Statul pe scaun un timp îndelungat poate duce la dureri de spate şi diverse leziuni ale coloanei vertebrale.
Din fericire, putem preveni aceste probleme dacă facem mai mult sport. O tehnică anume de yoga este foarte eficientă pentru eliminare durerilor de spate, iar partea bună este că durează doar 2 minute.
Citiţi continuarea pe CSID.ro
Surse din Extremul Orient rus citate de site-ul postului Radio Free Europe / Radio Liberty şi de cotidianul The Telegraph au transmis că trupe şi echipamente militare – 12 tancuri şi sisteme de rachete Tor – au traversat localitatea Habarovsk în direcţia Vladivostok, oraş situat în apropierea frontierei Rusiei cu statul nord-coreean.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a explicat că transferul de trupe şi echipamente militare în interiorul Rusiei nu reprezintă o temă publică.
Aleksander Gordeiev, purtătorul de cuvânt al Districtului militar din Extremul Orient rus, a afirmat, potrivit agenţiei Interfax, că trupe şi echipamente au fost transferate în cadrul unor “manevre programate de pregătire şi mobilizare militară”. Gordeiev a dat asigurări că nu există absolut nicio legătură cu tensiunile generate de programul nuclear nord-coreean.
Franţ Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare din Consiliul Federaţiei (Camera superioară a Parlamentului rus), a explicat că manevrele militare din Extremul Orient rus erau planificate şi nu au nicio legătură cu un posibil atac american împotriva Coreei de Nord.
Administraţia Donald Trump a trimis un grup naval militar în largul Peninsulei Coreea şi a avertizat că va avea reacţii militare la teste balistice şi nucleare efectuate de Coreea de Nord.
“În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(…) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător”, a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cu raportare la o suprafaţă nemodificată şi ţinând cont de eliminarea diferenţelor de curs de schimb, cifrele de afaceri ale magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit (DIY) au înregistrat la nivelul întregului concern o creştere de 3%. Motorul de creştere a fost reprezentat, la fel ca în anii precedenţi, de filialele internaţionale. De asemenea, Hornbach Baustoff Union GmbH a contribuit la creşterea cifrei de afaceri a concernului, cu un plus de vânzări de 4,8%, ajungând la 229 milioane euro.
Cele 98 de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit ale Hornbach Baumarkt AG au contribuit la creşterea cifrei de afaceri în exerciţiul financiar 2016/2017 cu 1,5%, la 2.040 milioane euro. Cu raportare la o suprafaţă nemodificată, ceea ce înseamnă fără a lua în calcul inaugurările şi închiderile de magazine pe parcursul ultimelor douăsprezece luni, s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în Germania, pe parcursul aceluiaşi interval, de 1,4%.
Cele mai importante creşteri s-au înregistrat pe parcursul exerciţiului financiar 2016/2017 din nou în cele opt ţări din afara Germaniei. Cifra de afaceri în sectorul DIY a crescut în celelalte state europene cu 9,6%, la 1.670 milioane euro. Cu raportare la o suprafaţă nemodificată şi ulterior eliminării diferenţelor de curs de schimb, filialele internaţionale Hornbach au înregistrat în 2016/2017 o creştere a cifrei de afaceri cu 5,1%.
Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor, 40,8 miliarde de euro sunt banii primiţi de la Uniune între 2007 şi 2016 şi 13,8 miliarde de euro reprezintă contribuţia ţării la bugetul comun, cu un sold pozitiv, aşadar, de 27 de miliarde de euro, bani care au mers în toate zonele economiei: fermierii au primit 8,9 miliarde de euro pentru subvenţii agricole; în dezvoltarea rurală (canalizări şi drumuri la sate, în special) au mers aproape 8,6 miliarde de euro, fondurile structurale şi de coeziune (drumuri naţionale, căi ferate, sprijin pentru companii private, refacerea infrastructurilor instituţionale) au înghiţit peste 17 miliarde de euro, în vreme ce alte 2 miliarde de euro au fost cheltuite în alte forme de sprijin.
Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cuprinse în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.
Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.
Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cuprinse în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.
Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut faţă de luna anterioară, la valoarea de 54,9 puncte, fiind cu 6,5 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior.
Indicatorul condiţiilor curente a fost de 63,6, valoare în scădere cu 11,4 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor s-a redus cu 4 puncte până la valoarea de 50,5 puncte.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Şapte proiecte de infrastructură – în valoare de 500 mil. euro – care trebuia finalizate pe exerciţiul financiar al UE 2007-2013 au primit acceptul Comisiei Europene pentru a fi finanţate pe noul exerciţiu bugetar, 2014-2020, astfel încât banii deja cheltuiţi să nu fie ceruţi înapoi.
Este un lucru bun, prin urmare, dar, practic, banii necheltuţi din exerciţiul financiar 2007-2013 cu care trebuia finalizate aceste proiecte se întorc la bugetul european, iar România le continuă cu banii alocaţi exercţiului financiar 2014-2020, bani care puteau fi investiţi însă în alte proiecte dacă lucrările în discuţie erau terminate la timp. Potrivit comisarului pentru politică regională Corina Creţu, prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte România „beneficiază de o şansă în plus“ în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte „fazate“ de infrastructură de apă şi apă uzată.
Proiectele de infrastructură de transport în discuţie sunt:
– drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
– autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
– drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.
Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.
„Fazarea“ (finanţarea de la un exerciţiu financiar la altul) unor proiecte este un mecanism de evitare a returnării unor fonduri europene de sute de milioane de euro.
Regele Bhumibol al Thailandei, în vârstă de 88 de ani şi încoronat în anul 1950 cu numele dinastic de Rama al IX-lea, a decedat joi, a anunţat Palatul Regal, citat de Le Figaro online.
“A murit liniştit la spitalul Siriraj”, a anunţat Palatul Regal într-un comunicat.
Regele Bhumibol Adulyadej, în vârstă de 88 de ani, era cel mai în vârstă monarh în exerciţiu.
Fiul său, prinţul moştenitor Maha Vajiralongkorn, în vârstă de 63 de ani, ar trebui să îi urmeze la tron.