BusinessMagazin

Tag: Dow Jones

  • Indicele bursier american Dow Jones deschide sedinta de marti sub 10.000 de puncte

    Indicele Nasdaq a coborat de asemenea cu peste 2,4% la 2.160
    puncte, in timp ce indicele S&P 500 a inregistrat un declin de
    2,2%, pana la 1.050 puncte.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Asaltul asupra euro se reia pe pietele financiare

    “Imi pare rau pentru Portugalia, alte tari sar peste rand si i-o
    iau inainte”, scrie ironic un forumist de pe un site imobiliar
    britanic, imediat dupa aparitia zvonului de marti privind un
    pretins ajutor de 280 de miliarde de euro cerut de Spania de la
    FMI. In ultimele zile, numerosi analisti financiari au prezentat
    Portugalia ca pe urmatoarea victima a crizei datoriilor din Europa,
    dupa Grecia, pentru ca brusc sa apara speculatii despre urmatoarele
    potentiale victime, cu infinit mai multa greutate decat Portugalia:
    una din zona euro – Spania, economie de patru ori mai mare decat
    cea greceasca, iar cealalta – Marea Britanie, care mai nou pare sa
    ia locul Italiei in randul economiilor europene considerate pana
    acum la adapost de efectele bolii grecesti.

    Premierul Jose Luis Zapatero a calificat drept “nebunie” ideea
    ca ar cere 280 de miliarde de euro ajutor de la FMI, iar purtatorul
    de cuvant al FMI a spus si el ca zvonul aparut in publicatia israeliana Globes “n-are
    nici o legatura cu realitatea”. Dar impactul disproportionat de
    mare al zvonului cu Spania a contribuit la un plonjon
    generalizat     al pietelor in cursul zilei de marti, generat de
    neincrederea in planul de salvare a Greciei: euro a scazut sub 1,30
    dolari pentru prima oara in ultimul an, pietele europene de actiuni
    au terminat in scadere, cu cele din Grecia si Spania pierzand 6,7%,
    respectiv 5,4%, randamentele obligatiunilor grecesti si spaniole au
    urcat, iar bursele americane au simtit din plin efectul, cu
    indicele Dow Jones coborand sub 11.000 de puncte. Pe pietele
    asiatice, euro a ajuns in tranzactiile de miercuri la 1,2947
    dolari.

    Aceste evolutii dovedesc nu numai sensibilitatea pietelor la
    orice informatie negativa, ci si faptul ca astfel de informatii,
    chiar daca sunt dezmintite, merg in sensul asteptarii celor ce
    cauta urmatoarea veriga slaba in lantul economiilor europene – nu
    neaparat din zona euro – cu care s-ar putea repeta povestea Greciei
    (costurile de indatorare cresc vertiginos, agentiile de evaluare ii
    coboara ratingul, tara nu mai poate avea acces la finantare de pe
    piete si e silita sa apeleze la sustinerea UE-FMI sau sa declare
    incapacitate de plata).

    “A fost un atac speculativ cat se poate de clar. Probabil un
    fond de risc care a shortat Spania a lansat zvonul, ca sa castige
    de pe urma lui. Cu siguranta cel ce l-a propagat vindea titluri
    spaniole”, a comentat
    Jose Luis Carpatos    , de la compania de cercetare
    Serenitymarkets.com.

    SE PREGATESTE ANGLIA?

    Urmatoarea pe lista, in afara de Spania, ar putea fi Marea
    Britanie: agentiile de rating au avertizat de mai mult timp ca tara
    si-ar putea pierde ratingul de credit suveran (AAA, ratingul
    maxim), daca guvernul rezultat din alegerile de la 6 mai nu va lua
    masuri rapide de reducere a deficitului bugetar. Analisti ai
    Goldman Sachs au comparat zilele trecute problemele fiscale din
    Marea Britanie cu cele ale Spaniei si au prezis ca dupa alegeri,
    starea economiei insulare va fi foarte atent examinata. Insusi Axel
    Weber, seful Bundesbank, ar fi comparat in fata parlamentarilor
    germani situatia fiscala a tarii cu cea a Greciei, conform unor
    relatari publicate de
    The Wall Street Journal    , dar neconfirmate oficial. Deficitul
    fiscal al Marii Britanii se apropie de 12% din PIB, iar datoria
    publica este de 70% din PIB.

    Nu e de mirare ca Grecia, Spania sau Italia, primele state
    intrate sub presiunea pietelor, au considerat ca asaltul mediatic
    si pariurile contra economiilor lor le ameninta siguranta nationala
    si si-au mobilizat serviciile secrete sa afle ce manevre fac
    fondurile speculative, in frunte cu faimosul Paulson & Co.,
    tovarasul celor de la Goldman Sachs, scria inca din luna martie
    revista italiana
    Panorama    . Fapt e ca in presa financiara abunda zilnic analizele
    pesimiste despre viitorul zonei euro, cu declaratii ale unor
    reprezentanti de fonduri de investitii, analisti sau brokeri care
    recunosc ca pariaza pe un declin al monedei europene sau pe un
    faliment al Greciei, urmat de un val de probleme in toata Europa,
    daca nu chiar de dezintegrarea completa a zonei euro.

    “Nu exista nici o incredere in ceea ce UE si FMI au propus
    pentru Grecia. Pietele de capital pariaza pe un faliment al
    Greciei, premisa fiind ca populatia tarii nu va accepta termenii
    intelegerii, iar ingrijorarea privind extinderea problemelor
    afecteaza moneda euro”, declara
    Dean Popplewell    , director de strategie la firma canadiana de
    brokeraj Oanda. “Dinamica datoriei Greciei arata cum arata cea a
    Argentinei in 2000, cu un an inainte de faliment. Sprijinul UE-FMI
    va ajuta Atena sa-si plateasca datoriile in 2010, dar ingrijorarea
    noastra e ca in 2011, 2012, 2013 criza se va intoarce”, adauga
    Michael Hasenstab, manager al Templeton Global Bond Fund, care
    prevede ca moneda europeana va scadea in continuare.

  • Bursa americana si euro cresc dupa salvarea Greciei

    Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
    0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
    din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
    scrie CNN    . Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
    consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
    redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
    10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
    depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
    sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
    foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,

    adauga AP    .

    Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
    lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
    la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
    conform BBC.
    Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
    peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
    investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
    Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
    trecut un randament de 3%.

    Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
    dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
    conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
    statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
    in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
    Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
    pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
    perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
    pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
    pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
    Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
    Germaniei va fi cea mai mare.

    Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
    nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
    cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
    avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
    valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
    guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
    ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.

    Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
    FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
    Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
    Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
    elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
    cercetare al FMI a declarat
    pentru Financial Times     ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
    aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
    au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
    daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
    sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
    periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
    pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
    cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
    similar de asistenta financiara.

    De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
    moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
    resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
    mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
    economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
    urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
    avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
    Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
    sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
    pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
    Greciei cu dobanzi de 5%.

  • Cat costa sa pariezi pe indicele american Dow Jones

    Investitorii locali urmaresc cu mare atentie evolutia indicilor
    americani, incercand sa intuiasca evolutia Bursei de la Bucuresti,
    existand in general o corelatie stransa intre cele doua piete.
    Acest instrument ar putea deveni insa noua jucarie a speculatorilor
    de pe Sibex, care tranzactionau pana acum derivate SIF Oltenia
    (SIF5).

    Investitia intr-un astfel de contract, care are o valoare de circa
    10.500 de lei (egala cu valoarea in puncte a indicelui DJIA), este
    de 400 de lei (marja ceruta de Sibex). Astfel, la o crestere a
    indicelui DJIA de la 10.500 de puncte la 10.900 de puncte (400 de
    puncte sau 3,8% in procente), investitorul isi poate dubla banii,
    daca a a pariat pe cresterea indicelui, sau ii poate pierde pe
    toti, daca a mizat pe scadere.

    Un dezavantaj este insa programul scurt de tranzactionare, de doar
    45 de minute, de la deschiderea pietei americane pana la inchiderea
    Bursei din Sibiu.
    Tot astazi, Bursa din Sibiu lanseaza propria piata de actiuni, pe
    care vor fi tranzactionate actiunile operatorului de piata.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Black Monday – Deja Vu

    A urmat criza petrolului din 1973 si dramatica crestere a ratei
    inflatiei. Am asistat la evenimentele din 11 septembrie, cand NYSE
    a fost închisa patru zile consecutiv. Cu toate acestea, ziua cea
    mai neagra din istoria indicelui Dow Jones a fost cu 22 de ani in
    urma, in asa numita “Black Monday”. Pe 19 octombrie 1987, indicele
    Dow a pierdut 508 puncte pentru a se inchide la cotatia de 1738.
    Aceasta cadere a reprezentat o diminuare de 22,6%, considerata pana
    in prezent cea mai mare scadere procentuala din istoria Dow
    Jones.

    Valul a inceput in Asia, s-a raspandit in Europa si apoi a lovit
    indicii Nord Americani. Inainte de octombrie 1987, pietele bursiere
    au continuat sa creasca, astfel incat Dow a avansat cu 44% peste
    cifra maxima din 1986. Pietele au inceput sa scada in zilele de
    dinaintea prabusirii indicelui Dow, cazand cu aproximativ 250 de
    puncte in cele trei zile premergatoare momentului Black Monday.
    Vineri, 16 octombrie, indicele Dow Jones a coborat cu 108
    puncte.

    Inainte ca NYSE sa se deschida, fonduri mutuale din Londra
    puneau o presiune crescanda la vanzare. La deschidere, Bursa de
    Marfuri de la Chicago (CME) s-a confruntat cu un val urias de
    ordine de vanzare pe piata futures. In doar cateva minute de
    tranzactionare, legatura dintre piata spot si piata futures a fost
    complet taiata. Pietele fiind deja dominate de panica, oficialii
    NYSE au invocat regula “circuit breaker”, oprind orice
    tranzactionare. Federal Reserve si alte banci centrale au pompat
    lichiditati in sistem pentru a stabiliza pietele. Multi s-au gandit
    că acest soc financiar va reprezenta sfarsitul “capitalismului
    american”.

    Valoarea cea mai scazuta a fost atinsa in ziua urmatoare, dar
    indicele Dow a recuperat peste 300 de puncte in 21 octombrie. Chiar
    daca multi au prezis ca 1987 va fi un an dezastruos, indicele Dow a
    inchis anul cu o crestere de 40 de puncte. Mai mult decat atat, in
    mai putin de doi ani piata a revenit la maximele atinse in august
    1987. Daca istoria este un indicator bun, pe viitor vom continua sa
    avem socuri financiare dar de o magnitudine mai redusa momentului
    Black Monday.

    Raspunsul la aceste intrebari precum si parerea mea personala,
    le regasiti pe http://toniiordache.ro

    ———-

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
    cariera de peste doisprezece ani in institutii financiare
    importante – Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a
    vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul
    rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar
    el si businessul romanesc au vorbit limbaje diferite: modelele de
    afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.