Tag: Euro

  • Care este brandul de 44 de miliarde de euro. Top 10 cele mai valoroase (GALERIE FOTO)

    Google a ajuns cel mai valoros brand din lume, potrivit
    raportului Brand Finance 2011, citat de cnbc.com, dupa ce anul
    trecut a ocupat locul al doilea in topul celor mai valoroase
    branduri din lume. In 2011, a doua pozitie este detinuta de
    Microsoft, care a urcat trei trepte in ierarhie si a carui valoare
    de brand a ajuns pana la 42,8 miliarde de euro.


    Cu o valoare de piata de 36,2 miliarde de dolari, brandul
    Wal-Mart coboara pe locul al treilea, dupa ce anul trecut a detinut
    pozitia fruntasa.

    Pentru prima oara de cand este realizat acest top, Coca Cola a
    reusit “performanta” de a nu mai fi prezenta. Brandul gigantului
    producator de bauturi racoritoare valoreaza 25,8 miliarde de
    dolari, ceea ce il arunca direct pe locul al 16-lea.

    “Faptul ca in top sunt prezente atatea branduri din industria IT
    este un semnal ca lumea este intr-o permanenta inovatie tehnologica
    si ca acesta este viitorul”, spune David Haigh, CEO-ul Brand
    Finance. La fel de interesanta este si observatia ca topul este
    dominat de companii americane, singura exceptie fiind Vodafone,
    care este un brand britanic, pozitionat pe locul al cincilea, cu o
    valoare de piata estimata 30,67 de miliarde de dolari.

    Sursa: CNBC.com

  • Cursul BNR, la cel mai redus nivel din iunie 2010. Vezi cursul valutar

    Comparativ cu nivelul de vineri, de 4,2048 lei/euro, referinta
    de luni este cu 2,05 bani mai mica. O paritatea inferioara a fost
    publicata de BNR acum noua luni si jumatate, la 2 iunie 2010, de
    4,1835 lei/euro. Leul s-a apreciat mai pronuntat fata de dolarul
    american, iar BNR a anuntat un curs de schimb cu 6,09 bani mai
    redus, de 2,9947 lei/dolar, minimul ultimelor aproape 12 luni. Un
    curs mai mic a fost afisat de banca centrala la 18 martie 2010, de
    2,9817 lei/dolar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luna euro-patimilor. Cum aluneca economiile Europei in prapastie

    Declaratia, chiar daca facuta in toiul unei campanii electorale
    interne in care fiecare vot conteaza si e tot mai greu de obtinut,
    arata ca Germania nu va oferi in aceasta luna concesiile la care
    sperau Grecia, pe de o parte, si Irlanda, pe de cealalta. Si,
    pentru ca alegerile regionale din Germania vor tine pana la toamna,
    e greu de crezut ca discursul de la Berlin se va mai relaxa in
    urmatoarele luni. “Copiii teribili” ai eurozonei, Grecia si
    Irlanda, sperau sa poata convinge oficialii germani sa sprijine o
    relaxare a datoriilor pe care acestea le-au contractat anul trecut
    – 110 miliarde de euro, respectiv 85 de miliarde de euro – ca sa
    alunge vulturii pietelor financiare care-i asaltau cu dobanzi
    impovaratoare.

    Atena a cerut o extindere de la trei la sapte ani a scadentei
    imprumutului contractat anul trecut (ceea ce inca ar mai putea fi
    obtinut), dar si o rascumparare a imprumuturilor contractate deja
    cu alti bani ai eurozonei, obtinuti din vanzarea de eurobonduri,
    care sa scada astfel si mai mult povara datoriei care apasa pe
    umerii grecilor, de circa 150% din PIB. La randul sau, coalitia
    proaspat venita la putere in Irlanda s-a angajat electoral sa
    obtina renegocierea pachetului de asistenta contractat anul trecut
    pentru ca, nu-i asa, grecii n-au decat sa plateasca dobanda de 5,8%
    la imprumut pentru ca au mintit cu privire la deficitul lor, dar
    irlandezii de ce sa fie taxati la acelasi nivel doar pentru ca au
    salvat bilanturile contabile ale unor banci? Pe de cealalta parte,
    Comisia Europeana s-a angajat ca pana la sfarsitul acestei luni sa
    vina cu un plan concret de sprijinire a altor state membre atacate
    de pietele financiare, de vreme ce actualul cadru, Fondul European
    de Stabilitate (EFSF), a cam ajuns la fundul sacului si nici
    Portugalia, nici Spania si nici Italia nu se mai pot acomoda cu
    dobanzile in crestere pe care le au de platit de fiecare data cand
    ies pe pietele financiare.

    Liderii europeni, grupati in cele doua mari familii ideologice
    ce s-au intalnit vinerea trecuta la Helsinki (dreapta) si Atena
    (stanga), sunt presati din toate partile sa-si creioneze rapid o
    strategie pentru cele doua summit-uri de la 11 martie (cand se
    intrunesc liderii eurozonei), respectiv din 24-25 martie, cand
    Consiliul European ar trebui sa ia o decizie, prin consens,
    referitoare la viitorul financiar si monetar al Europei. In
    discutie vor fi si ideile pe care Franta si Germania le-au trantit
    pe masa UE la inceputul lui februarie, referitoare la plafonarea
    cresterilor salariale, nivelarea politicilor fiscale si a varstei
    de pensionare in zona euro, totul impachetat sub forma unui pact de
    competitivitate care a incins spiritele in familia europeana.

    Singurul lucru aproape sigur este ca pachetul de salvare
    financiara a zonei euro va fi extins de la 440 la 500 de miliarde
    de euro, pentru a asigura Portugalia, care nu se stie cat mai
    rezista, dar si Spania, daca bancile sale regionale – cajas – nu
    vor reusi pana la toamna sa-si acopere cu provizioane imprumuturi
    de 100 de miliarde de euro considerate potential toxice. Comisia
    Europeana s-a aratat insa mai ingrijorata in aceste zile de soarta
    Greciei care, desi s-a angajat sa-si reformeze cheltuielile
    publice, se descurca tot mai greu cu colectarea impozitelor si
    cresterea imprumuturilor neperformante, dar si cu flexibilizarea
    pietii muncii, cel putin in cazul profesiilor liberale
    (“farmacistul grec” devine tot mai mult etalonul impotentei
    statului de a negocia cu o casta care-si dicteaza propriile
    legi).

    Potrivit unui think-tank de la Bruxelles, Grecia ar avea nevoie
    de o crestere sustinuta de 8% pe termen mediu ca sa-si poata
    permite sa ramburseze creditele accesate, nivel pe care majoritatea
    analistilor il considera nerealizabil. Bomboana pe coliva
    sperantelor Greciei si Irlandei a venit joia trecuta, cand
    Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a
    pronuntat ca un trasnet doua cuvinte la care aproape nimeni nu se
    astepta: “vigilenta sporita”, sintagma care in jargonul financiar
    semnaleaza ca BCE va creste dobanda pentru a tempera inflatia in
    zona euro. Daca rostogolirea datoriilor pentru Grecia si Portugalia
    era si pana acum anevoioasa, cu o dobanda de referinta a BCE
    marita, misiunea va deveni cu adevarat dificila. Iar Grecia trebuie
    sa iasa pe piete pe 8 martie ca sa stranga 1,44 miliarde de euro si
    din nou pe 15 martie, iar a doua zi, Portugalia ar trebui sa se
    imprumute si ea cu 750 de milioane – 1,25 miliarde de euro pentru a
    rambursa imprumuturile ajunse deja la scadenta.

  • De cine depinde cursul de schimb in Romania. Negritoiu, ING: Cursul nu e determinat doar de starea economiei

    Si analistii financiari intrebati de gandul se arata surprinsi
    de aprecierea din ultima perioada a monedei nationale si spun ca
    deocamdata nu exista semne vizibile ale revenirii economiei. “Eu nu
    vad cursul ca fiind determinat de structura economiei si a
    fluxurilor de capital. Este un curs destul de mult influentat si de
    tranzactiile pe care le face BNR si Ministerul de Finante”, a
    declarat miercuri Misu Negritoiu, la prezentarea rezultatelor
    financiare pe 2010 ale bancii, potrivit Mediafax. El a explicat si
    in ce conditii se poate aprecia leul fara legatura cu performantele
    economiei. O asemenea situatie se produce cand Ministerul de
    Finante se imprumuta in valuta din strainatate pentru a finanta
    deficitul bugetar. Cum statul nu poate face cheltuieli in euro sau
    dolari, ci numai in moneda nationala, valuta este schimbata in lei
    la BNR. De aici rezulta un exces de valuta pe piata, care duce
    automat la intarirea artificiala a leului. Si interventiile bancii
    centrale pe piata – cand BNR vinde valuta – duc la aprecierea
    monedei nationale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cine te angajeaza pentru salarii intre 2000 si 8000 de euro- lista ofertelor de munca pentru romani in Dubai, Caraibe, India

    Marea Britanie cauta 66 de medici anestezisti si 66 de medici de
    familie si le ofera 4.500-5.000 de euro pe luna. Potrivit siteului
    tjobs.ro conditiile sunt cunoasterea temeinica a limbii engleze si
    minimum 2 ani de experienta. In Romania, salariul mediu net al unui
    lucrator in domeniul sanatate si asistenta sociala este 276,9 de
    euro.

    Dubai cauta 100 de medici specialisti in domenii precum
    chirurgie, pediatrie, stomatologie, ginecologie si le ofera intre
    5.800 si 8.600 de euro. Conditiile sunt cunoasterea temeinica a
    limbii engleze si minimum 5 ani de experienta.

    Italienii angajeaza 15 soferi de TIR, carora le ofera intre
    2.000 si 2.500 de euro. Cerintele sunt experienta si cunoasterea la
    nivel incepator a limbii italiene.

    Finlandezii cauta 10 sudori romani si le ofera 2.500-3.000 de
    euro. Candidatii trebuie sa cunoasca engleza si germana si sa aiba
    minimum 1 an experienta.

    Suedezii vor cinci medici oncologi romani, carora le ofera cate
    4.500-5.000 de euro pe luna. Cei care vor sa aplice trebuie sa
    stie, insa, ca vor urma un curs pregatitor de suedeza (7
    luni).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Franks: Tarile cu regim flexibil al cursului de schimb sa nu se grabeasca sa adere la euro

    “Tarile cu regim fix al cursului de schimb trebuie sa intre in
    zona euro cat de repede pot (…) Pentru statele cu regim flexibil,
    cum sunt Polonia, Ungaria, Cehia, Romania, este mai bun un mix, sa
    nu se grabeasca, si sa utilizeze flexibilitatea politicii monetare.
    Sigur, este o masura temporara, si reformele pana la urma trebuie
    facute. (…) Ajustarile fiscale au oferit spatiu pentru politica
    monetara, iar reducerea dobanzilor va ajuta companiile din aceste
    state”, a spus Franks, prezent la The Euromoney Central &
    Eastern European Forum. El a precizat ca, in ciuda masurilor
    importante adoptate de statele din regiune in ultimii ani, este
    “mult mai mult de facut” in zona reformelor structurale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat va fi cursul leului peste sase luni

    Spunea guvernatorul BNR ca prin 2009 cei de la o agentie de
    rating comentau ca le vine greu sa coteze o tara ca Romania, care
    nu remarca nimic din ce se intampla in jurul ei in lume, din moment
    ce in Parlament se majoreaza salarii cu 50% in plin asalt al
    crizei. Optimismul ciudat de atunci al autoritatilor s-a perpetuat
    in alte forme si ulterior, cand au declarat periodic ca iesim din
    criza, ca am iesit deja din criza, ca tot ce-a fost mai greu a
    trecut, dar fara ca economia sa fi izbutit sa depaseasca
    recesiunea. Previziuni asemanatoare au avut si economistii romani
    si straini, inclusiv cei de la FMI, fara a se fi implinit. Toate
    acestea au nutrit un climat de neincredere greu de scuturat: stim
    cu totii cum arata forumurile publicatiilor online cand apar
    articole cu previziuni despre mersul economiei.

    In schimb, au capatat credit tocmai prezicerile catastrofice ori
    teoriile despre iesirea din criza pe seama unui curs de 6 lei, a
    unei inflatii de 20% sau a legarii monedei nationale la dolar.
    Realitatea e insa mult mai putin spectaculoasa. Romania n-a intrat
    in incapacitate de plata “ca Grecia”, leul nu s-a prabusit, ba
    chiar din a doua parte a lui 2009 si-a gasit locul intr-un interval
    de curs neobisnuit de stabil, cu care s-a obisnuit treptat toata
    lumea, inclusiv exportatorii, care spun acum ca i-a ajutat sa iasa
    din recesiune inaintea restului economiei.

    In ce ne priveste, am ajuns la al cincilea an cand, la fiecare
    sase luni, incercam sa obtinem de la analistii bancilor previziuni
    despre cat va fi cursul peste jumatate de an – in cazul de fata,
    cat va fi cursul la 30 iunie. Iar rezultatele seamana foarte bine
    cu cele de vara trecuta formulate pentru 30 decembrie: atunci,
    intre 4,1 si 4,35 leu/euro, acum intre 4,05 si 4,3 euro. In
    ianuarie trecut, cand au facut estimari pentru sfarsitul lui iunie,
    bancile s-au inselat inevitabil din cauza episodului de depreciere
    rapida din vara, ocazionat de tensiunile din jurul taierii
    pensiilor transformate rapid in majorare de TVA la 1 iulie.

    Ulterior insa, astfel de episoade nervoase n-au mai avut loc in
    viata leului. La sfarsitul lui noiembrie, leul a trecut de mai
    multe ori de nivelul de 4,3 din cauza situatiei incordate din zona
    euro (PIIGS) si din Ungaria, dar asta a fost tot. Doua banci dintre
    cele ce au raspuns solicitarii BUSINESS Magazin vara trecuta s-au
    apropiat cu estimarea de cursul real la care s-a incheiat luna
    decembrie – 4,2848 lei/euro (Carpatica – 4,30), respectiv 3,2045
    lei/dolar (Volksbank – 3,23). Or, ne amintim ca au fost perioade,
    in alti ani, cand nicio previziune n-a putut nici sa aproximeze
    cursul, si nu din cauza unei slabe capacitati de predictie din
    partea bancilor, ci pentru ca volatilitatea cursului era pe atunci
    ridicata – un fenomen de care acum am uitat si sa ne mai temem.


    “Regimul de flotare controlata a cursului de schimb si rezervele
    valutare mari ce acopera aproape noua luni de importuri furnizeaza
    BNR instrumentele necesare pentru a contracara volatilitatea”,
    afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Evolutia leului in
    raport cu euro, apreciaza el, va fi determinata anul acesta in
    primul rand de modul concret de aplicare a reformelor publice in
    Romania si mai ales de perceptia investitorilor cu privire la
    acestea. Daca sunt indeplinite tintele convenite cu FMI si UE, se
    incheie un nou acord cu FMI si mediul extern ramane relativ
    favorabil, atunci “vom avea stabilitate a leului in coridorul
    4,1-4,3, iar media cursului de schimb fata de euro in 2011 ar putea
    fi sub 4,2”.

    Economistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
    randul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
    ar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
    de bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
    politici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
    pe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
    Acum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
    implinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
    folosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
    asupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
    credit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
    Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica.

  • Criza euro se adanceste. Spreadurile datoriilor Spaniei, Italiei si Belgiei ating un maxim record

    Euro s-a depreciat sub pragul de 1,3 dolari pe unitate pentru
    prima oara de la jumatatea lunii septembrie, in pofida incercarilor
    liderilor europeni de a calma pietele. La doua zile dupa ce Uniunea
    Europeana a aprobat un ajutor de 85 de miliarde de euro pentru
    Irlanda, temerile privind extinderea crizei in Portugalia si Spania
    au persistat, iar costul imprumuturilor unor tari mari precum
    Italia, Franta si Spania a crescut. Pietele iau deja in calcul un
    evantual ajutor pentru Portugalia, desi autoritatile de la Lisabona
    dezmint, asa cum au procedat initial si liderii irlandezi.

    Ajutorul pentru Portugalia nu va reprezenta o problema, dar
    asistenta Spaniei ar testa resursele UE si ar pune mai mult sub
    semnul intrebarii integritatea zonei euro, fiind posibil ca
    problemele sa continue sa se extinda in restul Europei. Italia, a
    treia mare economie din zona euro, este considerata prea mare
    pentru a intra in faliment si prea mare pentru a primi un ajutor de
    urgenta. Willem Buiter, analist la Citigroup, a descris criza
    datoriilor din zona euro drept “o uvertura”, anticipand ca temerile
    privind defaultul statelor s-ar putea extinde in curand in Japonia
    si Statele Unite. “Nu exista o siguranta absoluta a datoriilor
    suverane”, afirma Buiter. Tomasso Padoa-Schioppa, fost ministru de
    Finante italian, consilier al guvernului elen, a recunoscut ca
    pietele sunt “foarte nervoase”, dar crede ca temerile legate de
    Spania si alte tari mari din zona euro sunt exagerate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revista presei economice din Romania


    Romanii taie cu 9% cheltuielile
    pentru alimente, bautura si
    tigari, sustine Gandul, citand estimari care afirma ca daca
    anul trecut, la casele magazinelor ajungeau circa 22 de miliarde de
    euro, anul acesta suma va fi mai redusa cu 2 miliarde. Firmele care
    depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate
    pe baza rezultatelor obtinute la proiecte similare din ultimii
    cinci ani si in urma unui audit financiar pe ultimii trei
    ani.


    Directorul FMI, Dominique Strauss-Kahn
    , a declarat la un post
    de televiziune elvetian ca pentru tari ca Romania, Ungaria, Grecia
    sau Irlanda, incetarea de plati este iminenta daca nu aplica
    “politici dure”, consemneaza Adevarul. Transportatorii
    rutieri sunt furiosi din cauza cresterii cu pana la 50% a taxei de
    inmatriculare, motivand ca masinile se strica repede din cauza
    drumurilor, iar piata second-hand europeana devine inaccesibila
    odata cu majorarea taxei auto.


    Mai are Romania nevoie de euro?
    se intreaba Romania
    Libera
    , caci corsetul euro se dovedeste prea larg pentru
    economiile puternice, prea strans pentru cele indisciplinate
    bugetar si prea scump pentru cele ca Romania, care asteapta sa fie
    admise. Pensiile din sistemul public vor fi inghetate la valorile
    actuale in 2011, iar contributiile de asigurari sociale percepute
    angajatorului si angajatului nu vor scadea sub nivelul actual,
    conform proiectului de buget.

    Proiectele de productie a energiei din surse regenerabile din
    Romania prezinta multe riscuri in ceea ce priveste impactul asupra
    mediului si din cauza exproprierilor ori a avizelor, sustine

    Banca Europeana de Investitii
    , citata de Evenimentul
    Zilei
    . Astazi este termenul-limita pana la care firmele
    romanesti trebuie sa depuna la Fisc declaratiile aferente lunii
    octombrie, fara sa plateasca amenda, companiile mari si mijlocii
    fiind obligate sa le transmita online.


    Bursa de Valori
    a debutat in 1995 cu mai putin de zece companii
    listate, dar a ajuns in trei ani sa adune peste 120 de emitenti, la
    care s-au adaugat peste 5.500 de companii de pe RASDAQ; acum insa,
    scrie Ziarul Financiar, pe Bursa sunt 74 de companii, iar
    RASDAQ mai numara doar 1.300. Bancile au traversat trimestrul al
    treilea fara miscari majore de reducere a retelelor, iar media
    salariala raportata la banca centrala a ramas la peste 3.000 de lei
    net.

  • Isarescu: Nu cred in atingerea cu orice cost a tintei de deficit daca se creeaza alte probleme

    “Nu cred personal ca un mix sustenabil de politici economice
    trebuie sa se bazeze pe fortarea unei anumite laturi, de exemplu pe
    atingerea neaparata si cu orice cost a tintei de deficit bugetar
    daca o asemenea eventualitate creeaza probleme in alta parte”, a
    spus Isarescu, in cadrul unei conferinte de presa. El a mentionat
    ca daca Romania se va ambitiona sa ceara un deficit bugetar mai
    mare, va fi taxata sub forma costurilor finantarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro