BusinessMagazin

Tag: companii

  • Cine mai investeste in comertul modern

    A apus vremea cand cumparatorii puneau de-a valma in cosuri
    produsele. |n 2010, cheltuielile gospodariilor pentru bunuri de
    larg consum au scazut cu 5% fata de anul anterior, conform unui
    studiu realizat de compania de cercetare de piata GfK. |ncercand sa
    se adapteze greutatilor financiare, “consumatorii au redus din
    volumul cosului de cumparaturi. |n 2010 ei au facut cumparaturi mai
    rar si au renuntat la produsele de rasfat”, spune Raluca Raschip,
    consumer goods director GfK Romania. Acum chibzuiala este cuvantul
    cheie pentru cele mai multe din gospodarii, iar bilantul
    retelelelor comerciale ilustreaza clar acest lucru.

    Chiar si asa, sunt companii care au hotarat ca prezentul este
    prielnic extinderii. Motiv pentru care 2011 promite zeci de noi
    magazine; bugetele de investitii sunt de sute de milioane de euro.
    Cora, Carrefour, Kaufland, dar si lanturile controlate de Dinu
    Patriciu (Mic.ro si Minimax Discount, care va fi rebranduit Mac.ro)
    scot la iveala cele mai mari bugete pentru anul in curs. Dar si
    alte retele dau semne ca se vor inscrie in cursa extinderii.
    Retelele de discount Plus, Penny si Profi, care au fost campioanele
    extinderii in ultimii doi ani, numarau la finalul anului trecut
    peste 400 de spatii.

    “In ultimii doi ani am investit in jur de 50 de milioane de euro
    in terenuri”, spune Philip Lejeune, director general al Cora
    Romania. Desi nu a dorit sa dezvaluie bugetul dedicat investitiilor
    din acest an, Lejeune declara anterior pentru BUSINESS Magazin ca
    in 2011 reteaua are in plan sa cheltuiasca pe expansiune mai mult
    decat dublul sumei de anul trecut, cand a investit 40 de milioane
    de euro. Reteaua se detaseaza, in randul operatorilor de
    hipermarketuri, drept cel mai decis investitor al momentului: are
    pentru anul in curs planificate doua deschideri – la Drobeta
    Turnu-Severin si Arad – si a inceput un proiect de investitii de
    100 de milioane de euro la Constanta, in centrul comercial Corall.
    Cu o suprafata de 150.000 mp si o galerie cu 50 de magazine,
    proiectul ar urma sa fie inaugurat la finalul anului viitor. Cora
    ataca acum cu hotarare dupa ce vreme de cativa ani, cand retelele
    concurente se intreceau in deschideri, a preferat sa nu deschida
    niciun nou magazin. |n prezent, planul de bataie este clar
    conturat: anul trecut a deschis doua magazine, pentru 2011 a
    anuntat inca doua inaugurari si, in urmatorii patru ani, reteaua ar
    urma sa se mareasca cu inca 15 spatii, dupa cum a declarat Lejeune
    pentru BUSINESS Magazin. Cora a inregistrat anul trecut o cifra de
    afaceri in crestere cu circa 3% fata de 2009, dar profitabilitatea
    a scazut, pe fondul scaderii valorii bonurilor de casa cu o medie
    de 10%. “Pentru anul in curs tintim vanzari mai mari si un profit
    stabil”, declara seful Cora.

    Din punctul de vedere al sefului Cora Romania, prezentul nu are
    niciun dezavantaj pentru retelele care vor sa parieze pe
    dezvoltare. |n aceasta luna retailerul are planificata deschiderea
    magazinului din Drobeta Turnu-Severin, in urma unei investitii de
    22 de milioane de euro. Magazinul are o suprafata de 8.000 mp cu o
    galerie comerciala de aproximativ 4.000 mp. Pentru a sustine
    dezvoltarea pe care reteaua a creionat-o, Cora ar trebui sa
    angajeze anul acesta, conform propriilor estimari, 1.500 de
    persoane.

    Cu sume cu multe zerouri vine si Carrefour Romania, liderul
    pietei romanesti in segmentul hipermarketuri in functie de cifra de
    afaceri. Francezii au anuntat pentru 2011 doua noi deschideri, la
    Bucuresti si in Botosani. Magazinul din Capitala ar urma sa fie
    inaugurat in septembrie 2011. Tot anul acesta “ne extindem si in
    tara, cu un al doilea hipermarket, la Botosani, deschidere
    prevazuta pentru luna octombrie”, a declarat Patrice Lespagnol,
    directorul executiv al Carrefour Romania. Hipermarketul din
    Bucuresti, al optulea spatiu din oras, este inclus in Colosseum,
    proiectat a fi cel mai mare centru comercial din Europa. Conform
    planurilor, Colosseum va include, pe o suprafata totala de 190.000
    mp, un centru comercial si un parc de retail autonom, cu 480 de
    magazine si peste 10.000 locuri de parcare. Cladit in zona de nord
    a Capitalei, Colosseum are un buget de investitii dedicat de peste
    350 milioane de euro si va crea peste 5.000 de locuri de munca.
    Reprezentantii Carrefour nu au precizat care sunt sumele alocate
    pentru spatiile din Botosani si Bucuresti, dar, conform
    informatiilor din piata, investitia medie pe magazin se plaseaza in
    jurul a 20 de milioane de euro. Cu acesti noi pasi, Carrefour
    Romania va ajunge la 25 de hipermarketuri. Francezii sunt singurii
    operatori de hipermarketuri care au in portofoliu si
    supermarketuri, al caror numar a ajuns la 32.

  • Lupta pentru bani. Cat castiga sefii de companii?

    In 2008, managerii multinationalelor prezente in Romania ocupau
    pozitia a opta intr-un clasament intocmit la nivel mondial dupa
    puterea de cumparare de catre firma de consultanta Hay Group. Ii
    depaseau atunci pe omologii lor din Austria, Franta, Germania,
    Marea Britanie sau SUA. Desi niciodata nu a fost confirmat, se
    vorbea la acel moment despre top manageri care ajungeau sa castige
    intr-un an salarii de aproape un milion de euro. Asta se intampla
    pentru ca, pe langa salariul propriu-zis, ei aveau si un pachet de
    beneficii din care faceau intotdeauna parte prime pentru diverse
    evenimente sau rezultate. Bonusurile de performanta, spre exemplu,
    puteau dubla cu usurinta salariul de baza, iar conditiile economice
    faceau ca orice manager sa se poata lauda cu cresteri ale
    afacerilor.

    “In esenta, managerii importanti castiga in continuare bine, iar
    companiile mari au facut chiar si pe timp de criza investitii in
    oamenii-cheie, asa ca nu putem vorbi de diferente salariale
    dramatice intre cele doua perioade”, apreciaza Oana Datki, country
    manager al Consulteam, reprezentantul local al companiei de
    consultanta Mercer. Concret, vorbim de salarii care pleaca de la
    1.500-2.000 de euro, pentru managerii de nivel mediu din companiile
    cu cateva zeci sau chiar cateva sute de angajati si care pot ajunge
    sa depaseasca 10.000 de euro pe luna in cazul top managerilor din
    companiile mari. Directorii financiari, spre exemplu, poate cei mai
    importanti pioni din structura manageriala a companiilor in ultimii
    doi ani, castiga in acest moment intre 3.000 si 6.000 de euro,
    potrivit head-hunterilor.

    George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search
    George Butunoiu Ltd., spune ca, in cazul directorilor financiari,
    cifra de afaceri a companiei reprezinta una dintre cele mai
    importante variabile in calcularea salariului. Astfel, precizeaza
    el, un CFO este platit cu 1.000 de euro pentru fiecare 10 milioane
    din cifra de afaceri a companiei. Spre exemplu, un director
    financiar dintr-o companie cu afaceri anuale de 50 de milioane de
    euro castiga, in medie, 5.000 de euro pe luna. Fireste, cresterea
    se plafoneaza de la un anumit nivel in sus, pentru ca este greu de
    crezut ca o companie care are anual afaceri de un miliard de euro,
    precum Metro, de exemplu, isi plateste directorul financiar cu
    100.000 de euro pe luna. In aceste cazuri, un nivel maxim de
    7.000-8.000 de euro este cel mai frecvent intalnit.

    La un nivel similar de remunerare se afla directorii de resurse
    umane. Ani la rand, ei s-au plans de faptul ca top managementul nu
    le acorda importanta cuvenita si ca nu ii ridica la rangul de
    “parteneri strategici”. Restructurarile pe care a trebuit sa le
    faca la nivel de personal, insemnand nu numai disponibilizari, ci
    si o reechilibrare de forte, la costuri mai mici, i-au tinut in
    priza pe directorii de resurse umane si cei mai multi au ajuns
    sa-si castige rolul si importanta pe care le-au clamat atata timp.
    Potrivit lui Ulrik Rasmussen, unul dintre partenerii firmei de
    executive search Pedersen & Partners, un director de resurse
    umane dintr-o companie cu cel putin 1.000 de angajati castiga intre
    3.500 si 5.000 de euro pe luna. George Butunoiu mentioneaza ca sunt
    si directori de resurse umane care ies din acest plafon si care pot
    castiga si 7.000-8.000 de euro pe luna. Ceva mai putin castiga
    directorii de marketing, salariile lor plecand de la 2.500 de euro
    si ajungand pana la cel mult 5.000 de euro, in cele mai bune
    cazuri.

    Discutia se poarta in cu totul alti termeni atunci cand este
    vorba despre veniturile directorilor generali din companii. In
    cazul lor, plafonul salarial este volatil si in majoritatea
    cazurilor este stabilit in urma unor negocieri indelungate, in care
    factori precum dimensiunea companiei, pozitia in piata si
    experienta profesionala anterioara a managerului respectiv sunt
    decisive. In acelasi timp, este stiut si ca managerii straini care
    vin sa conduca o companie in Romania au pretentii salariale mai
    mari decat romanii si, de obicei, acestea sunt acceptate. Asadar,
    in cazul top managerilor vorbim de salarii care pleaca de la
    5.000-6.000 de euro si pot ajunge pana la 10.000-15.000 de euro pe
    luna

  • Vanzari in crestere cu 10% pentru Roche Romania Diagnostics Division

    “2010 a fost primul an complet de activitate a Diviziei de
    Diagnostice pe piata din Romania. A fost un an in care ne-am
    consolidat echipa si portofoliul si ne bucuram ca am reusit sa
    stabilim relatii de colaborare solide cu partenerii nostri. Speram
    ca si pe viitor sa pastram trendul initial si sa avem o evolutie
    pozitiva”, a declarat cu privire la rezultatele dDiviziei in anul
    2010, Harald Wolf, Country Manager al Roche Romania.

    Toate cele cinci domenii de activitate ale diviziei au
    contribuit la cresterea vanzarilor, dar s-au remarcat in mod
    special arii precum Imunologia, Coagularea, Chimia clinica si
    Biologia Moleculara (Cercetare), care au adus o crestere a
    vanzarilor de 14%.

    In anul 2010, au fost lansate teste si aparatura de diagnostic
    pentru boli infectioase, coagulare, boli cardiovasculare, diabet,
    precum si instrumente pentru institutele de cercetare. De asemenea,
    au fost incheiate parteneriate cu o serie de spitale si clinici
    private, ce au inclus dotarea a doua laboratoare complet
    automatizate, de mare capacitate, cu echipamente de inalta calitate
    si un concept inovator de ansamblu.

    Pentru anul 2011, Roche Romania Diagnostics Division estimeaza o
    cifra de afaceri in jurul a 90 milioane lei, pe fondul lansarii de
    noi produse, dezvoltarii sistemului privat de sanatate si ca urmare
    a programelor de screening ce vor fi derulate de Ministerul
    Sanatatii.

  • Planurile celor mai inovatoare companii din tehnologie

    Seth Priebatsch, creatorul platformei de jocuri sociale pentru
    telefonul mobil Scavenger Hunt, are un sac de dormit la birou, ca
    sa ramana acolo peste noapte atunci cand e nevoie. “Cand nu lucrez
    ma simt inutil”, sustine tanarul de 21 de ani, care a lansat
    platforma de jocuri acum trei ani.

    SCVNGR are doua componente, una dedicata companiilor, iar alta
    consumatorilor. Membrii platformei au de rezolvat diverse sarcini –
    cum ar fi cautarea de obiecte intr-o locuinta, puzzle-uri sau
    realizarea de fotografii. Daca le duc la bun sfarsit, jucatorii
    sunt recompensati cu puncte sau premii reale. “Fiecare secunda pe
    care nu o petrec aducand noutati platformei este o secunda
    pierduta, pe care o altcineva o poate petrece construind baza unui
    joc concurent, cu un succes mai mare”, se justifica Priebatsch.
    Platforma are peste 500.000 de utilizatori si este disponibila in
    peste 70 de tari.

    Multe din companiile aflate la inceput, asa cum este si cazul
    SCVNGR, au tendinta de a-si baza viitorul pe un singur produs sau
    concept. “Fac pariuri mari, dar cele mai multe dintre ele ajung sa
    moara. Iar daca incearca mai multe lucruri, rata de esec este si
    mai mare”, constata Karim Lekhan, profesor asistent la Harvard
    Business School, citat de CNN. Pe de alta parte, companiile mici
    tind sa aiba mai putine reguli, iar angajatii au uneori mai mult
    timp sa-si puna la treaba creativitatea; asa au crescut, in fond,
    toti gigantii lumii tehnologice de azi. “Marile companii au
    avantaje care ar trebui sa le permita sa fie mai inovatoare ca o
    companie de dimensiuni mai mici”, adauga Jim Andrew de la compania
    de consultanta Boston Consulting Group (BCG). In primul rand e
    vorba de resursele financiare: daca o companie mica are o idee
    foarte buna, poate sa nu fie in masura sa scoata produsul pe piata,
    deoarece nu reuseste sa atraga fonduri suficiente. E adevarat insa
    si ca internetul si cloud computingul au redus investitiile
    initiale pentru dezvoltarea unei companii tehnologice. Unele
    startup-uri – de la Twitter pana la Tumblr – au nevoie doar de
    angajati si spatiu pe servere pentru a face ca modelele lor de
    business sa functioneze. Un alt avantaj este ca marile companii pot
    sa-si asume riscuri mari. Gigantii tehnologiei mizeaza pe o gama
    larga de produse si servicii, ceea ce inseamna ca pot experimenta
    idei intr-un anumit segment fara sa-si riste intreaga afacere.

    Microsoft, spre exemplu, a a intrat in lumea jocurilor, a
    telefoanelor mobile si a aplicatiilor web de consum, dar fara a-si
    periclita baza de clienti de business. “Microsoft, spre exemplu,
    este o orientata mai mult spre zona de business, nu spre
    consumatori”, a spus analistul Andrew Bartels din cadrul companiei
    de cercetare de piata Forrester Research. Anul trecut, Microsoft a
    avut venituri de aproape 20 mld. dolari, cea mai mare parte din
    vanzarile de software in ciuda eforturilor puternice de a se
    extinde in afacerile cu electronice de consum, precum consola de
    jocuri Xbox si playerul Zune. Doar 20-25% din afacerile companiei
    provin din vanzarile catre consumatori individuali, potrivit
    Forrester Research. Sandeep Aggarwal, analist la Caris &
    Company, estimeaza ca Microsoft a vandut doar doua milioane de
    dispozitive cu Windows Phone 7 in primele doua luni de la lansarea
    sistemului de operare mobil, in comparatie cu vanzarile de
    telefoane cu Android, care, potrivit analistului, ajung la noua
    milioane de unitati lunar.

    Mai mult de jumatate din cele mai inovatoare 50 de companii din
    lume sunt din SUA, insa cele din China vin tare din urma, reiese
    din cel mai nou top anual realizat pentru Bloomberg BusinessWeek de
    firma de consultanta Boston Consulting Group (BCG) pe baza unui
    sondaj in randul managerilor de companii, care a avut drept
    criterii numarul de produse si servicii noi, revolutionare, si
    succesul lor de piata, masurat in venituri si marja de profit. Pe
    primul loc in top se afla – pentru al cincilea an consecutiv –
    Apple, urmata de Google, Microsoft si IBM.

  • Companiile investesc anual 30 de milioane de euro in proiecte de responsabilitate sociala

    Referindu-se la eveniment, Rodica Lupu, Program Development
    Chairman JCI Europa, managerul proiectului, declara: “Dupa 20 de
    ani de democratie, societatea civila inca mai aşteapta miracole din
    partea statului, majoritatea romanilor refuzandu-si dreptul de a
    participa la viata comunitara. Chiar daca exista interes pentru
    actiunile de responsabilitate sociala şi chiar daca in Romania au
    fost implementate proiecte de succes de catre marile corporatii si
    organizatiile non-profit, pentru ca initiativa sociala sa produca
    intr-adevar efecte notabile avem nevoie de transparenţa si de
    transfer de know-how. Conform studiilor de specialitate”, continua
    Rodica Lupu, “investitiile cumulate realizate de companiile
    romanesti in proiecte de responsabilitate sociala nu depasesc 30 de
    milioane de euro, asta in conditiile in care piata publicitara este
    de 330 milioane de euro”.

    “Desi spiritul competitiv stimuleaza cresterea standardelor si
    inovatia in orice domeniu, cred ca acum, in Romania, in domeniul
    interventiei in comunitate, este momentul colaborarii si
    cooperarii, mai curand decat al competitiei. De aceea intentionam
    sa reunim toti actorii interesati sub umbrela acestui proiect,
    incepand cu marile corporatii, companiile mici si medii,
    organizatiile non-guvernamentale, factorii de decizie, etc. Dar, in
    final, asumarea individuala a responsabilitatii sociale de catre
    fiecare dintre noi este un factor esential, fara de care nu putem
    asigura dezvoltarea acestei initiative.”, concluzioneaza
    managerul.

    JCI Romania este o organizatie de tineri lideri, antreprenori si
    profesionisti afiliata retelei mondiale Junior Chamber
    International, care numara mai mult de 200.000 de membri in peste
    120 de tari.

  • Guvernul va decide pana la 31 iulie care din companiile cu pierderi vor fi privatizate sau lichidate

    Pentru companiile de stat va fi introdusa obligatia efectuarii
    periodice a unui audit extern, iar atributiile de verificare a
    managementului acestor companii vor fi transferate de la
    ministerele de resort catre Ministerul Finantelor. “Infiintarea
    celor doua companii energetice ramane un obiectiv important al
    Guvernului”, a adaugat premierul.

    Surse apropiate negocierilor au declarat, in urma cu doua
    saptamani, agentiei MEDIAFAX, ca FMI va insista in negocierea
    noului acord pentru privatizarea, reorganizarea sau lichidarea
    marilor companii de stat, apreciind ca prin vanzarea unor societati
    viabile statul va reusi sa finanteze la costuri mai reduse
    deficitul bugetar.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cele mai profitabile companii care nu platesc aproape deloc taxe (GALERIE FOTO)

    In SUA, taxele aplicate corporatiilor insumeaza 46,8% din
    venituri, aici fiind inclus impozitul pe profit de 27,6%, 10% taxe
    si impozite pentru angajati si 9,2% alte taxe. Aproximativ 115
    companii aflate pe lista celor mai mari 500 din lume a S&P
    cotizeaza insa cu doar 20 de procente, potrivit unui studiu
    realizat de Capital IQ pentru publicatia New York Times.

    Alte 37 printre care Citigroup sau AIG chiar castiga din taxe.
    Totul se datoreaza portitelor si breselor gasite de armata de
    oameni din departamentul financiar in codul fiscal american extrem
    de complicat.

    Dintre cele 500 de companii, 16 ajung sa plateasca statului
    american taxe chiar mai mici decat echivalentul a 5% din venituri.
    Datele sunt agregate pentru perioada 2005-2009.

  • Medicamente made in Romania. Cine sunt marii producatori?

    “Acum 20-30 de ani, Elena Ceausescu impartea fabricile, ce sa
    produca si unde: fostul Sicomed se ocupa de injectabile si
    perfuzabile, despre Antibiotice e clar, iar Terapia medicamente
    solide orale din zona cardiovascular, Biofarm se ocupa de
    brandurile cunoscute.” Am ajuns in 2011, iar configuratia
    producatorilor de medicamente din Romania s-a schimbat. Ce amintea
    mai sus Dragos Damian, seful Terapia-Ranbaxy, a fost dat uitarii,
    cat timp multinationalele au achizitionat vechile fabrici
    romanesti, le-au modernizat si, fireste, au diversificat
    portofoliul de medicamente produse.
    Branduri precum Ciocolax sau Rinofug au disparut complet, in timp
    ce altele continua sa ramana in mintea pacientilor, cu succes
    pentru producatorii autohtoni. “In trusa de prim ajutor a
    sovieticilor era batrana folie de plastic de Faringosept. A ramas
    traditia si de aceea cea mai mare parte a exportului companiei,
    circa 13 milioane de euro din totalul de 15, au plecat in 2010
    inspre Rusia si Ucraina”, sustine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a
    grupului Daiichi-Sankyo.

    Producatorii de medicamente generice sunt in majoritatea lor
    companii internationale cu importante facilitati de productie in
    Romania. In tarile Uniunii Europene, in special in cele ale Europei
    Centrale si de Est care se confrunta cu acelasi tip de probleme
    financiare, producatorii de generice sunt parteneri strategici ai
    sistemelor publice de sanatate si ai economiei nationale.
    Schimbarea cadrului de reglementare din 2010 pune bazele unui
    parteneriat intre autoritati si mediul de afaceri specific, pentru
    prima data si in Romania, dupa ce mecanismul de compensare
    avantajeaza medicamentele generice pentru economisirea de bani la
    bugetul de stat.

    “Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
    molecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
    importante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
    sistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
    digestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
    economiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
    medicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
    producatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
    miliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
    fabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
    sub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
    autohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
    vor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
    locale.

    In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
    lei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
    Actavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
    Terapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
    miliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
    locuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
    disponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
    peste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
    nivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
    iar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
    factor de multiplicare de opt ori.

  • Ce au cumparat institutiile de stat in 2010: telefoane mobile, laxative, lumanari. Vezi cati bani s-au cheltuit

    Contracte in suma cumulata de peste 3,7 milioane lei au fost
    incheiate si pentru achizitia de hartie xerox, pixuri, dosare,
    plicuri, bibliorafturi, cartuse toner, CD-uri, apa minerala, indica
    datele centralizate de MEDIAFAX.

    Pe lista companiilor de stat care au incheiat asemenea achizitii se
    afla astfel si societati cu probleme financiare pentru care
    Guvernul a fost obligat de catre FMI sa instituie un sistem de
    monitorizare financiara, precum CFR Calatori si Metrorex.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Unde gasesti cei mai ieftini carburanti?

    Potrivit datelor centralizate de incont.ro de la companiile
    petroliere, in Bucuresti, in acest moment, cei mai ieftini
    carburanti (ca medii de preturi) pot fi cumparati in ordine de la:
    OMV Petrom, LukOil, Rompetrol, MOL, OMV si Agip – ENI. De exemplu,
    la unele statii OMV Petrom gasesti carburanti la 4,94 lei, iar la
    Rompetrol sunt in anumite cazuri si la 4,99 lei, dar preturile
    variaza in functie de benzinarie. “Agip are preturi mai mari chiar
    decat OMV in Bucuresti, pentru ca are si cele mai bune locatii si
    atunci este normal ca la traficul pe care il are sa ramana la
    tarife inalte”, explica unul dintre oficialii companiilor
    petroliere chestionate.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro