Anunţul preluării postului de preşedinte al comisiei juridice de către Şerban Nicolae, a fost făcut luni, în plenul Senatului, de către grupul parlamentar al PSD.
Totodată, Lucian Romaşcanu devine noul preşedinte al Comisiei pentru cultură din cadrul Senatului, în locul lui Radu Preda.
„Astăzi am procedat la audierea domnului senator Bodog în cadrul cererii de efectuare a urmăririi penale solicitate de Parchetul General. A fost o audiere în care domnul Bodog şi-a prezentat punctul de vedere. A răspuns la întrebările mai multor senatori.
A clarificat din punctul de vedere al domniei sale lucrurile care trebuiau clarificate şi în final a fost supus votului. Au fost nouă colegi prezenţi, cinci voturi au fost împotrivă, două voturi pentru şi două abţineri. Plenul este suveran în această cerere, dar în Comisia juridică nu a fost întrunit numărul de voturi pentru un raport favorabil. Noi vom întocmi un raport în care vom explica solicitarea Parchetului. Apărarea domnului senator şi faptul că în urma votului au fost întrunite doar două voturi pentru urmărirea penală”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, la finalul audierii.
El a adăugat că raportul va fi depus zilele următoare, pentru a intra în şedinţa Biroului permanent al Senatului de luni, iar apoi în plen.
Pe 4 iulie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a solicitat Senatului să formuleze cererea de urmărire penală faţă de fostul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, în prezent senator PSD.
Cererea a fost făcută cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată şi fals intelectual, în formă continuată, în exerciţiul funcţiei de membru al Guvernului României în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018, a anunţat Ministerul Public.
”Avem un vot neutru, au fost trei voturi pentru, două abţineri şi un vot împotrivă. Noi, Comisia juridică, vom propune plenului Senatului efectuarea urmăririi penale faţă de domnul Tăriceanu, urmând ca plenul Senatului să decidă în consecinţă”, a declarat preşedintele Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc.
DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.
Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.
Firma la care fac referire procurorii este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.
„Astăzi, în BPR s-a mai întâmplat un lucru. Majoritatea PSD-ALDE consfinţeşte o nouă regulă parlamentară: votez de câte ori este nevoie până cânt toate instituţiile cad una câte una ân mâinile majorităţii parlamentare. Astăzi a fost cazul ASF, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Consiliului Naţional penttru studierea arhivelor securităţii şi Consiliului Naţional pentru combaterea discriminării. Pentru că cei din PSD-ALDE nu s-au înţeles în privinţa persoanelor pe care doresc să le trimită în aceste instituţii pentru a respecta ordinele politice de la partid, au ignorat voturi date în acelaşi for instituţional, în Biroul Permanent Reunit, cu privire la procedurile pe care trebuie să le urmeze persoanele care intră în acest proces de selecţie pentru a reprezenta Parlamentul României în instituţiile aflate sub control parlamentar. Această regulă nu poate să meargă la nesfârşit, prin invenţia pe care au adus-o cei din PSD-ALDE, şi anume să votăm de câte ori iese cine trebuie şi până când punem mâna pe instituţiile statului. PNL va sesiza Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu privire la încălcarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi Parlamentului României privind procedurile de vot pe care cei din majoritatea parlamentară le urmează una după una sfidânt practic legea de funcţionare a Parlamentului şi în acelaşi timp Constituţia României”, a declarat Raluca Turcan, după şedinţa Biroului Permanent Reunit al Parlamentului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„ În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art 8 şi 9, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale”, se arată în raportul adoptat marţi de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.
În forma adoptată de Senat, majorarea era prevăzută cu 50%.
De asemenea, un alt amendament adus formei din Senat, prevede că instanţa poate să decidă termenul pentru acoperirea sumelor prevăzute, respectiv de la unu la trei ani. În forma adoptată de Senat, timpul acordat acoperirii sumei era de trei ani.
Întrebat de MEDIAFAX dacă există vreun proiect de lege în Parlament privind aministia sau graţierea, aşa cum a spus ministrul Justiţiei Tudorel Toader, deputatul social-democrat Florin Iordache a răspuns: “Este la Comisia juridică la Camera Deputaţilor, acela cu graţierea (adoptat tacit de Senat – n.r.). Nu am auzit (când se va discuta proiectul de lege – n.r.)”.
Pe 29 mai, proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit în Senat, după ce termenul pentru dezbatere şi adoptare s-a împlinit la data de 23 mai, anunţul fiind citit în plen de vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda.
În forma adoptată tacit de Senat, iniţiativa legislativă prevede următoarele:
“Art 1 Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv applicate de instanţa de judecată. Art 2 – (1) Se graţiază în parte cu ½, pedepsele cu închisoare applicate femeilor însărcinate şi persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani , dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. (2) Situaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să existe la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 3 – Măsurile educative privative de libertate cu o durată de maximum 5 ani se graţiază, dispoziţiile art. 5 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 4 – (1) Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea, în termen de un an de la condamnarea definitive sau, după caz, de la punerea în libertate, a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă. (2) Nerespectarea condiţiei prevăzute la alin. (1) atrage revocarea graţierii, pedeapsa stabilită sau restul rămas neexecutat urmând să se execute în regim de detenţie. (3) Persoana graţiată va depune dovada achitării prejudiciului, acesta va sesiza instanţa de executare pentru a dispune revocarea graţierii. (4) Procedura de judecată se desfăşoară cu citarea persoanei condamnate, prevederile art. 597 alin (2)-(8) din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
“Anunţul domnului Toader este un anunţ normal. Chiar de dimineaţă am spus că ce e mai important este planul de management cu care s-a prezentat fiecare candidat şi tot eu am precizat că având în vedere că a avut loc o destituire pe probleme manageriale. S-au semnalat probleme în manageriatul doamnei Laura Codruţa Kovesi.
Cei care vin după aceea trebuie neapărat să prezinte soluţii de rezolvare a problemelor respective şi în funcţie de soluţiile astea se va decide. Probabil că respectivii nu s-au uitat pe aceste probleme, au venit doar cu generalităţi, nu au venit cu nimic concret în planul de măsuri a situaţiei care există. Mapa profesională există, dar nu am auzit să fie cineva respins pe această chestiune, având atâţia ani de zile bănuiesc că şi activitatea este pe măsură. Asta nu ţine de mapa profesională”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolicea (PSD).
El a apreciat că ministrul Tudorel Toader nu a ţinut cont de apropirea unor candidaţilor de fosta şefă DNA, Laura Codruţa Kovesi.
“Din moment ce nu ţine de criteriile pe care le-a enunţat domnul Tudorel Toader evident că nu a contat. Dacă în programul de management nu ai ce trebuie mai discutăm despre alte subiecte?”, a precizat Nicolicea.
Acesta prevede, printre alte aspecte, ca prezenţa maşinilor de poliţie cu RADAR să fie presemnalizată prin PANOURI, cu 500-1.000 de metri înainte.
„Maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-1.000 de metri înainte pe sensul de mers”, se arată în modificările adoptate de comisii. De menţionat faptul că panoul care atenţionează existenţa unui RADAR se montează de către administratorul drumului respectiv, la cererea poliţistului rutier.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
“Se referă la o modificare la prescripţia privind codul civil, la prescripţia la trei ani a faptelor. Este ceva logic şi normal. A doua chestiune este ca, conflictul de interese să nu mai fie incriminat prin pierderea mandatului, ci să fie numai sancţionat administrativ, adică cum au şi parlamentarii. Am gândit că este o logică normală ca să nu facem diferenţă între parlamentari şi primari şi atâta timp cât s-a legiferat în sensul ăsta pentru parlamentari, şi pentru primari conflictul de interese este numai sancţionat administrativ, amendă şi aşa mai departe toate criteriile pe care le ştiţi deja”, a declarat deputatul Cătălin Rădulescu.
Comisia juridică din Senat a dat un raport favorabil, fără modificări, proiectului de lege iniţiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, prin care conflictul de interese sau starea de incompatibilitate constatate în urma unor fapte comise de demnitari sau funcţionari publici se prescriu după trei ani de la data săvârşirii lor.
“Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor,” prevede unicul articol al propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.