BusinessMagazin

Tag: comisia juridica

  • Medic din România: „Sunt în asentimentul domnului Şerban Nicolae. Un corupt nu trebuie să stea într-o cameră 3 pe 3, cu 3 în pat, în igrasie şi mizerie. În astfel de condiţii trebuie să stea un bătrân, un bolnav, un copil instituţionalizat”

    Pe Facebook, medicul Gabriel Diaconu a scris: „Sunt în asentimentul domnului Şerban Nicolae. Un corupt nu trebuie să stea într-o cameră 3 pe 3, cu 3 în pat, în igrasie şi mizerie.

    În astfel de condiţii trebuie să stea un bătrân, un bolnav, un copil instituţionalizat, un sărman naiv al votului la pungă, un edentat, un analfabet, un terchea şi-un berchea, un tânăr mizantrop student la facultate, un vis cu cai verzi pe pereţi, un veşnic doritor de mare, soare etc, eventual pe bani mulţi. Acolo să-i ducem pe oricine, mai puţin pe cei care-şi trăiesc viaţa la fentă.

    Pentru că dacă-i dau crezare domniei sale, şi dacă e să fie dreptate, echitate, demnitate, atunci musai să fie pentru toţi.

    Dacă-i dau gir, atunci gir să fie şi pentru toţi care-au murit prematur îndopaţi cu antibiotice ca ultimă redută în faţa jegului şi-a bacteriei ce creşte numai în rahat.
    Şi dacă-i dau gir, atunci cuminţi să stăm în timp ce diverşi lupi stau de vorbă cu noi despre ce-o să mai mâncăm diseară.

    Nu-i doresc celulă grea nici unui borfaş, băiat de trupă, combinator de ocazie şi întreţinut instituţional. Au simpatia, umorul, pastelul vorbelor făcute stâlci şi-al banilor băgaţi prin plasă. Îi doresc doar să facă un pic de muncă. Muncă adevărată. Muncă la frecat podelele într-un spital al patriei. Muncă la curăţat veceuri prin şcolile neamului. Muncă în cot, la cot, pe coate cu toţi cei care, dimineaţă de dimineaţă, adună gunoaie de prin pubele prea pline de ciolane roase, de măduve supte, de zgârciuri rămase. Cu alte cuvinte, să-şi ducă viaţa un pic (şi) prin vieţile noastre.

    Ăilalţi. Ăia care încă mai muncesc. Încă mai plătesc cinstit, taxă cu taxă. Ăia care nu dorm noaptea de frica somaţiilor. Căci încă n-am ajuns să fim vlădică şi opincă.

    Cititi mai multe pe www.romanibuni.ro

  • OUG 14/2017 va fi votată în plenul Camerei Deputaţilor/ Proiectul de respingere a OUG 13, avizat favorabil în Comisia juridică

    Raportul a fost adoptat de 21 de voturi „pentru” şi 3 abţineri.

    În aceste condiţii, proiectele de lege privind OUG 13 şi OUG 14 vor intra pe ordinea de zi a şedinţei de vot final a plenului Camerei Deputaţilor de marţi.

    Camera Deputaţilor este for decizional în ambele cazuri.

    OUG 14 a fost adoptată, în 13 februarie, cu scandal în Comisia juridică din Senat. Liberalii au cerut discutarea “la pachet” a celor două ordonanţe. Două amendamente au fost admise şi două respinse, fiind vorba de detalii privind corelarea unor texte. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eugen Nicolicea,deputat PSD: Este consens, OUG 14 să fie aprobată, OUG 13 clarificată

    “A venit înştiinţarea, OUG 14 nu a ajuns încă la comisie. Le-am pus la dispoziţie colegilor toată documentaţia, astfel încât să se poată lua următoarele măsuri la următoarea şedinţă şi a fost un consens. Consensul este ca OUG 14 să fie aprobată şi clarificată situaţia OUG 13 în sensul că ei i-au încetat efectele juridice de la data de la care OUG 14 a intrat în vigoare, adică OUG 13 a fost abrogată”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, deputatul PSD Eugen Nicolicea.

    Eugen Nicolicea a afirmat plenul s-ar putea pronunţa luni sau marţi pe OUG 14, precizând că va cere Biroului Pemanent ca şedinţa Comisiei juridice să se ţină luni în paralel cu şedinţa plenului.

    Nicolicea a propus ca în legea pentru adoptarea OUG 14 să se specifice că OUG 13 şi-a încetat efectele la data la care a fost abroată de OUG 14.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • OUG 14, adoptată în unanimitate de Comisia juridică a Senatului

    La începutul şedinţei dedicată OUG 14 de aprobare a OUG 13 privind modificarea Codurilor penale, PNL a propus introducerea pe ordinea de zi şi a ordonanţei 13.

    ”O să vă rog să luaţi în considerare suplimentarea ordinii de zi cu ordonanţa 13. La Comisia de constituţionalitate s-a discutat despre ambele acte normative. Una a primit respingere, alta a fost adoptată cu amendamente şi cred că este important să le gestionăm împreună, să le discutăm împreună la aceeaşi comisie, existând un risc destul de mare să dăm un semnal prost dacă am discuta şi am dezbate astăzi şi am adopta cu sau fără amendamente exclusiv ordonanţa 14. Există o temere reală ca adoptându-se ordonanţa 14 astăzi şi urmând să fie votată în plenul Senatului cât de curând, urmându-şi procedura legislativă, lăsăm o breşă pentru a putea fi activate ulterior dispoziţiile ordonanţei 13”, a cerut senatorul PNL Alina Gorghiu în timpul dezbaterilor.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a explicat că un calendar pentru dezbaterea ordonanţei 13 a fost deja stabilit de Biroul Permanent. Propunerea a fost respinsă de membrii comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia juridică a avizat favorabil solicitarea de reţinere şi arestare a lui Mădălin Voicu

    Deputaţii din Comisia juridică au avizat favorabil solicitarea DNA de reţinere şi arestare a deputatului PSD Mădălin Voicu, decizia fiind luată cu majoritate de voturi.

    Pentru reţinerea deputatului PSD Mădălin Voicu s-au pronunţat 10 membri ai Comisiei juridice, în timp ce 9 au fost “împotrivă”. De asemenea, pentru solicitarea de arestare au votat tot 10 deputaţi, iar 8 “împotrivă”, a precizat vicepreşedintele Comisiei Juridice Ciprian Nica.

    La ieşirea din sala de şedinţă, Mădălin Voicu a afirmat că avocaţii săi l-au sfătuit să nu facă declaraţii.

    Votul a fost secret, iar avizul comisiei juridice este consultativ, decizia finală aparţinând plenului.

    Deputaţii din Comisia juridică urmează să voteze şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului Nicolae Păun.

    Săptămâna trecută, după ce şi-a studiat dosarul, Mădălin Voicu a declarat că este nevinovat, în timp ce Nicolae Păun a preferat să folosească uşa din spate a sălii de şedinţă pentru a evita să răspundă întrebărilor ziariştilor.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Proiectul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor

    Proiectul a fost aprobat cu o singură abţinere din partea deputatul UDMR Mate Andras Levente şi urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

    Proiectul de lege prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor trebui şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

    Deputatul UDMR Mate Andras Levente a avut obiecţii la acest articol pe motiv că există o hotărâre a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea reţinerii datelor personale.

    Reprezentantul Minsterului Justiţiei a explicat că nu este vorba despre obligaţia de a reţine date, ci de a şterge date în termen de maxim 3 ani, arătând că, astfel, s-a răspuns obiecţiilor Curţii Constituţionale.

    Potrivit prevederilor adoptate de comisie, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

    De asemenea, potrivit deciziei deputaţilor din comisie, accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
    Proiectul de lege mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor şi pentru stabilirea trasabilităţii acestora.

    Proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal a fost semnat de liderii partidelor parlamentare, în mai, în urma unor consultări care au avut loc la Cotroceni.

  • 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni

    Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit.

    Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe.

    Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde.

    Senatorii şi deputaţii s-au remarcat şi prin numărul mare de zile libere pe care şi le-au luat în această sesiune. Pe lângă cele trei sărbători legale din primele 6 luni ale anului pe care parlamentarii le-au prins în plină sesiune (Paştele, minivacanţa de 1 mai şi cea de Rusalii), aleşii şi-au mai întrerupt activitatea şi pentru Paştele şi Rusaliile catolice, când şi-au programat activităţi în teritoriu. De exemplu, deputaţii şi-au luat o vacanţă prelungită, de cinci zile, de Paştele ortodox, din cauza lipsei cvorumului în Săptămâna Mare. Atunci a fost amânată şi cererea de reţinere şi arestare a deputatului UDMR Marko Attila, colegii săi neprezentându-se la plen pentru a vota solicitarea procurorilor.

    În Senat, vacanţa de Paşte a fost legată cu cea de Paştele catolic, astfel încât senatorii au lipsit de la lucru mai bine de două săptămâni. Senatorii şi-au luat liber şi de Rusaliile catolice, tot pentru a merge în teritoriu. Cu această ocazie, au amânat încă o dată discutarea cazului Dan Şova, după decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea hotărârii prin care social-democratul scăpase de arestul preventiv. Conducerea Senatului ar fi trebuit să ceară un punct de vedere Comisiei juridice, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza zilei libere pe care şi-au luat-o senatorii.

    Pe de altă parte, deputaţii au vrut în această sesiune să introducă şi un plen special, dedicat premierului şi membrilor Guvernului. O dată pe săptămână, miniştrii sau premierul ar fi trebuit să se prezinte în faţa Parlamentului, pentru a dezbate probleme actuale din domeniile pe care le gestionează. Deşi această măsură a fost anunţată încă din luna ianuarie, în cele cinci luni de activitate, Victor Ponta a venit o singură dată în faţa deputaţilor. La rândul lor, doar trei miniştri au participat la aceste activităţi – ministrul Agriculturii, cel al Sănătăţii şi cel al Finanţelor.

    În pofida orelor petrecute în plen, senatorii şi deputaţii au lăsat multe restanţe peste vară – peste 700 de legi aşteaptă soluţii din partea comisiilor de specialitate din Camera Deputaţilor şi din Senat pentru a ajunge la votul final. Aceasta, în timp ce alte 730 de iniţiative şi proiecte au fost votate în Camera Deputaţilor şi în Senat, fiind fie adoptate, fie respinse.

    În afara activităţilor în plen, senatorii şi deputaţii lucrează două-trei zile pe săptămână şi în comisiile de specialitate. Dintre acestea, la Camera Deputaţilor cea mai activă a fost Comisia juridică, cu 57 de şedinţe în prima sesiune parlamentară şi 368 de iniţiative dezbătute, în timp ce comisia cu cea mai puţină activitate a fost Comisia pentru egalitate de şanse, cu doar 18 şedinţe şi 7 proiecte dezbătute. La Senat, tot Comisia juridică a fost cea mai activă, cu 137 de iniţiative dezbătute, în timp ce Comisia pentru românii de pretetudineni a avut doar 4 proiecte în dezbatere.

  • Comisia juridică a Camerei a avizat proiectul legii insolvenţei persoanei fizice

    Iniţiatorul proiectului, deputatul PSD Ana Birchall, a declarat că este foarte bucuroasă că “s-a făcut istorie” legislativă prin adoptarea acestui proiect.

    “Sunt tare bucuroasă că astăzi am făcut istorie în Comisia juridică şi sper să facem acelaşi lucru şi mâine în plen şi această lege să intre în vigoare”, a spus Birchall.

    Ea a explicat că de această lege va beneficia orice debitor de bună credinţă care are “un necaz financiar”, nu din vina sa, acesta putând să-şi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de 5 ani. Acest debitor, în momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.

    “Orice debitor de bună credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe 5 ani cu posibilitatea prelungirii a încă unui an de zile, să-şi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat”, a mai explicat Birchall.

    Ea a mai spus că orice debitor care, după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii, ştie că nu mai poate să-şi achite aceste datorii, poate să-şi ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare.

    “Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze, poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti”, a mai spus Birchall.

    Ea a mai aratat că, la nivel naţional, va fi o comisie naţională de insolvenţă, iar la nivel teritorial va fi o comisie teritorială de insolvenţă care se întâlneşte cel puţin o dată pe lună.

    Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat.

    Deputatul PNL Ioan Cupşa a declarat, la rândul său, că PNL va vota acest proiect de lege, pentru că este o iniţiativă liberală. “PNL susţine această lege, dar criticăm conţinutul acestei legi, legea este mult prea stufoasă, iar procedura prea complicată, greoaie şi ea trebuie amendată”, a spus Cupşa.

    Proiectul urmează să intre miercuri în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

  • Senat: DNA a trimis comisiei juridice un volum care nu are legătură cu cazul Vâlcov, a fost sigilat

    ”Este vorba despre un volum, un dosar care nu are legătură cu speţa pe care o discutăm astăzi ( dosarului lui Darius Vâlcov, nr), probabil că în mod eronat, din cauaa volumului mare de dosare pe care îl au cei de la Parchet, l-au transmis. Nu are legătură cu dosarul cauzei, l-am resigilat şi îi vom informa pe cei de la Parchet să vină să îl ridice”, a anunţat Boboc.

    Preşedintele comisiei juridice a precizat că este vorba, cel mai probabil de o ”gafă”, nefiind un dosar care să îi intereseze pe cei din comisia juridică.

    ”Este un dosar care nu are legătură cu speţa pe care lucrăm”, a mai spus Cătălin Boboc.

  • Cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Darius Vâlcov a ajuns la Senat

    Surse senatoriale au declarat pentru MEDIAFAX că cererea DNA va intra în şedinţa Biroului Permanent al Senatului, luni, când va fi transmisă la comisia juridică, în vederea elaborării raportului. După ce ajunge la comisie, senatorul Darius Vâlcov îşi poate vedea dosarul de la Direcţia Naţională Anticorupţie, şi îşi poate prezenta cauza în faţa colegilor jurişti.

    Potrivit Regulamentului Senatului, în cazul reţinerii şi arestării preventive pentru un senator, comisia juridică are un termen de maxim trei zile pentru a elabora raportul, şi a-l transmite plenului, pentru vot final.

    Procedura parlamentară impune ca votul în plenul Senatului să fie dat în maxim cinci zile de la finalizarea raportului comisiei juridice.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20% din sumele încasate.

    Duminica trecută, Darius Vâlcov i-a înaintat premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat atunci că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. Proiectul Codului Fiscal va fi aprobat miercurea viitoare de Guvern.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, joi, că a aprobat demisia lui Darius Vâlcov din postul de ministru al Finanţelor, având în vedere cererea DNA de arestare a acestuia, şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru acest portofoliu.