT evoluţia diferă în funcţie de segmentele de produs, vânzările de laptopuri şi maşini de făcut pâine cresc, pe când cele de frigidere şi maşini de spălat scad ♦ Bricolajul este, poate, domeniul unde părerile sunt foarte diferite, unii retaileri alegând să ţină magazinele fizice deschise în pofida pandemiei, în timp ce alţii au optat pentru o pauză a activităţii din offline ♦ Benzinăriile sunt în continuare deschise în România, deşi numărul de maşini de pe străzi a scăzut puternic odată cu limitarea mobilităţii oamenilor de către autorităţi. Spre comparaţie, în Italia staţiile de carburant au fost închise ca o măsură de a limita răspândirea virusului.

     

    Bricolaj şi mobilă

    ►Mobexpert, Jysk şi Ikea sunt doar câteva dintre marile nume din industria mobilei care au decis să închidă temporar magazinele în această perioadă. Industria mobilei în ansamblul său – atât producţia, cât şi retailul – este afectată puternic dat fiind că de regulă achiziiţiile de astfel de produse sunt văzute mai degrabă ca investiţii, şi nu ca shopping de impuls. „Cred că industria mobilei este la fel de afectată de această criză ca sectorul turismului. Nu există un antidot cunoscut pentru lipsa de interes a clientului“, spunea recent Dan Şucu, proprietarul Mobexpert.

    ►Pe piaţa de bricolaj, Leroy Merlin – unul dintre cei mai mari jucători din domeniu – este singurul care a decis închiderea magazinelor fizice. Francezii au 17 unităţi offline în România. Şi în Franţa, compania a decis închiderea magazinelor în acelaşi context, acestea fiind ulterior redeschise, după câteva zile. „Rămânem în continuare la dispoziţia clienţilor prin serviciile noastre rezervă&ridică şi prin comerţul online şi ne vom focusa pe listarea cât mai multor produse în cadrul site-ului“, spunea Frédéric Lamy, CEO al Leroy Merlin.

    ►Alţi jucători au păstrat magazinele deschise, însă au redus programul, cum este cazul britanicilor de la Kingfisher care au reţeaua Brico Dépot. „Am invitat clienţii să utilizeze serviciile de rezervare online, în locul vizitelor în magazine.  Pentru situaţiile în care clienţii au nevoie să intre în magazinele noastre, am adaptat orarul şi rotim echipele de lucru“, spun reprezentanţii companiei.

    ►Astfel, magazinele online ale retailerilor de bricolaj par a fi pariul „câştigător“ în pandemie. Unităţile fizice – cele mai multe dintre ele – rămân deschise, dar clienţii sunt încurajaţi să comande pe internet.

    ►Spre deosebire de piaţa de mobilă, în bricolaj achiziţiile continuă în această perioadă în care românii stau acasă şi aleg să mai lucreze în casă sau în jurul casei la proiecte de amenajări şi reparaţii pe care altfel le-ar fi amânat. Este vorba însă de proiecte mai mici, nu neapărat de amenajări complexe şi costisitoare.

     

    Modă

    ►Retailul de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România este concentrat în mallurile, centrele comerciale şi parcurile de retail din România dat fiind că 99% din shopping se face în aceste structuri. Comerţul stradal de profil este o raritate.

    ►În contextul pandemiei actuale, jucătorii din domeniu au cerut închiderea mallurilor încă de dinainte ca autorităţile să ia măsuri, invocând faptul că vânzările au scăzut dramatic, până la 90%. „În martie 2009, acum fix 11 ani, aveam cea mai proastă lună din istoria firmei noastre, cu scăderi de 45%. De săptămâna trecută (din prima parte a lunii martie – n.red.) declinul a fost progresiv şi a ajuns la 90% versus aceeaşi perioadă a anului trecut. Mai exact, vânzările tind vertiginos spre zero“, spunea Filip Schwartz, fondatorul şi cel care conduce businessul Otter Distribution înainte de închiderea mallurilor. Scăderi similare anunţau şi alţi retaileri precum Bata sau Benvenuti.

    ►Chiar şi marile nume internaţionale au închis temporar operaţiunile fizice. Retailerul suedez de modă H&M a închis momentant toate cele aproape 60 de magazine pe care le avea în România sub mărcile H&M şi COS. Ambele branduri au însă operaţiuni online sau urmează să aibă  pe piaţa locală.

    ►După închiderea magazinelor fizice unii jucători din moda locală – fie nume româneşti, fie străine – şi-au păstrat operaţiunile online (acolo unde acestea existau), însă vânzările sunt mici dat fiind că apetitul de shopping e scăzut într-o perioadă în care cei mai mulţi stau acasă. În plus, comportamentul de consum s-a schimbat în această perioadă, cumpărătorii devenind mai pragmatici şi achiziţionând doar produse de strictă necesitate.

     

    Electro-IT

    ►Piaţa de electro-IT ar putea pierde între 500 mil. euro şi 1,5 mld. euro din cauza pandemiei. Românii au cheltuit anul trecut 3,5 mld. euro pe frigidere, televizoare sau aspiratore, ceea ce înseamnă că în medie, fiecare consumator a plătit 180 de euro în 2019 pe astfel de produse. Suma este de aproape două ori mai mică decât în Cehia şi de patru ori sub nivelul din Germania. Pentru 2020, din cauza pandemiei, jucătorii din piaţă estimează un declin al vânzărilor ce porneşte de la 12-15% şi urcă spre 30-50%.

    ►Din cauza pandemiei au crescut comenzile online, însă au scăzut traficul şi vânzarea în magazinele fizice. Deşi creşterile din online ajung la 50-60%, ele sunt insuficiente pentru a acoperi golul din offline dat fiind că acesta era canalul majoritar în business.

    ►Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul pieţei de electro-IT, spune că magazinele de profil trebuie să rămână deschise, deoarece vând produse de strictă necesitate. Atât Altex, cât şi Flanco – jucătorii mari specializaţi – au închis doar o parte din magazine, cele stradale fiind în continuare operaţionale spre exemplu.

    ►Retailerul de electro-IT Flanco anunţă evoluţii contradictorii ale vânzărilor în funcţie de tipul produselor, mai exact creşte cererea de laptopuri sau maşini de făcut pâine, dar scade pentru frigidere şi maşini de spălat.

     

    Retail farma şi drogherii

    ►Reţeaua de farmacii Catena, cel mai mare retailer farmaceutic, cu 800 de farmacii la nivel naţional, a anunţat încă de la jumătatea lunii martie, când autorităţile au luat primele măsuri în contextul pandemiei actuale, că fluxul de pacienţi este mărit. Pacienţii au mers în farmacii pentru a cumpăra substanţe de dezinfectare, dar şi medicamente pentru răceală şi gripă.

    ►Farmaciile au fost şi rămân un canal de vânzare în care consumatorii au încredere. Mai mult, pentru pacienţii cu probleme cronice mersul la farmacii este o nevoie. Totodată, spre deosebire de alte segmente din piaţa de comeţ, în domeniul farma online-ul este limitat. Astfel, farmaciile, la fel ca magazinele alimentare, rămân deschise.

    ►„Eu activez în trei sectoare de activitate şi la fiecare dintre ele trebuie să facem eforturi dublate faţă de ce făceam înainte. La producţia şi distribuţia şi retailul de medicamente, activitatea în ultimele zile s-a dublat şi ne-am străduit să avem o continuitate în aprovizionare şi personalul să fie pregătit fizic şi psihic de momentele acestea de solicitare maximă“, a spus recent Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf. Constantin din Braşov şi deţine o fabrică ce produce lactate.

    ►Retailerul dm drogerie markt, activ după cum îi spune şi numele pe segmentul de drogherii, a închis doar circa 10% dintre cele aproape 110 unităţi din România, este vorba de magazinele din unele malluri locale. Există însă în continuare centre comerciale unde aceste drogherii funcţionează. Unităţile stradale sunt de asemenea deschise. Reţeaua vinde bunuri de îngrijire a locuinţei şi de îngrijire personală, precum şi o serie de vitamine şi suplimente, produse căutate în prezent de cumpărători.

  • Farmaciile independente vor măsuri de protecţie pentru farmacişti. Sânziana Mardale, farmacistă: “Autorităţile trebuie să se asigure că cei care menţin starea de sănătate a populaţiei sunt la rândul lor protejaţi”

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), care cuprinde mai mult de 200 de membri din ţară şi din Bucureşti, solicită autorităţilor luarea unor măsuri urgente prin care să fie asigurată protecţia farmaciştilor, în contextul în care statul a propus şi adoptat recent o serie de prevederi care vin în sprijinul pacienţilor şi al profesioniştilor care lucrează în domeniul sănătăţii, precum suspendarea temporară a exportului paralel pentru medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală şi clarificarea cadrului legal de oferire a consultaţiei prin telefon de către medicii de familie.

     „Farmaciştii lucrează în aceste zile în sprijinul populaţiei, sub numeroase solicitări şi sub presiunea lipsei medicamentelor şi a materialelor sanitare din farmacii. Cu toate acestea, farmaciştii sunt ignoraţi de către autorităţi, care până în acest moment nu au comunicat niciun aspect privind măsuri prin care farmaciştii din România să fie cu adevărat protejaţi. Autorităţile din domeniu trebuie să se asigure că cei care menţin starea de sănătate a populaţiei sunt la rândul lor protejaţi şi sănătoşi. Solicităm astfel ca statul român să dispună de urgenţă măsuri de protecţie pentru farmacişti!”, spune Sânziana Mardale, preşedinte Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    Materialele de protecţie corespunzătoare pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie se referă la măşti, în primul rând, mănuşi, substanţe dezinfectante, viziere de protecţie şi alte produse, care lipsesc de la furnizori şi pe care farmaciile nu le pot achiziţiona.

    „Farmaciile independente doresc să poată măcar achiziţiona aceste produse de protecţie, şi acestea să fie disponibile la furnizori. Ar fi indicată şi existenţa unui sprijin minim  din partea autorităţilor, prin intermediul Direcţilor de Sănătate Publică Judeţene, (de exemplu, 3 măşti/zi şi 5 mănuşi/zi) pentru fiecare farmacist sau asistent de farmacie. Nu putem ajuta populaţia dacă noi nu suntem protejaţi. Farmacia comunitară nu poate să funcţioneze fără farmacişti, astfel încât este probabil ca o parte dintre farmacii să se închidă atunci când vor apărea cazuri confirmate cu SARS-CoV-2.”, adaugă. Sânziana Mardale.

    Ea consideră că este absolut vitală creşterea capacităţii de testare şi diagnosticare şi testarea cu prioritate a personalului din domeniul sănătăţii, inclusiv farmacişti şi asistenţi de farmacie.

     

  • ​Farmaciile independente vor ca preţurile la medicamentele fără reţetă să nu crească. Sânziana Mardale, farmacistă: „Ne referim la paracetamol şi analgezice, alcoolul sanitar de la 5 lei a ajuns la 10”

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE) atrage atenţia că pacienţii au un acces îngreunat la medicamente din cauza măririi preţurilor la produsele eliberate fără prescripţie medicală (OTC), în contextul în care preţurile ajung să se dubleze sau tripleze în anumite cazuri.

     trage un semnal de alarmă privind îngreunarea accesului pacienţilor la medicamente din cauza măririi preţurilor medicamentelor şi indisponibilitatea unor medicamente esenţiale pentru bolnavii cronici. ca preţurile la medicamente şi produse medicală să cer stoparea creşterii nejustificate a preţurilor medicamentelor şi măsuri de protecţie a farmaciştilor.

    „AFIE solicită de urgenţă furnizorilor de medicamente şi produse medicale să stopeze creşterea accelerată a preţurilor acestora, iar dacă există motive reale şi argumentate pentru care preţurile acestora cresc, statul român trebuia să ia măsuri astfel încât pacientul să nu fie cel care ajunge să aibă de suferit”, a spus Sânziana Mardale, preşedinte al Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    Ea a menţionat că a văzut creştere la piaţa care nu este reglementată de către stat, la medicamentele fără reţetă, la paracetamol, aspirină, ibuprofen, gama de prevenţie, de creştere a imunităţii. În plus, la produsele de protecţie, măşti, mănuşi, soluţii de dezinfecţie. Farmacista a precizat exemplul măştilor care au ajuns de la 50 de bani bucata, la 8 lei.

    „Nu ne dăm seama dacă scumpirile sunt reale, dacă există nişte argumente pentru care aceste preţuri au fost crescute atât de mult sau este utilizat acest context”, a mai spus Sânziana Mardale.

    Soluţiile propuse de Asociaţia Farmaciilor Independente privesc asigurarea materialelor de protecţie pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie, asigurarea necesarului de medicamente şi materiale sanitare pentru farmacii, derogarea de la obligaţia ca pacientul să semneze fizic eliberarea prescripţiilor medicale.

    „În contextul pandemiei de Coronavirus, a pune pacienţii pe drumuri, să meargă din farmacie în farmacie pentru a întreba de disponibilitatea medicamentelor necesare, prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea acestor pacienţi vârstnici, cu boli cronice, cei mai afectaţi de infecţia cu COVID-19”, a mai spus Sânziana Mardale.

    Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica este o organizaţie non-guvernamentală formată din peste 200 de membri din 31 de judeţe şi Bucureşti, distribuite în toate regiunile ţării.

  • Un nou antreprenor român in clubul miliardarilor in euro din ţara noastră

    Lanţul de 800 de farmacii Catena, cel mai mare jucător din piaţa de profil, a ajuns în 2019 la afaceri de 4,7 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2018. Brandul şi-a majorat de trei ori afacerile în ultimii cinci ani, perioadă în care a adău­gat în portofoliu circa 300 de farmacii noi, din deschideri sau achiziţii.

    Lanţul de 800 de farmacii Catena, cel mai mare jucător din piaţa de profil, a ajuns în 2019 la afaceri de 4,7 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), în creştere cu 17% faţă de 2018. Brandul şi-a majorat de trei ori afacerile în ultimii cinci ani, perioadă în care a adău­gat în portofoliu circa 300 de farmacii noi, din deschideri sau achiziţii.

    „Profiturile trebuie reinves­ti­te an de an, echipa trebuie mărită, concu­renţa studiată şi depăşită“, spunea anterior pentru ZF antreprenoarea Anca Vlad (foto), fondatoarea businessului.

    Profitul net al Catena a fost de 190 de milioane de lei în 2019, în creştere cu 5% faţă de anul precedent, din datele oferite de reprezentanţii companiei. La nivel naţional, sub brandul Catena funcţionează 800 de farmacii, ceea ce duce veniturile medii ale unei farmacii la 5,8 milioane de lei per unitate, din calculele ZF. Veniturile diferă însă de la unitate la unitate, iar datele sunt trimise de companie la nivel cumulat.

    Brandul Catena este operat de mai multe companii, spre deosebire de distribui­torul de medicamente Fildas Trading, care operează pe o singură entitate.

    Catena a intrat pe piaţă  în 1998, când antreprenoarea Anca Vlad, care deţinea la acel moment distri­buito­rul de medi­ca­mente Fildas Tra­ding, a cum­pă­rat 30 de farmacii din Piteşti – re­ţea­t­ua Argeşfarm. Ulterior, com­pa­nia s-a dezvoltat şi au continuat şi achiziţiile, care au dus brandul la 800 de unităţi la nivel naţional.

    Cererea de medicamente, în special produse care sunt eliberate fără reţetă, suplimente naturale, produse cosmetice, au determinat creşteri pentru retailul farma, jucătorii orientându-se spre reduceri acordate pacienţilor la produsele fără prescriptţie.

    În ultimii doi ani, retailul farma a intrat în zodia achiziţiilor, după ce doi jucători internaţionali au cumpărat businessuri locale de la vârful clasamentului.

    De exemplu, cehii de la Penta Investments au cumpărat farmaciile Sensiblu şi distribuitorul Mediplus, iar grupul Farmexim, cu farmaciile Help Net, a intrat în portofoliul germanilor de la Phoenix. Astfel, în top cinci cei mai mari jucători au mai rămas trei afaceri controlate de antreprenori români – Catena (Anca Vlad), Dona (Eugen Banciu) şi Ropharma (Mihai Miron).

    Retailul farma a ajuns la 19 miliarde de lei în 2018, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, iar în 2020 piaţa a sărit de 20 mld. lei, potrivit estimărilor ZF.

    La nivel naţional sunt circa 8.100 de farmacii, dintre care 27%, adică mai bine de 2.200, aparţin primilor cinci jucători din piaţă.

    În total, primele cinci lanţuri farmaceutice controlează 2.200 de unităţi, adică 27% din piaţa totală. În piaţă mai funcţionează şi lanţurile de farmacii regionale, care controlează până la 50 de unităţi farmaceutice pe raza câtorva judeţe.

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Farmaceutica Remedia dă cu capul de tavanul bursei după ce a anunţat că a vândut 52 de farmacii către HelpNet: acţiunile urcă cu 14,5%

    Acţiunile Farmaceutica Remedia (RMAH) se apreciază cu 14,5% miercuri la ora 13:00, aproape de limita superioară de 15% permisă de operatorul pieţei de capital din România, ca o reacţie pozitivă a investitorilor la vânzarea anunţată de companie. Compania ajunge la 45 mil. lei capitalizare.

    Astfel Farmaceutica Remedia a anunţat la jumătatea săptămânii că a vândut 52 de farmacii către HelpNet, reţea controlată de grupul german Phoenix, într-o tranzacţie de până la 8,5 mil. euro. Investitorii au tranzacţionat circa 18.400 de lei până la ora redactării acestei ştiri.

    “Urmând direcţiile şi obiectivele aprobate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 4 decembrie 2019, Farmaceutica Remedia a semnat contractul pentru vânzarea fondului de comert aferent a 52 farmacii către Help Net Farma pentru suma de până la 8,5 mil. euro”, transmit reprezentanţii Remedia într-un anunţ pe bursă. Tranzacţia este supusă analizei din partea Concurenţei.

    „Cel mai important lucru în dezvoltarea unei afaceri este să ai viziune,determinare şi resursele necesare. Ştiu că Help Net ţinteşte sus şi sunt convins că cele 52 de farmacii ale noastre vor contribui la viziunea Help Net de a se dedica nevoilor pacienţilor din România şi de a le oferi angajaţilor noştri un mediu de lucru excelent”, spune Valentin – Norbert Ţăruş, CEO şi acţionar principal al companiei.

     

  • Valoarea medicamentelor vândute în farmacii sau distribuite prin spitale s-a ridicat anul trecut la 17,82 mld.lei, în creştere cu 10,9%. Topul companiilor este condus de Sanofi, Merck şi Novartis

    Valoarea medicamentelor vândute în farmacii sau eliberate prin spitale s-a ridicat anul trecut la  17,82 miliarde lei, la preţ de distribuţie, cu 10,9% mai mult faţă de anul 2018, fiind distribuite în total 625 milioane de cutii, în creştere cu 2,1%, potrivit analizei Cegedim Customer Information.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 3,4%.

    Din vânzările totale, medicamentele pe bază de reţetă din farmacii s-au ridicat la 377,4 milioane cutii (+0,5%), cel al medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) la 217,8 milioane cutii (+5,5%), iar volumul medicamentelor din spital la 30,3 milioane cutii (-1,8%)

    Din punct de vedere valoric, vânzările de medicamentele pe bază de reţetă în farmacii au atins 11,48 miliarde lei (+7,8 %), cele ale medicamentelor fără prescripţie (OTC) 4,03 miliarde lei (+14,1%), iar segmentul de spital a atins 2,3 miliarde lei (+22,1%).

    Izolând impactul semnificativ al programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi într-o măsură mai mică cost-volum (CV) din retail, ce totalizează cca 1,87 miliarde lei, piaţa de medicamente cu reţetă fără contract din farmacii a crescut faţă de anul 2018 cu 6,7%, însumând 9,61 miliarde lei.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate de vânzările de antineoplazice şi imunomodulatoare (+18,9%), urmate de cele  destinate sistemului musculo-scheletic (+15,8%) şi de cele pentru sistemul digestiv şi metabolism (+14,7%). Sub media pieţei s-au situat medicamentele pentru sistemul nervos (+7,1%), sistemul respirator (+6,4%), anti-infecţioasele sistemice (+4,7%) cât şi cele pentru sistemul cardiovascular (+4,5%).

    Topul companiilor de pe piaţa farma, în funcţie de volumele vândute, nu s-a modificat anul trecut, pe primul loc rămânând Sun Pharma (inclusiv Terapia), urmată de Zentiva şi Servier (inclusiv Egis).

    Din punct de vedere al valorii, cele mai mari vânzări au fost raportate de Sanofi, cu 930,1 mil. lei, urmată de Merck & Co. cu 910,6 mil. lei şi Novartis (inclusiv Sandoz) cu 809,5 mil. lei.

  • Unde merge România? În mediul rural sunt 15.000 de agentii de pariuri sI jocuri de noroc, de trei ori mai multe decat farmacii

    In mediul rural numarul de agentii de pariuri sI jocuri de noroc a crescut cu 2.000 intre 2015 sI 2018, pana la circa 15.000 de unitatI, in schimb numarul de farmacii a scazut cu 200, pana la circa 4.500.

    Chiar daca par doua subiecte total diferite, evolutia comparativa pentru perioada 2015 – 2018 a numarului punctelor de desfacere din domeniul vanzarilor cu amanuntul a produselor farmaceutice si a numarului unitatilor avand ca obiect de activitate jocurile de noroc scoate in evidenta caracteristici interesante.

    Chiar daca perioada este scurta, din analiza seriilor de date se observa evolutii relativ diferite a celor doua domenii la nivelul mediul urban si rural, atat la nivel national dar si pe judete. Intrebarea este: cine determina aceste evolutii? Cererea sau oferta produselor oferite.

    Pe parcursul acestei prezentari vor fi oferite date statistice pentru caracterizarea dinamicii a doi indicatori importanti pentru cele doua domenii: numarul intreprinderilor, dar si numarul punctelor de desfacere. Datele vor fi urmarite atat la nivel national si pe judete, pe total dar si pe cele doua medii, urban si rural. Pentru a evalua, chiar si cu o precizie mai mica, cererea pentru cele doua produse, datele ce caracterizeaza cele doua domenii sunt evaluate impreuna cu date referitoare la dinamica si structura populatiei.

    Evolutii diferite in mediul urban si rural. Oferta sau cererea celor doua produse reprezinta cauza celor doua dinamici diferite?

    In cele ce urmeaza sunt prezentate datele privind evolutia numarului de intreprinderi si a punctelor de desfacere cu amanuntul pentru produsele farmaceutice. Conform datelor din tabelul 1, la nivel national in anul 2018 au fost inregistrate 4097 intreprinderi avand ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul a produselor farmaceutice. Numarul acestora s-a redus in 2018 cu aproape 16%, reprezentand o scadere cu 774 intreprinderi in raport cu anul 2015. In schimb, numarul punctelor de desfacere s-a redus intr-un ritm mult mai incet, cu numai 2,7%, reprezentand o scadere cu aproximativ 300 in aceasta perioada. Urmare a acestor tendinte a avut loc o crestere a numarul mediu al punctelor de desfacere pe o intreprindere, de la 2.2 unitati/intreprindere in anul 2015, la 2,6 in anul 2018.

    Tabelul 1. Indicatori la nivelul anilor 2015 si 2018

     Indicator

    UM

    Urban

    Rural

    Total

    Numar de unitati de Farmacii (2015)

    Unitati

    6160

    4675

    10835

    Numar de unitati de Farmacii (2018)

    Unitati

    6079

    4466

    10545

    Numar de unitati de Jocuri de noroc (2015)

    Unitati

    30176

    13154

    43330

    Numar de unitati de Jocuri de noroc (2018)

    Unitati

    26724

    15086

    41810

    Populatia rezidenta (2015)

    Persoane

    10703051

    9172491

    19875542

    Populatia rezidenta (2018)

    Persoane

    10478744

    8993328

    19472072

    In mod evident, asa cum se observa din analiza datelor, exista diferente semnificative intre mediul urban si rural in raport cu numarul mediu al punctelor de desfacere gestionat de o intreprindere din domeniu: 1.7, respective 4.0 in 2015 si 2.0, respective 4.1 in anul 2018. Astfel, pe parcursul acestei perioade se observa la nivel national o crestere a numarului mediu a punctelor de desfacere gestionate de o intreprinderi, de la 2.2 puncte/intreprindere in anul 2015, la 2.6 puncte/intreprindere in anul 2018.

    Figura 1. Numarul unitatilor de farmacie si a jocurilor de noroc la nivel national in anii 2015 si 2018

    Intrebrea fireasca este: cum s-a realizat aceasta crestere a dimensiunii intreprinderilor din acest domeniu, prin sporirea numarului punctelor de desfacere sau prin reducerea numarului de intreprinderi? Calculele realizate si prezentate in graficul din figura 2 ne arata o scadere, atat a numarului de intreprinderi, dar si a punctelor de de desfacere, cu mentiunea ca aceasta scadere este mult mai pronuntata in cazul numarului de intreprinderi.

    Figura 2. Rata modificarii numarului de intreprinderi si unitati locale din domeniul vanzarilor cu amanuntul a produselor farmaceutice, pe total si pe cele doua medii, in 2018 fata de 2015

    In domeniul jocurilor de noroc serviciul catre populatie este realizat de un numar relative mic de intreprinderi, dar care au un numar relative mare de unitati de lucru. Tendinta la nivel national este de reducere a numarului de intreprinderi, de la 813 in 2015 la 675 in 2018. De asemenea, se observa o tendinta de descrestere a numarului unitatilor de lucru, de la 43330 in anul 2015 la 41810 in anul 2018. Pe fondul acestor evolutii se inregistreaza o crestere a dimensiunii intreprinderilor care ofera aceste servicii, daca avem in vedere numarul unitatilor de lucru: in anul 2015 valoarea indicatorului a fost 53.3 unitati de lucru/intreprindere, acesta inregistrand o crestere la 61.9 unitati de lucru/intreprindere in anul 2018.

    Figura 3. Rata modificarii numarului de intreprinderi si unitati locale din domeniul jocurilor de noroc, pe total si pe cele doua medii, in 2018 fata de 2015

     

    Daca in domeniul comertului cu amanuntul dinamica numarului de intreprinderi si puncte de desfacere pe cele doua medii, urban si rural, ne arata o scadere, in schimb in domeniul jocurilor de noroc evolutiile in raport cu cei doi indicatori ne arata un comportament diferit in mediul urban si rural (figura 3):

    ·         in mediul urban a scazul numarul unitatilor jocurilor de noroc cu 11.4%, dar in mediul rural s-a inregistrat o crestere cu 14.7%;

    daca in mediul urban s-a redus si numarul punctelor de lucru cu peste 11%, in mediul rural s-a inregistrat o crestere a punctelor de lucru, de la 13154 in anul 2015, la 15086 in anul 2018 (figura 4). In cifre relative cresterea numarului punctelor de lucru pentru jocurile de noroc a fost pe parcursul celor patru ani de 14.7%, cea ce echivaleaza cu o crestere anuala de 4.7%

    Figura 4. Modificarea numarului de unitati locale de farmacie si jocuri de noroc

    in anul 2018 fata de anul 2015

     

    Evolutia indicatorilor caracteristici celor doua domenii de activitate pe cele doua medii, urban si rural, se recomanda sa fie urmarita si in raport cu evolutia populatiei pe total si modificarea structurii populatiei pe cele doua medii. In graficul din figura 5 se prezinta dinamica populatiei, numarului unitatilor punctelor de desfacere cu amanuntul a produselor farmaceutice si a punctelor de lucru pentru jocurile de noroc, la nivel national si pe cele doua medii. In graficul din figura 6 se prezinta structurile pe cele mediul urban si rural pentru cele doua caracteristici la nivelul celor doi ani. Rezultatele obtinute permit formularea urmatoarelor comentarii:

    • populatia rezidenta a scazut pe parcursul acestei perioade cu 2%, modificarea fiind in valori relative egale pe cele doua medii;
    • numarul unitatilor farmaceutice a scazut intr-o proportie mai mica in mediul urban (-1.3%) in raport cu scaderea populatiei rezidente (-2.1%). In schimb, scaderea in mediul rural a numarul unitatilor farmaceutice (-4.5%) este mai accentuata decat scaderea populatiei rezidente (-1.9%);
    • numarul unitatilor locale pentru jocurile de noroc a scazut in mediul urban (-11.4%) cu mult mai mult decat a scazut populatia rezidenta din urban. In schimb, in mediul rural cresterea unitatilor locale pentru jocurile de noroc a crescut cu aproape 14.7%;
    • asa cum este firesc structura populatiei rezidente pe o perioada scurta de timp ramane neschimbata sau aceste modificari sunt de dimensiuni reduse, ceea ce s-a intamplat si in cazul Romaniei. Totusi, trebuie precizat ca in cazul Romaniei ponderea populatiei rezidente din mediul rural este una mult mai mare decat in cazul celorlalte tari din Uniunea Europeana;
    • schimbarile structurale din domeniul comertului cu amanuntul de produse farmaceutice sunt nesemnificative pe parcursul celor patru ani;
    • in schimb modificarea distribuirii unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc intre urban si rural in anul 2018 in raport cu 2015 este semnificativa. Pe parcursul a patru ani, pe fondul cresterii numarului unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc din mediul rural cu 14.7%, a crescut semnificativ pondrea activitatii acestor activitati desfasurate in mediul rural, de la 30.4% in anul 2015 la 36.1% patru ani mai tarziu.

    Figura 5. Indicii de crestere a Populatiei, Numarului de farmacii si a Numarului de unitati de jocuri de noroc in 2018 in raport cu anul 2015 pe total si cele doua medii

    Figura 6. Structura populatiei rezidente, numarului unitatilor de farmacie si a jocurilor de noroc pe mediul urban si rural la nivelul anilor 2015 si 2018

    O analiza socioeconomic cu privire la cauzele extinderii retelei unitatilor de lucru din domeniul jocurilor de noroc in mediul rural va scoate, cu siguranta  concluzii interesante. Tinand seama de evolutiile din perioada 2015 – 2018 intrebarea fireasca este cat de mult se poate dezvolta practica jocurilor de noroc si cat de mult va afecta valorile persoanelor, mai ales a celor din colectivitati de dimensiuni mici specifice mediului rural.