BusinessMagazin

Tag: Andra Stroe

  • ​Întrebarea săptămânii: Când ai învăţat ceva ultima dată?

    La rubrica „Capitalistul săptămânii” am scris, în numărul acesta, povestea lui Andrew Ng, care a fondat o platformă educaţională, Coursera, unde peste 90 de milioane de oameni învaţă lucruri noi cu ajutorul cursurilor postate online de universităţi de top precum Stanford sau Princeton.

    Antreprenorul a lansat businessul gândindu-se că angajaţi din întreaga lume riscă să îşi piardă joburile dacă nu vor fi în stare să rămână relevanţi pe o piaţă în continuă schimbare, de la zi la zi tot mai digitalizată. Din comoditate, teamă sau alte motive, mulţi rămân pe un domeniu întreaga carieră, fără să îşi exploateze abilităţi poate nedescoperite.

    Care, cine ştie, le-ar putea aduce noi oportunităţi – un salariu mai mare, o experienţă profesională peste graniţe, o funcţie mai bună. Învăţarea continuă şi reconversia profesională sunt diferite de goana după diplome. Pe lângă beneficiile materiale, un „switch” în carieră te poate ajuta să descoperi, poate, o meserie pe care să o practici din pasiune, şi munca să se transforme, dintr-o corvoadă, într-o plăcere. Iar internetul abundă de opţiuni.

    Ţie ce ţi-ar plăcea să înveţi şi cum crezi că te-ar ajuta în carieră?

    Poţi trimite răspunsul pe andra.stroe@businessmagazin.ro.

  • ​Întrebarea săptămânii: Ce putem face pentru a minimiza efectele crizei?

    Preţurile cresc galopant şi, cu toate că 3/4 dintre companiile locale respondente la Barometrul de HR realizat de PwC România au ajustat sau vor ajusta salariile cu inflaţia sau cu un procent situat între inflaţie şi creşterea planificată iniţial, incertitudinea domină piaţa. Ce putem face pentru a preîntâmpina schimbările economice care ne afectează traiul?

    Cei de la Investopedia recomandă zece paşi pe care îi poţi urma pentru ca o eventuală criză financiară (pe care o trăim deja, de altfel) să nu te prindă nepregătit: maximizarea economiilor în lichidităţi, analizarea cheltuielilor lunare în vederea stabilirii bugetului necesar în caz de urgenţă, minimizarea facturilor lunare (limitarea timpului de utilizare a electrocasnicelor, de pildă) şi administrarea atentă a acestora, identificarea unor surse care ar putea să ajute în economisire (folosirea milelor de călătorie în locul banilor pentru a cumpăra bilete de avion, a cardurilor cadou neutilizate etc.), închiderea datoriilor de pe cardul de credit şi negocierea unei oferte mai bune pentru acesta, identificarea unor extra surse de venit (vânzarea unor bunuri nefolosite, contracte în regim de freelancing şamd), schimbarea asigurării cu una mai rentabilă şi păstrarea bunurilor (casă, maşină şi nu numai) în condiţii optime.

    Tu cum ţi-ai ajustat cheltuielile în ultimul timp?

    Aşteptăm răspunsurile voastre pe adresa andra.stroe@businessmagazin.ro.

  • Matematica tinereţii: 9,010322581

    Scriem (aproape) zilnic despre poveşti de business şi, implicit, despre cifre, însă numărul pe care îl vedeţi nu reprezintă vreun rezultat financiar, ci media ratingului pe care tinerii din acest anuar şi l-au acordat vieţii lor de până acum. Unii ne-au spus însă că viaţa e prea complexă pentru a-i fi acordată o notă. Alţii au recunoscut că uneori au momente de 10, dar şi momente de -1, că uneori sunt „premianţii clasei”, în timp ce alteori abia iau notă de trecere, dar cu toate acestea aleg să o trăiască de zece în fiecare zi, ori cel puţin să o presare „cu multe clipe de 10”.

    Şi în ce constau aceste clipe de 10, în ce constă fericirea, satisfacţia şi împlinirea lor? Dacă pentru unii sunt reuşitele în carieră, companiile pe care le-au construit, mulţumirea clienţilor ori a echipele pe care le conduc, pentru cei mai mulţi răspunsul a fost „familia”. Fie că au evocat amintiri din casa bunicilor, „zilele lungi de vară din copilărie, sunetul pierdut de coasă, cântecul greierilor”, sfaturile primite de la părinţi, deveniţi mentori în carieră şi în viaţă – mame care i-au învăţat „că independenţa adevărată o obţii prin muncă, responsabilitate şi corectitudine”, care i-au sfătuit să nu renunţe niciodată, şi care reprezintă însăşi inspiraţia pentru businessurilor pe care le conduc, taţi care le-au servit drept modele de muncă şi ambiţie şi care le-au oferit feedback-uri oneste, ori bucuriile de zi cu zi, trăite alături de soţi şi soţii, fii şi fiice, familia pare să fie baza pe care tinerii români clădesc toate celelalte elemente care îi definesc. Şi, dacă au familia alături, se pare că nu mai au nevoie de prea multe pentru a fi fericiţi, nici de vreun loc anume, nici de vreun bun material. Dar dacă ar fi să aleagă totuşi ceva ce le lipseşte, mulţi dintre tineri ar alege timpul. Cum şi l-ar petrece sau cărui scop l-ar dedica, vă invit să aflaţi în paginile următoare!

    Andra Stroe, Editor, Business MAGAZIN

    Metodologie: Anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP include în fiecare an poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori. Criteriile de înscriere includ detalii precum: vârsta de până în 40 de ani (inclusiv), un rol de management într-un departament conectat la activitatea de bază a companiei (o multinaţională de top sau un business antreprenorial cu venituri de peste 1 mil. euro sau cu un model de afaceri atipic), precum şi să nu mai fi apărut în ediţiile anterioare ale catalogului, fie şi activând într-o altă companie. Ordinea prezentării acestor tineri în catalog este aleatorie şi NU reprezintă un clasament.

  • Evenimentele care contează

    Conflictul din coaliţie, care a împins şi mediul privat să adreseze o scrisoare deschisă preşedintelui, pare să distragă atenţia guvernanţilor de la intrarea în valul 4 al pandemiei, estimările iniţiale privind numărul de cazuri fiind deja depăşite.

    România se confruntă însă cu o nouă problemă: cea mai tânără generaţie de angajaţi – Z – se zbate între oboseală, stări emoţionale fluctuante şi incertitudine în privinţa viitorului. Un studiu realizat de IZI data arată că 77% dintre tinerii chestionaţi în rândul generaţiei Z resimt pregnant lipsurile din societatea românească faţă de acum un an, în special lipsa resurselor financiare, a consilierii în carieră, problema birocraţiei şi lipsa digitalizării.

    Cu discriminarea angajaţilor de 45+, exodul lucrătorilor din anumite industrii şi o nouă generaţie de angajaţi dezamăgită şi în depresie, viitorul pieţei muncii nu pare deloc promiţător.

    Andra Stroe, jurnalist, Business MAGAZIN

     

     

     


     

  • Femeia, mai puternică decât ştia că este

     

    Femeia, cu fragilităţile, cu poveştile, cu pasiunile şi cu reuşitele ei este, an de an, personajul central al acestui anuar. În această ediţie, mai mult decât oricând, vrem să promovăm femeile care au luptat – şi continuă să o facă – în prima linie a businessului românesc, de când impactul pandemiei de COVID-19 s-a ramificat în toate industriile care susţin economia locală, chiar dacă se numără în rândul pierzătorilor crizei sau reprezintă companiile care s-au hrănit din pandemie.

    Anul acesta le-am văzut pe femeile din mediul de business local mai puternice decât oricând, fie că erau deja conştiente de această forţă interioară sau şi-au descoperit-o în situaţiile limită apărute pe parcurs. A trebuit să reinventeze şi să se reinventeze: acasă şi la birou, la şedinţele pe Zoom şi la şcoala online a copiilor; să fie  lideri şi mame, să ţină sus moralul angajaţilor, al celor dragi, şi mai ales, în primul rând, pe al lor. Pentru unele, pandemia a coincis cu preluarea conducerii unor companii de top, a căror cârmă a trebuit ţinută drept în furtuna crizei. Pentru altele, munca remote a fost imposibilă, prin prisma activităţii pe care o desfăşoară, aşa că şi-au asumat nevoia de a fi un exemplu pentru colegi şi au înfruntat riscurile aferente.

    Şi-au găsit noi moduri de a comunica, noi strategii de a creşte businessul şi de a inova, chiar şi când condiţiile economice le-au fost potrivnice. Inspiraţia pentru aceste schimbări a venit din resurse interioare, din familie, din reuşitele echipelor sau din exemple celebre de lideri precum Angela Merkel şi Jacinda Ardern, pe care le-au reprodus, la scară mai mică, în propriile afaceri sau departamente.

    Pentru fiecare candidată din paginile acestui catalog pandemia a adus cel puţin o lecţie importantă – dar mai ales, le-a pus faţă în faţă cu ele însele şi le-a «forţat» să ia decizii radicale într-un timp record, şi să o facă cu responsabilitate. Pentru a reuşi, au căutat resursele de energie în diferite locuri – în sport, în natură, în cărţi – şi, deopotrivă, în familie şi în echipele pe care le conduc.

    Dar mai presus de orice, în noua criză doamnele din prima linie a businessului românesc şi-au păstrat feminitatea cu o forţă neclintită, deoarece pentru ele feminitatea înseamnă putere – puterea de a fi lideri, de a depăşi provocări şi de a face acest lucru cu graţie, determinare şi curaj.

    Andra Stroe, redactor Business MAGAZIN

  • Andra Stroe, jurnalist Business Magazin: Impresii după un an de (scris despre) pandemie. „Jobul meu a fost să scriu despre cei care au rămas fără job”

    A trecut puţin peste un an de când mi-am mutat biroul din redacţie în living. Revăd în minte ziua de joi în care, ca într-o scenă clişeică dintr-un film american, am ieşit pe poarta clădirii cu o cutie plină de reviste într-o mână şi un ghiveci de stică cu plante în cealaltă. Nu îmi pierdusem jobul, dar mă încerca un sentiment ciudat. Pentru mine, lumea nu avea să mai fie la fel din acea zi de joi.

    Mi-am petrecut primul an de pandemie la bloc, în acorduri de bormaşină, scriind…despre pandemie. Despre cum lucrurile o luau razna şi businessurile puneau lacăt pe uşă: afaceri cu tradiţie sau abia pornite. Jobul meu a fost să scriu despre cei care au rămas fără job şi au fost nevoiţi să îşi abandoneze visurile. Am scris despre prăbuşirea industriei turismului în timp ce îmi anulam biletele de avion şi reprogramam concedii. Am scris despre platformele de food-delivery, în timp ce deveneam client fidel, după ce euforia lucratului de acasă şi a gătitului de reţete sofisticate se evaporase. Am scris despre depresiile corporatiştilor, în timp ce le trăiam pe ale mele.

    Dar am scris, în acelaşi timp, şi despre cum românii şi-au făcut curaj să lupte în continuare, unde s-a putut, sau să o ia de la capăt, unde a fost nevoie. M-am bucurat să aflu că au continuat să inoveze, să digitalizeze, să devină mai sustenabili, să se reinventeze şi că au avut curajul să îşi deschidă businessuri în plină criză.

    M-am bucurat să văd că 2020 a fost anul în care românii şi-au (re)descoperit hobbyuri: grădinăritul, gătitul, cântatul, cusutul, sportul şi nu numai.

    M-am bucurat să văd că în plină pandemie românii şi-au păstrat romantismul şi au continuat să cumpere flori pentru cei dragi chiar dacă este criză.

    M-am bucurat să văd că românii au continuat să călătorească şi să descopere că există şi alte destinaţii în afară de Grecia, Turcia şi Egipt; cum ar fi România. Şi că au făcut-o mai responsabil, folosind de exemplu, mai des, asigurările de călătorie.

    M-am bucurat să-i văd pe români mai solidari şi gata să se mobilizeze pentru ceilalţi, chiar dacă a fost vorba de necunoscuţi.

    M-am bucurat să aflu că românii au citit mai mult, lucru reflectat în cifrele de afaceri şi vânzările record raportate de businessurile de profil.

    Primul an de pandemie a fost despre o luptă continuă pentru viaţă şi despre curajul de a trăi în orice condiţie; despre adaptabilitate şi solidaritate; despre bucuriile mărunte şi obiectivele pe termen scurt.