BusinessMagazin

Blog

  • Un studiu de la Harvard a descoperit care este greşeala colosală pe care o fac angajatorii atunci când discută cu angajaţii despre performanţă

    Potrivit cercetătorilor din cadrul Harvard Business School, un sfat din partea angajatorului către angajaţi este mult mai util decât clasicul feedback, atunci când vine vorba despre îmbunătăţirea performanţei acestora, scrie CNBC.

    La experimentul cercetătorilor, care a avut loc în august, au participat 1438 de oameni, iar concluzia a fost că performanţa angajaţilor este îmbunătăţită semnificativ atunci când sunt sfătuiţi de şeful lor, în speţă angajatorul, privind anumite aspecte decât atunci când li se oferă feedback privind activităţile desfăşurate.

    Conform studiului, oamenii tind să fie mai critici şi să ofere mai multe opţiuni de acţionare către cei din jur, atunci când oferă un sfat. Cei care au fost „ţintele” sfaturilor au venit cu 34% mai multe idei pentru îmbunătăţirea activităţii în cadrul unui job şi au avut cu 56% mai multe sugestii despre cum ar trebui îmbunătăţită activitatea, în comparaţie cu cei care au primit feedback.

    Feedback-ul, pe de altă parte, pune accent pe performanţa din trecut a angajatului în cadrul unui job şi nu oferă spaţiu de îmbunătăţire a performanţei angajatului în prezent. Mai mult decât atât, axarea pe experienţele anterioare ale angajatului îl fac pe acesta să înţeleagă mai greu care este obiectivul pe care trebuie să îl atingă şi ce trebuie să facă pentru a îl atinge.

    În plus, există angajaţi care s-au plâns că feedback-ul pe care l-au primit a fost de multe ori „mult prea pozitiv şi lipsit de utilitate”.

    Cu toate acestea, tot experţii de la Harvard atrag atenţia că feedback-ul folosit în continuare cu succes în cadrul anumitor joburi. Atunci când  este acordat angajaţilor aflaţi la început de drum, acesta poate diminua criticismul şi poate încuraja urmărirea unui obiectiv.

    „Feedback-ul este bun pentru că poate crea o relaţie de tip părinte-copil. Atunci când vine vorba despre oferirea de sfaturi, vorbim despre o relaţie de tip expert-începător”, a declarat Gill Webb, consultant în cadrul firmei de coaching The Oxford Group.

     

     

  • După SUA a venit rândul Europei să lovească China cu taxe vamale

    Uniunea Europeană a decis impunerea unor taxe mai mari cu 50.3% pe exporturile marilor producători chinezeşti de de roţi. Decizia vine după ce companiile chinezeşti  din această industire au fost acuzate de concurenţă neloială, în contextul în care au vândut pe piaţa europeană aceste produse sub preţul de producţie. Taxelele vizează marii producători de roţi din China cum sunt Zhejiang Jingu Co. şi Xingmin Intelligent Transportation Systems Co.

     Această practică poartă denumirea de „dumping” şi are ca scop eliminarea concurenţei, scrie Bloomberg.

    Piaţa europeană de roţi din oţel destinate maşinilor, camioanelor şi altor autoturisme valorează 800 milioane de euro.

    Potrivit declaraţiei apărute în acestă săptămână în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene, instrumentul executiv al Blocului European din care fac parte 28 de state, importurile de roţi din oţel din China au provocat „prejudicii materiale” importante producătorilor din Uniunea Europeană.

    Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Chinei sunt rezultatul final al unei acuzaţii de competiţie neloială adusă marilor producători chinezeşti de roţi din oţel de către Asociaţa Producătorilor Europeni de Roţi în februarie. Taxele au intrat în vigoare de vineri şi ar putea fi menţinute pentru următoarele şase luni, existând posibilitatea ca acestea să fie prelungite pentru următorii cinci ani.

    În cadrul acestei industrii activează 3.600 de oameni mai ales din Germania, Franţa, Cehia, Italia, România şi Polonia, potrivit datelor oferite într-un e-mail de Comisie.

    Ponderea combinată a exportatorilor chinezi de pe piaţa europeană a roţilor de oţel s-a dublat şi a ajuns la 5,3% în 2018, comparativ cu ponderea atinsă în 2015, conform datelor publicate de Comisia Europeană în Jurnalul Oficial.

    Pentru 19 exportatori chinezi, printre care se numără şi Zhejiang Jingu şi Xingmin Intelligent Transportation Systems, taxele vamale au fost majorate până la pragul de 50.3%, în timp ce pentru restul producătorilor, acestea au atins un nivel de 66.4%.

     

     

  • Arabia Saudită aprobă suplimentarea trupelor şi echipamentelor militare americane pe teritoriul său

    Regele Arabiei Saudite şi prinţul moştenitor au aprobat suplimentarea de trupe şi echipamente militare americane după atacul de luna trecută asupra instalaţiilor petroliere saudite, a informat sâmbătă agenţia de ştiri SPA, citată de Reuters.

    Statele Unite au anunţat desfăşurarea a aproximativ 3.000 de soldaţi în statul din zona Golfului, inclusiv escadrile de luptă şi de expediţie aeriană şi personal de apărare aeriană, pe fondul tensiunilor crescute dintre Arabia Saudită şi Iran.

    Preşedintele Donald Trump a declarat că saudiţii au fost de acord să plătească o sumă de bai pentru acest ajutor oferit de SUA. Agenţia SPA a informat doar că decizia a venit în contextul „relaţiilor istorice şi (a) parteneriatului bine stabilit” dintre cele două ţări.

    Tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran s-au accentuat ca urmare a atacurilor cu drone, din 14 septembrie, lansate împotriva unor rafinării saudite. Comunitatea internaţională a acuzat autorităţile de la Teheran de responsabilitatea susţinerii atacului.

  • Ochelarii inteligenţi Apple vor ajunge pe piaţă în prima jumătate a anului 2020

    Gigantul american Apple va lansa primii ochelari inteligenţi pe piaţa accesoriilor wireless, pe fondul dezvoltării noilor tehnologii de realitate augmentată (AR), potrivit CNBC.

    Potrivit analistului Ming-Chi Kuo al companiei TF Securities, Apple plănuieşte lansarea mai multor dispozitive hardware printre care şi ochelarii AR, în prima jumătate a anului 2020.

    Printre acestea se mai află şi noul MacBook, Ipad Pro şi noul model Iphone SE2.

    Apple a investit constant în tehnologia AR în ultimii ani, implementând-o chiar şi pe ultimele modele de Iphone şi Ipad. Ochelarii AR le permit oamenilor să vadă elemente grafice şi informaţii digitale şi chiar să le previzualizeze cu lumea reală în fundal. 

    De-a lungul anilor, companiile precum Microsoft, Google şi start-up-ul Magic Leap au produs ochelari AR , dar nu au avut încă un succes de masă, ceea ce lasă loc pentru lansarea Apple. 

     

     

     

  • David Steward

    Născut în Clinton, Missouri, SUA în anul 1969, David Steward şi-a obţinut licenţa în ştiinţe la Universitatea Central Missouri State din Warrensburg în 1973. „Îmi amintesc şi acum segregarea – şcoli separate, faptul că stăteam la un balcon diferit la cinematograf, faptul că mi s-a interzis să merg la piscina publică”, spunea Steward într-un interviu, referindu-se la perioada copilăriei sale. După absolvire, Steward a muncit ca profesor suplinitor şi a fost şi unul dintre şefii grupului Băieţilor Cercetaşi din America.
    În 1974, a fost angajat la Wagner Electric, dar a fost concediat în anul următor. Doi ani mai târziu, în 1976, antreprenorul a acceptat un post de marketing şi vânzări în cadrul Missouri Pacific Railroad Company, fiind primul afro-american într-o astfel de poziţie. David Steward a rămas în cadrul companiei până în anul 1979, când s-a alăturat celor de la Federal Express ca senior account executive.
    În 1984, antreprenorul a fondat compania Transportation Business Specialists (TBS) care avea ca obiect de activitate auditarea şi revizuirea facturilor de marfă şi a suprataxelor pentru industria feroviară. Mai târziu, David Steward a creat Transport Administrative Services (TAS), care a fost angajată de Union Pacific Railroads în 1987 ca să auditeze timp de trei ani facturi de marfă, ajungând să gestioneze informaţii în valoare de aproximativ 15 miliarde de dolari.
    În 1990 David Steward a pus bazele World Wide Technology (WWT), care este specilizată pe tehnologia cloud, centre de date, virtualizare, securitate şi tehnologii de reţea, împreună cu coluţii de voce şi video. WWT furnizează soluţii tehnologice avansate de la 3.000 de producători către companii şi instituţii publice. 
    La începutul anilor 90, activitatea lui David Steward se împărţea între WWT, TAS şi TBS. În anul 1993 a devenit clar faptul că atenţia lui Steward era prea răspândită în mai multe direcţii, iar WWT ajunsese să acumuleze o datorie foarte mare. David Steward a fost nevoit să închidă celelalte afaceri pentru a schimba situaţia în care se afla compania. Astfel, datoria WWT a fost achitată în anul 1995.
    Premisele de funcţionare a tehnologiilor WWT sunt destul de simple: având toate inventarele şi informaţiile conectate şi gesionate electronic prin intermediul internetului în timp real, activitatea businessului poate ajunge mult mai ieftină, rapidă şi eficientă, cu mai puţini angajaţi. Tehnologia permite companiilor şi organizaţiilor cliente să îşi gestioneze informaţiile prin intermediul calculatoarelor, software-ului şi internetului.
    World Wide Technology s-a dezvoltat astfel în trei industrii diferite. World Wide Technology este partea comercială, Telcobuy.com administrează industria telecomunicaţiilor, iar Fedbuy.com se ocupă de sectorul guvernamental. În rândul clienţilor importanţi se numără companii precum Eastman Kodak, Ford, Bell Atlantic, Boeing, Southwestern Bell, Mercantile Bank, GTE şi Genelco. În plus, World Wide Technology a lucrat în parteneriat cu IBM, Oracle, Lucent Technologies şi alte companii de tehnologie. Oricât de mult a crescut şi a evoluat compania, Steward nu a renunţat niciodată la angajamentul său de a oferi servicii clienţilor. Pentru Steward, aceasta a fost şi este cea mai importantă parte a companiei World Wide Technology. Una dintre strategiile companiei s-a axat pe construirea de produse în interiorul acesteia pe care să le pună la dispoziţia clienţilor: Preşedintele şi directorul de funcţionare James Kavenaugh a declarat pentru Black Enterprise: „A fost o strategie conştientă de a construi produse pe platforma noastră cu intenţia de a le face suficient de robuste pentru a le vinde pe piaţa comercială”. 
    Steward nu dorea nici ca propriii săi angajaţi să uite de importanţa serviciului pentru clienţi. În partea de jos a fiecărui fluturaş salarial se află fraza: „Această plată a fost posibilă datorită unui client satisfăcut”.
    Steward nu a lăsat însă mai prejos angajamentul faţă de colegii săi.
    Compania a rămas în proprietate privată, încurajând angajaţii să-şi asume iniţiativa şi riscurile. Steward a spus în publicaţia St. Louis Small Business Monthly: „Cea mai mare obligaţie a mea este să îi servesc pe oamenii acestei organizaţii şi să îi servesc bine. Le ofer cele mai bune pachete de beneficii, indiferent că este vorba de îngrijiri medicale sau stomatologice. Îi susţin cu instrumentele de care au nevoie pentru a fi cei mai buni care pot fi. Şi vreau să le ofer nu un loc de muncă, ci o carieră ca să poată creşte şi să nu aibă limite”.
    World Wide Technology a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de peste 11 miliarde de dolari şi are aproximativ 6.000 de angajaţi.

  • O felie de artă

    Artistul feliază cu atenţie vechi aparate foto şi de filmat, aranjând feliile rezultate în aşa fel încât să sublineze frumuseţea elementelor componente ale camerelor, obiectele care avut parte de asemenea tratament fiind apoi prinse în răşină transparentă. Până în prezent, Oefner a realizat şase astfel de sculpturi, dar nu are de gând să se oprească încă.

  • Fier, inele şi intarsii

    Casa germană Hemmerle a expus bijuterii din fier, aur şi diamante, în timp ce designerul italian Fabio Salini a atras atenţia prin cerceii săi care seamănă cu nişte inele atârnate unul de altul, care combină pietre preţioase, metale lustruite oglindă, fibră de carbon şi piele, scrie The Telegraph, în timp ce Bulgari şi Piaget s-au prezentat cu ceasuri şi brăţări cu fosile şi diamante. Au existat şi galerii de artă care au expus lucrările unor creatori atent selectaţi pentru eveniment, ca Objet d’Emotion. Printre aceştia se numără Francesca Villa, care foloseşte pentru bijuteriile sale tot felul de obiecte neobişnuite pentru aşa ceva, cum ar fi jetoane vechi de pocher şi timbre, Melanie Georgacopoulos, care propune coliere de sidef cu perle ce par să se afunde în suportul lor, sau Silvia Furmanovich, care preferă intarsiile cu coral, turcoaze şi aur pentru cercei mari sau brăţări rigide.
    Printre creatorii prezenţi la festival s-a numărat şi francezul James de Givenchy, a cărui companie din New York, Taffin, s-a pregătit pentru această ocazie cu bijuterii care combină pe lângă metale şi pietre preţioase sau semipreţioase sticlă, ceramică, piele, lemn, un exemplu în acest sens fiind o pereche de cercei cu aur roz, oţel albastru, peridote şi ceramică gri, care arată ca nişte pandantive prinse de urechi.

  • Emmanuel Macron îi cere lui Donald Trump să oprească imediat ofensiva militară turcă din Siria

    Emmanuel Macron a discutat vineri seară, prin telefon, cu preşedintele american, Donald Trump, pe tema incursiunii militare turce în nord-estul Siriei.

    Franţa şi Statele Unite au preocupări comune referitoare la acţiunile militare ale Turciei, a subliniat Palatul Elysée. Emmanuel Macron “a evidenţiat necesitatea împiedicării reapariţiei reţelei teroriste Daech (Stat Islamic) în regiune”, prin susţinerea grupurilor aliate care au luptat împotriva terorismului, precizează Preşedinţia Franţei.

  • Volodimir Zelenski a organizat o conferinţă de presă care a durat peste 14 ore

    Volodimir Zelenski a început sesiunea “maraton” joi la ora 10.00 şi a încheiat-o la puţin timp după ora 24.00.

    Circa 300 de jurnalişti ucraineni şi străini au participat la conferinţă, adresând circa 500 de întrebări, a declarat Iulia Mendel, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Ucrainei.

    Fostul actor devenit preşedinte a vrut să stabilească un record, depăşindu-l pe preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko. Recordul a fost constatat de un organism de profil din Ucraina. Deocamdată, recordul nu a fost confirmat de vreun organism internaţional.

  • Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octombrie, să primim aprobarea Comisiei Europene pentru a creşte capitalizarea CEC cu 1 mld. lei

    Decizia privind capitalizarea CEC Bank cu un miliard de lei ar trebui să fie luată până la sfârşitul lunii octombrie, este de părere Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    „Mă aştept ca, până la sfârşitul lunii octombrie, să primim aprobarea Comisiei Europene pentru a creşte capitalizarea CEC cu un miliard de lei. Sunt şanse foarte mari ca aceasta să fie acceptată. Nu ştim însă ce va vrea să facă acţionarul CEC Bank – statul român, prin Ministerul de Finanţe – cu această majorare de capital”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, în cadrul evenimentului „Sistemul bancar şi bazele unui mediu competiţional sănătos”, care are loc în acest weekend la Sinaia.

    Capitalizarea CEC este un subiect care se discută de aproximativ zece ani, aceasta fiind a treia astfel de încercare.

    „În această sumă de un miliard de lei, se prefigurează şi operaţiuni ale băncii în anii următori”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.

    CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, are cea mai extinsă reţea teritorială de sucursale şi agenţii, cu un număr de aproximativ 1.000 de unităţi, păstrându-şi şi după anii de criză poziţia de lider pe acest segment. CEC Bank are în prezent 1.215 bancomate la nivel naţional, care înseamnă aproximativ 12% din totalul de circa 10.500 de bancomate din România.

    CEC Bank a raportat pentru anul 2018 un profit brut de 432,97 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 94% comparativ cu anul 2017, aceasta fiind cea mai bună performanţă financiară înregistrată de CEC Bank în ultimii 11 ani, potrivit celor mai recente raportări financiare ale CEC.

    Volumul creditelor noi acordate în 2018 de către CEC Bank a crescut cu 5,34% faţă de anul 2017, iar soldul creditelor acordate companiilor a crescut cu 13,1% în 2018, peste avansul de 6,8% înregistrat la nivelul sistemului bancar. Soldul depozitelor atrase de CEC Bank a înregistrat o creştere cu 1,1% în 2018 faţă de 2017.

    CEC Bank a rămas pe locul şapte în topul celor mai mari bănci din sistemul bancar românesc, cota de piaţă în funcţie de volumul activelor înregistrând un declin de la 7,41% în 2017 la 6,51% la finalul anului 2018.

     

    Preluarea Băncii Româneşti de Eximbank, aproape de final

     

    Tot pe piaţa bancară, Consiliul Concurenţei analizează preluarea Băncii Româneşti de către Eximbank.

    „Tranzacţia este în fază avansată, am discutat şi cu BNR. Analizele se vor termina în curând. Vom vedea dacă statul îşi păstrează intenţia, ţinând cont că reprezentanţi din opoziţia actuală au ieşit public pentru a contesta oportunitatea acestei decizii. Noi ne uităm să vedem dacă entitatea care rezultă în urma acestei tranzacţii creează o perturbare în piaţă”, a spus Bogdan Chiriţoiu.

    Tranzacţia prin care EximBank cumpără Banca Românească a ajuns la începutul lunii septembrie pe masa Consiliului Concurenţei şi la BNR şi aşteaptă avizul celor două instituţii.

    Banca de stat EximBank a semnat în luna iunie 2019 cu National Bank of Greece acordul de achiziţie a 99,28% din Banca Românească, o bancă privată, ceea ce reprezintă o premieră în istoria bancară din România, având în vedere că până acum statul şi-a vândut toate băncile mari deţinute.

    Dacă va primi toate aprobările pentru achiziţie, EximBank va intra în top 10 bănci din România, cu o cotă de piaţă de aproape 3% şi active de circa 14 mld. lei, urmând să activeze atât pe corporate, cât şi pe retail.

     

    În vizorul Consiliului Concurenţei

    Consiliul Concurenţei derulează, în paralel, investigaţii în domeniul transporturilor – referitoare la organizarea licitaţiilor în rândul companiilor de transport, dar şi pe piaţa energiei, pe cea a asigurărilor şi a lemnului.