BusinessMagazin

Tag: deloitte

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Deloitte: Creşte interesul pentru tehnologii emergente în România

    Principalele concluzii ale CIO Survey includ arată că peste o treime din respondenţi îşi construiesc bugetele în Euro, iar aproape jumătate se află în Europa; aproximativ 10% din organizaţiile analizate se diferenţiază ca făcând parte din avangarda digitală, organizaţii care îmbină o strategie digitală coerentă cu o abordare IT situată printre liderii de piaţă; funcţia de Chief Information Officer (CIO) este din ce in ce mai puţin apreciată pentru valori tradiţionale ca rezolvarea problemelor complexe sau ambiţia de a fi de succes; în schimb, se aşteaptă de la CIO să livreze schimbări organizaţionale de anvergură, cu echipe percepute ca având performanţă înaltă şi orientate către rezultate.

    Pe de altă parte, digitalizarea este percepută de cvasitotalitatea organizaţiilor ca o prioritate strategică, chiar dacă definiţia acestui concept este vagă şi poate diferi între organizaţii; automatizarea şi transformarea proceselor, precum şi experienţa clienţilor sunt principalele arii de interes din zona digitală; echipele IT caută cu prioritate oameni motivaţi să rezolve probleme de business prin tehnologie, în detrimentul specializării într-o tehnologie anume; valorile cele mai cerute sunt creativitatea, flexibilitatea cognitivă şi inteligenţa emoţională; impactul major în viitorul apropiat va fi dat de cyber security, modernizarea aplicaţiilor şi serviciilor şi cloud; tehnologiile de interes sunt cele de digitalizare, data analytics şi tehnologiile emergente.

    Cele mai urmărite tehnologii emergente sunt inteligenţa artificială şi machine learning, Internet of Things şi Robotics Process Automation. Aşteptările curente de la un CIO în domeniul tehnologiilor emergente sunt, în principal, să exploreze posibilităţile date de acestea şi, în secundar, să le experimenteze.

    Sondajul a fost desfăşurat în perioada ianuarie – martie 2018 în 71 de ţări cu scopul de a înţelege mai bine impactul rolului de CIO. Cercetarea a cuprins interviuri şi sondaje online. La nivel global, au participat 1.437 de lideri în tehnologie şi business din 23 de industrii.

  • Companiile din Europa Centrală şi de Est intră în cursa pentru inovare

    Această concluzie a rezultat în urma raportului R&D realizat de Deloitte, menit să susţină analiza tendinţelor curente şi să identifice obstacolele majore din calea investiţiilor mai mari în domeniul cercetării şi dezvoltării. Studiul din acest an a cuprins răspunsurile unor respondenţi reprezentând 329 de companii din nouă ţări din regiune (Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

    Situaţia macroeconomică din regiune este relativ bună, dar există mai multe provocări în viitorul apropiat. Statele din Europa Centrală se află în pericolul de a cădea în capcana „venitului mediu“, care a ridicat numeroase dificultăţi în Spania şi Portugalia. Simplu spus, este vorba de situaţia în care un stat atinge un PIB pe cap de locuitor moderat, iar apoi nu reuşeşte să se mai apropie de statele bogate ale lumii. O soluţie la această capcană este acordarea unui grad sporit de atenţie sectorului de cercetare şi dezvoltare, notează autorii studiului.

    „Dacă gradul de inovaţie al unei economii se află în legătură strânsă cu cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, succesul unei ţări în domeniul inovaţiei este influenţat de finanţarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate”, remarcă Dinu Bumbăcea, partener coordonator al companiei de consultanţă Deloitte România.

    În privinţa cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, studiul arată că puţin peste jumătate dintre respondenţi (52%) anticipează că firmele pentru care lucrează vor cheltui mai mult în viitorul apropiat (următorul an sau doi) faţă de 2017, o creştere de şapte puncte procentuale faţă de ultima ediţie a studiului din 2016. Abordarea pro-inovaţie pare să fie mai puternică dacă ne referim la o perioadă pe termen lung. Două treimi (67%) din companiile intervievate au în plan să-şi crească investiţile în R&D în următorii trei până la cinci ani (în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară).

    Optimismul intervievaţilor are la bază două motive: subvenţiile oferite companiilor care investesc în acest sector şi înţelegerea faptului că folosirea forţei de muncă ieftină nu mai dă rezultatele scontate.

    Uniunea Europeană oferă subvenţii importante instituţiilor care promovează cercetarea şi dezvoltarea, iar acest lucru se traduce prin faptul că un număr tot mai mare de proiecte pot genera profit. Fondurile încurajează şi derularea unor activităţi cu potenţial crescut de risc, pentru că finanţarea este doar parţială. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că aceste subvenţii din partea Uniunii Europene vor scădea în cazul unor state (un exemplu fiind Polonia), astfel încât companiile din ţări cu o evoluţie pozitivă pe plan european ar putea fi avantajate.

    Pe de altă parte, modificările regimului fiscal sau lipsa unor reguli sau norme clare reprezintă piedici în calea investiţiilor în R&D şi inovare: aproape o treime din cei intervievaţi au spus că au probleme în identificarea proiectelor pentru care ar putea primi subvenţii.

    Cele mai multe state din Europa Centrală şi de Est cheltuie în zona de R&D un procentaj mai mic de PIB decât primele 15 state din Uniunea Europeană; acestea se confruntă şi cu problema specialiştilor care se mută în ţările cu activităţi de cercetare mult mai bine puse la punct.
    Avansul înregistrat de sistemele de inteligenţă artificială (AI) face cu atât mai importantă cursa pentru inovare. Numeroase joburi repetitive vor dispărea în anii sau deceniile care vin, făcând astfel esenţială găsirea unei strategii de creare a locurilor de muncă în sectoare de activitate unde oamenii nu pot fi înlocuiţi de roboţi.

    Dintr-un anumit punct de vedere, statele din Europa Centrală şi de Est sunt, totuşi, privilegiate; ele pot beneficia de inovaţiile introduse de ţările dezvoltate, replicând astfel soluţii adoptate şi testate pe pieţe mai mature.

    Principalii factori care ar putea duce la creşterea investiţiilor în R&D rămân aceleaşi ca şi în anii trecuţi. Lipsa personalului calificat reprezintă încă o mare problemă pentru statele din Europa Centrală şi de Est, iar o soluţie la aceasta ar putea fi angajarea specialiştilor străini. Pentru state care nu fac parte din Uniunea Europeană  Ucraina, Rusia sau chiar India  regiunea este una extrem de atractivă. Din punctul de vedere al costurilor, impactul ar fi unul destul de mic, doar o treime din companiile participante la studiu indicând acest aspect ca unul important.

    Un ultim subiect abordat de autorii studiului „Central European Corporate R&D Report 2018“ este acela al colaborării cu terţi, iar 76% din cei intervievaţi au declarat că au în curs astfel de parteneriate; este o măsură adesea necesară, pentru că structurarea unui departament intern de inovare poate dura ani de zile. Jumătate dintre companiile care nu lucrează cu parteneri externi au propriul centru de cercetare sau au acces la facilităţile deţinute de alte companii.

  • Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa

    Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.

    Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roboţii industriali sunt prima alegere a companiilor care implementează inteligenţa artificială

    Dintre cele 250 de companii care au luat parte la studiu, 59% au menţionat roboţii industriali ca tipul de inteligenţă artificială implementat. Şi, cu un procentaj de 58%, învăţarea automată se află pe locul doi – învăţarea automată având rolul dezvoltării de algoritmi şi de metode ce permit unui sistem informatic să înveţe algoritmi, date sau reguli.

    Procesarea sau generarea limbajului natural a fost adoptată de 53% dintre respondenţi, sistemele expert – utilizate la problemele de algoritmică deterministică – de 49%, iar reţele neuronale profunde – utilizate în prediciţii de serii temporale, recunoaştere de tipare sau de voce – de 34% dintre respondenţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi ca afacerile să devină etice, atunci cine va mai face business?

    Millennialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, considerând că priorităţile unei companii ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi profesionale a angajaţilor şi să se concentreze mai puţin pe generarea de profituri, eficientizare şi producţia de bunuri şi servicii, spune Raluca Bontaş, partener global employer services la Deloitte Romania, comentând rezultatele studiului.

    „Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii şi loialităţii angajaţilor are implicaţii asupra performanţei companiilor şi a economiei în general”, menţionează ea.

    Mai puţin de jumătate dintre millenniali consideră că firmele se comportă etic şi că liderii din business contribuie la un climat social mai bun, conform studiului. În 2017, aproape două treimi dintre millenniali aveau o altă părere.

    Încet-încet, ne îndreptăm spre un socialism al capitalismului.

    Ca să rezişti în afaceri, este puţin probabil ca etica să fie în capul listei de priorităţi. Ca să câştigi cotă de piaţă, trebuie să inventezi produse şi servicii superioare, trebuie să-ţi „omori” concurenţa şi, dacă nu poţi, să o cumperi, trebuie să faci astfel încât să ajungi la o poziţie de monopol pentru a putea majora preţurile. Pentru a-i determina pe liderii companiei să facă acest lucru, există instituţia bonusului, a salariilor mari, a pachetelor de acţiuni oferite ca recompensă.

    Cine nu-şi îndeplineşte ţintele de vânzări, de profit, de rentabilitate, de cotă de piaţă este dat afară şi vine altcineva în loc.

    Deşi liderii din business au un discurs etic: clienţii sunt prioritatea noastră absolută, fără angajaţii noştri nu am fi putut ajunge atât de sus, fără CSR nu putem dormi, realitatea este exact inversă. Acţionarii cer profituri din ce în ce mai mari, rentabilitatea capitalului trebuie să depăşească dobânzile la bancă pentru că nu ar mai avea altfel sens să investeşti într-o companie, directorii impun ţinte din ce în ce mai mari directorilor de sub ei, care, la rândul lor, se îndreaptă către middle manageri în îndeplinirea ţintelor şi tot aşa.

    În orice moment, cei care au responsabilitatea cifrelor trebuie să găsească soluţii pentru a le atinge, chiar cu preţul „călcării pe cadavre”.
    Millennialii vor mai multă etică în afaceri, dar, când vor ajunge în poziţia de execuţie, când vor da de gustul bonusurilor, îşi vor schimba discursul şi vor face la fel ca predecesorii lor.

    Pentru a avea un impact pozitiv în societate, pentru a schimba lucruri, mai întâi trebuie să generezi resurse, pentru ca apoi să poţi să le cheltuieşti.

    Cei care au fondat marile universităţi americane, unde vor să ajungă millennialii, întâi au produs bani, au călcat pe cadavre în business, iar apoi i-au pus la dispoziţia societăţii.

    Este bine să faci Harvardul sau Yale, pentru că ai acces apoi la salarii mai mari, sari etapele de promovare profesională, dar câţi ştiu că banii din care se susţin universităţile sunt produşi în România, de exemplu, prin achiziţia de păduri, prin cumpărarea de acţiuni la companii care trăiesc din monopol şi din tarife mari, prin achiziţia unor titluri de valoare ale unor ţări care, la un moment dat, ajung la pământ şi sunt nevoite să plătească dobânzi mari, prin achiziţia, poate, de credite neperformante şi apoi recuperarea lor prin strângerea cu uşa a debitorilor?

    Foarte mulţi millenniali îşi caută un sens social, vor să experimenteze cât mai multe lucruri, vor să facă bine societăţii, dar cineva trebuie să plătească factura.

    Toată lumea, începând de la millenniali până la companii, se plânge de nivelul educaţiei din România, marea majoritate a profesorilor sunt slabi şi nu ţin pasul cu ceea ce se întâmplă în piaţă, sistemul de educaţie este depăşit, iar rezultatul este catastrofal pentru piaţa muncii.
    Florin Talpeş, cel care a creat Bitdefender, cea mai cunoscută companie românească din industria IT, spune că soluţia pentru a schimba sistemul de educaţie din România este ca orice lider de business să adopte o şcoală şi să-şi pună o întrebare: „Cum cresc media şcolii mele de la 6 la 9?”.

    Dar înainte de a ajunge la această soluţie, trebuie să ai un business, trebuie să ajungi să ai resursele financiare, umane sau logistice pentru a adopta o şcoală şi a-i schimba cursul, de care să beneficieze millennialii sau generaţiile care vin: Z etc.

    Şi atunci cine va mai face business, cine va mai plăti facturile, cine va plăti educaţia, dacă vreţi ca afacerile să devină etice?

  • Care sunt cele 6 companii româneşti care au intrat în topurile europene

    România s-a impus în ultimii ani ca una dintre ţările cu cei mai buni specialişti în IT din Europa, sau chiar din lume, în condiţiile în care un număr foarte mare de români lucrează şi gestionează proiecte de anvergură în cadrul unor giganţi IT precum Microsoft, Google, IBM sau Oracle la sediile centrale ale acestora din SUA. Totodată însă, România nu s-a impus doar ca ţară cu costuri salariale mai mici şi forţă de muncă bine pregătită în domeniul tehnic, ci şi ca una dintre pieţele cu idei inovatoare în tehnologie. Astfel, în ultimii cinci ani, România s-a impus ca un hub de tehnologie de referinţă în Europa, Bucureştiul în special, dar şi oraşele din vestul ţării găzduind cele mai multe dintre companiile cu cele mai mari creşteri la nivel european.

    Printre acestea se numără Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting, Apsisware, Qualitance şi Qualteh JR, cele şase companii intrând în topurile FT 1000 (ediţia 2018), Deloitte Technology Fast 500 EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) şi Deloitte Technology Fast 50 CE (Europa Centrală), ediţiile 2017, pe baza creşterii cifrei de afaceri înregistrate între anii 2013 şi 2016.

    Cele şase companii locale de tehnologie au demonstrat că România este o ţară de referinţă pentru industria IT la nivelul Europei şi nu numai, dezvoltând soluţii folosite de unii dintre cei mai mari jucători din diferite industrii, precum auto, financiar-bancară, de asigurări sau medicală.

    Evoluţia rapidă a acestor companii a fost posibilă datorită resurselor tehnice – dezvoltarea infrastructurii de internet fix în bandă largă şi de internet mobil 4G şi avansul tehnologic alert din ultimii ani – precum şi a resurselor umane – specialişti în IT foarte bine pregătiţi şi buni manageri, care au ştiut atât să identifice oportunităţile de business, cât şi să livreze soluţii la standarde înalte.

    Companiile locale de tehnologie Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting şi Qualitance au înregistrat în perioada 2013-2016 rate medii de creştere ale cifrei de afaceri curpinse între 47% şi 100%, fiind astfel prezente în ediţia 2018 a topului celor 1.000 de firme europene cu cea mai rapidă rată de dezvoltare a businessului realizat de publicaţia britanică Financial Times şi portalul american Statista.com.
    Totodată, Trencadis şi Tremend au intrat, alături de Apsisware şi Qualitance, în cadrul Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi de Qualteh în topul Deloitte Technology Fast 50 CE.

    Integratorul IT Trencadis Corp. din Baia Mare, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50, a înregistrat în perioada 2013-2016 o rată medie de creştere de 100,9%, afacerea ajungând la 19,6 mil. lei (4,4 mil. euro) în 2016.

    „Am fost listaţi prima dată în cadrul Deloitte Technology Fast 50 CE Europe în 2014, ulterior apărând din nou în acest clasament în 2017. Totodată, am intrat şi în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA în 2016 şi în 2017, iar anul acesta am fost listaţi şi în topurile publicaţiilor internaţionale de business Financial Times – FT 1000: Europe’s Fastest Growing Companies şi Inc. 5000: Inc. 5000 Europe”, spune Radu Negulescu, acţionar majoritar în cadrul Trencadis, cu o participaţie de 82%.

    Compania din Baia Mare a continuat să crească accelerat şi anul trecut, înregistrând o cifră de afaceri de 29,7 milioane lei, ceea ce înseamnă un plus de 47% faţă de 2016. Avansul a fost generat în principal de diversificarea portofoliului de servicii şi produse şi de dezvoltarea echipelor comerciale si tehnice.

    „Trencadis este o companie românească, specializată în soluţii software adresate atât mediului guvernamental, cât şi celui privat. Susţinem optimizarea şi inovarea proceselor de business ale clienţilor noştri în relaţie cu beneficiarii acestora prin activităţi ca: integrare de sisteme, dezvoltare software şi managementul infrastructurii. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing”, explică Negulescu.

    Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.  

    Ce impact a avut includerea companiei în cadrul celor mai prestigioase topuri din Europa?

    „Nominalizarea Trencadis în cele două topuri care includ companii din zonele EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – n.red.) şi CE Europe (Europa Centrală – n. red.) reprezintă un element de prestigiu pentru imaginea noastră, venind să confirme rezultatele obţinute pe parcursul celor unsprezece ani de activitate. În ceea ce priveşte relaţionarea cu partenerii externi care nu desfăşoară operaţiuni în România, acest element a contribuit la creşterea notorietăţii Trencadis”, afirmă antreprenorul.

    Obiectivul Trencadis pe termen lung este ca prin creştere organică să devină liderul pieţei naţionale de servicii şi integrare IT&C, neavând momentan un plan de exit. „De asemenea, strategia noastră include obiective majore cu privire la dezvoltarea portofoliului propriu de produse bazate pe tehnologii din ariile IoT, big data şi machine learning. O altă direcţie importantă de dezvoltare pentru echipa noastră se referă la extinderea portofoliului de clienţi şi parteneri la nivel internaţional”, adaugă Negulescu.

    Pentru anul în curs, Trencadis vizează consolidarea direcţiilor strategice iniţiate în anii anteriori pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. „Ne propunem să creştem substanţial portofoliul de proiecte de e-government în România şi să iniţiem livrarea primelor proiecte de anvergură în zona internaţională.”

  • Cum văd directorii financiari din România anul 2018

    ”Rolul directorilor financiari de astăzi se schimbă fundamental. Activitatea acestora nu se rezumă la controlul cifrelor, veniturilor şi cheltuielilor, directorii executivi având aşteptări mai mari faţă de performanţa directorilor financiari – abilităţi analitice, operaţionale şi de colaborare cu ceilalţi membri ai conducerii executive, experienţă variată şi implicare proactivă în definirea şi execuţia strategiei de afaceri a organizaţiei“, notează Cezar Furtună, partener, coordonator al Departamentului de Audit KPMG în România.

    Informaţiile publicate în raport se bazează pe un sondaj de opinie ai cărui respondenţi au fost 76 de directori financiari şi contabili-şefi din România, reprezentanţi ai unor companii din sectoare de activitate precum producţie, bănci, industria auto, tehnologie, bunuri de consum şi managementul investiţiilor, din care 80% activează în companii cu cifră de afaceri de peste 35 milioane de lei.

    Aproape 82% dintre respondenţii sondajului de opinie realizat de KPMG au încredere că industriile în care activează vor obţine performanţe mai bune în 2018 sau cel puţin echivalente cu cele înregistrate în 2017, iar 89% dintre aceştia consideră că afacerile organizaţiilor din care fac parte îşi vor menţine cel puţin cursul actual sau chiar vor înregistra creşteri.
    Optimismul în evoluţia economiei pare să fie unul mai moderat în ceea ce priveşte evoluţia economiei în următorii 2-3 ani. Mai exact, 44% dintre respondenţi consideră că vom asista la o creştere mai ridicată decât în prezent, în timp ce 18% dintre aceştia cred într-o performanţă cel puţin egală cu cea actuală.

    Mediul fiscal ideal este stabil pe termen lung, cu modificări legislative implementate corect şi din timp, cu sisteme de colectare eficiente şi accesibile, arată studiul derulat de KPMG. |n contextul numărului mare de modificări aduse Codului fiscal, în lipsa unei abordări predictibile din partea autorităţilor, este necesară o implicare mai mare a departamentelor financiare, respectiv dedicare de timp şi resurse, care alocă în acest fel mai puţin timp pentru activităţile lor operaţionale.

    O majoritate covârşitoare a respondenţilor a indicat faptul că impozitarea (81%) şi aspectele legate de reglementare (73%) necesită o atenţie prioritară din partea guvernului. Acest rezultat poate fi interpretat în special în contextul recentelor modificări aduse Codului fiscal. De exemplu, mutarea contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, cu impact cel puţin administrativ asupra tuturor angajatorilor şi angajaţilor, notează raportul ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţi vor un sistem fiscal mai stabil, cu modificări legislative previzibile, implementate corect şi din timp, introduse în urma consultării cu mediul de afaceri. Restul de 40% dintre cei chestionaţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a sistemului fiscal, aceştia considerând că sunt implementate prea multe schimbări legislative şi că o parte considerabilă a acestora sunt lipsite de claritate şi interpretabile. Astfel, volumul ridicat al modificărilor fiscale îngreunează corelarea dispoziţiilor legale cu practica.

    Optimismul se regăseşte şi în cazul veniturilor: aproape două treimi dintre respondenţi consideră că acestea vor creşte în anul următor, în vreme ce 37% consideră că fluxurile de numerar din exploatare se vor îmbunătăţi. Se remarcă estimarea unei încasări mai lente a creanţelor, comparativ cu ritmul estimat de creştere a veniturilor, care ar putea indica termene de plată mai relaxate, care să susţină creşterea veniturilor. |nsă prioritatea principală a respondenţilor pare să fie, în procent de 25%, menţinerea rentabilităţii companiei. Aceştia urmăresc o cotă a profitului mai ridicată şi, în acest sens, urmăresc atât creşterea veniturilor, cât şi reducerea costurilor. Astfel, se caută soluţii de finanţare cât mai avantajoase şi de gestionare cât mai eficientă a resurselor companiei, care să conducă totodată către rate de rentabilitate cât mai mulţumitoare. Potrivit raportului ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“, principalele două strategii de creştere pentru anul următor se bazează pe lansarea de produse sau servicii noi şi extinderea capacităţii, pentru a facilita deservirea unei creşteri anticipate a cererii de produse şi servicii.

    Interesant este faptul că pe măsură ce rolul funcţiei se extinde, directorii financiari urmăresc o asigurare suplimentară că obiectivele organizaţiei sunt atinse. Domeniile cu cea mai mare preocupare sunt taxele şi impozitele, controlul intern asupra procesului de raportare financiară, conformitatea cu reglementările şi măsurarea indicatorilor cheie de performanţă.
    Organizaţiile privesc automatizarea ca o modalitate de îmbunătăţire a eficienţei. De altfel, la nivelul respondenţilor, preocuparea legată de această zonă s-a clasat a doua ca importanţă, după menţinerea rentabilităţii, cu 22%. Tendinţa este susţinută şi de aşteptările celor intervievaţi în legătură cu structurile de cost la nivel de companie. Astfel, peste 87% estimează o creştere o costurilor cu tehnologia şi peste două treimi o creştere a costurilor în zona serviciilor de cercetare-dezvoltare şi inovare.

    |n acelaşi timp, îmbunătăţirea eficienţei prin automatizare reprezintă o prioritate ridicată pentru 2018 (68%), pe lângă menţinerea personalului (66%), în timp ce aproape jumătate au identificat aceeaşi direcţie în zona dezvoltării sau implementării sistemelor IT în procesele financiare.

    Astfel, 37% dintre companiile intervievate de KPGM declară că au cheltuit în anul 2017 peste 500.000 de euro pe achiziţia sau implementarea de tehnologie, iar 25% au investit sume cuprinse între 100.000 şi 500.000 de euro. Un alt studiu prezentat recent de către Deloitte şi realizat pe un eşantion de 82 de directori financiari din România relevă faptul că aceştia apreciază drept pozitiv climatul de afaceri actual, însă preferă să fie prudenţi şi să îşi consolideze afacerile decât să şi le extindă.
    |n ceea ce priveşte rata şomajului, majoritatea directorilor financiari se aşteaptă ca aceasta să rămână constantă în următoarea perioadă; doar 20% dintre cei intervievaţi sunt de părere că şomajul ar putea creşte în următoarele 12 luni. Prin urmare, piaţa muncii ar trebui să rămână conectată la expansiunea economică, existând griji doar legate de lipsa unui plus în productivitate şi competitivitate. Datele oficiale confirmă întăresc aceste idei: potrivit INS, în 2017 rata şomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, respectiv 5%. Şi Fondul Monetar Internaţional şi-a corectat estimările privind şomajul, indicând o rată de 5,2% în 2018.

    Alte concluzii ale studiului Deloitte CFO Survey arată că 66% dintre directorii financiari estimează că PIB va continua să crească în 2018, iar 91% cred că inflaţia va creşte în acest an. Studiul Deloitte mai arată că 90% dintre directorii financiari estimează un nivel constant al activităţii de fuziuni şi achiziţii, iar 48% dintre directorii financiari sunt de părere că finanţarea internă este cea mai atractivă sursă de finanţare, 36%  împrumuturi bancare şi doar 27%  fonduri europene pe fondul birocraţiei. 93% dintre directorii financiari care au participat la studiul Deloitte sunt de părere că dobânzile vor creşte în 2018, chiar în condiţiile în care dobânda de referinţă a rămas neschimbată din 2015. Pe de altă parte, majoritatea celor intervievaţi (77%) susţin că nivelul de incertitudine financiară şi economică e peste normal; e o creştere semnificativă faţă de anul trecut, când doar o treime dintre cei cu funcţia de CFO percepeau acest risc.

    Potrivit raportului din 2018, 85% dintre directorii financiari spun că nu e timpul potrivit pentru a-şi asuma riscuri  cu alte cuvinte, companiile amână investiţii şi se concentrează mai mult pe protejarea profitului obţinut din exploatarea activelor deţinute.

    ”Studiul din acest an indică faptul că directorii financiari prezenţi în România apreciază climatul actual de business, după traversarea unor perioade mai dificile, însă privesc în viitor cu reţinere. Este evident că lipsa lor de entuziasm în ce priveşte viitorul se leagă mult de volatilitatea fiscală şi legislaţia imprevizibilă“, a declarat Farrukh Khan, coordonatorul studiului în România. El mai notează că principalele preocupări legate de viitorul afacerilor pentru directorii financiari din companiile româneşti sunt legate de forţa de muncă şi cadrul fiscal şi juridic, care contribuie la nivelul încrederii şi la fructificarea oportunităţilor pierdute.

    |n ceea ce priveşte digitalizarea, rezultatele studiului arată că aceasta se află pe agenda tuturor directorilor economici din companii, însă gradul de informare referitor la impactul şi beneficiile pe care le poate aduce este scăzut.

  • Deloitte: Început de an slab pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    Adăugând însă tranzacţiile cu valoare necomunicată, totalul pieţei este între 500 şi 600 milioane euro, la fel ca  în perioada similară a anului trecut, conform estimărilor Deloitte.

    “După finalul anului 2017, care a reprezentat un record, activitatea de fuziuni şi achiziţii a debutat lent, însă rămânem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia din acest an a pieţei de M&A. Am contabilizat o singură tranzacţie cu o valoare anunţată oficial de peste 100 milioane de euro în acest interval, comparativ cu cinci în ultimul trimestru din 2017”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanţă Fuziuni şi Achiziţii, Deloitte România.

    În total, au fost anunţate 19 tranzacţii în primul trimestru din acest an, inclusiv cele a căror valoare nu a fost anunţată oficial. În perioada similară din 2017 erau anunţate 30 de tranzacţii.

    “Finanţarea în serie B prin care start-up-ul românesc UiPath a atras trei dintre cele mai puternice fonduri din sectorul de tehnologie din lume a creat primul unicorn din sectorul de IT din România, o premieră pentru mediul local de business, care a pus definitiv România pe harta marilor investitori specializaţi în tehnologie. UiPath, companie cu o evoluţie fulgerătoare, confirmă ascensiunea sectorului IT, vedeta economiei româneşti din ultimii ani. Ne aşteptăm să vedem şi în viitor numeroase alte tranzacţii în acest domeniu, unde numărul start-up-urilor este în creştere“, a mai spus Ioana Filipescu.

    Analiza Deloitte exclude tranzacţiile cu o valoare mai mică de 5 milioane de euro, iar în primul trimestru al acestui an au fost anunţate un număr semnificativ de tranzacţii sub acest nivel.

  • Cât te costă să concediezi un angajat în România

    “Costurile cu concedierea sunt în general mai mici în România comparativ cu alte ţări şi nu sunt influenţate de nivelul de senioritate. O explicaţie o reprezintă prevederile Codului Muncii, care nu disting în funcţie de vechime”, spune Florentina Munteanu, Partener şi coordonator al practicii de dreptul muncii la Reff & Asociaţii.

    Studiul compară costurile cu concedierea în 45 de ţări. Datele analizate reprezintă trei scenarii diferite cu nivele diferite de senioritate şi pachete salariale diferite.

    Astfel, în cazul unei concedieri din motive individuale sau din motive economice a unui angajat de 30 de ani care are patru ani vechime într-o companie IT din România şi un venit brut anual de 30.000 de euro, acesta primeşte plăţi compensatorii de circa 2.500 de euro, România clasându-se în urma Sloveniei şi Bulgariei, potrivit datelor Deloitte.

    “Mulţi angajatori au reglementate condiţiile privind concedierea în contractele colective de muncă şi, din experienţa noastră, putem confirma că vechimea este o variabilă care influenţează pachetul compensator. Totuşi, astfel de înţelegeri au o aplicabilitate limitată (la nivel de angajator sau sector de activitate), astfel că nu le putem considera ca fiind o practică general aplicabilă la nivelul angajatorilor din România”, adaugă Florentina Munteanu.

    La rândul său, Raluca Bontaş, Partener Global Employer Services Deloitte România motivează că baza de calcul este o explicaţie pentru care România înregistrează costuri cu concedierea scăzute.

    ”Pe lângă clasament, trebuie să privim şi modul în care concedierea este transpusă în legislaţia locală în cazul ţărilor cuprinse în acest studiu”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro