BusinessMagazin

Tag: smartphone

  • iPhone 6 ar putea fi începutul sfârşitului pentru Apple

    ”Samsung Galaxy S este cel mai bun smartphone ce rulează Android, însă iPhone-ul este cel mai bun smartphone de pe piaţă„, scria recent Farhad Manjoo, analist al revistei Bits. ”Singurul avantaj real al celor de la Samsung este că telefoanele lor au ecrane mai mari. Drept urmare, tot ceea ce trebuie să facă Apple este să mărească displayul telefonului.„

    Cea mai mare întrebare pe care şi-o pun investitorii, crede Ed Bowsher de la The Money Week, este dacă iPhone 6 le va permite celor de la Apple să vândă în continuare produse scumpe cu o marjă considerabilă de profit. ”Pe termen scurt, acţiunile companiei din Cupertino ar trebui să crească, însă este foarte probabil ca 2015 să nu mai prezinte aceleaşi rezultate ca anii trecuţi. Spre exemplu, de fiecare dată când Apple a lansat un model nou, acţiunile au crescut cu 20-25% în următoarele şase luni.

    Sunt şanse mici ca acest lucru să se întâmple din nou„, notează analistul. Alţi specialişti sunt de părere că versiunea numărul şase va avea un impact pozitiv asupra vânzărilor Apple. ”Există mai mulţi factori care sugerează că acesta va fi un an foarte bun pentru Apple, consideră Jon Fortt, editor la CNBC. ”În primul rând, modelul lansat va fi unul nou şi nu un upgrade. În doilea rând, cererea pentru un iPhone cu ecran mai mare este evidentă. Şi în ultimul rând, prezenţa Apple în China începe să se facă cu adevărat simţită.„

    Conform unei analize realizate de Canalys, 34% din telefoanele vândute în primul trimestru al anului 2014 aveau ecrane mai mari de 5 inchi; aceste date confirmă ideile lui Jon Fortt, care evidenţia nevoia ca Apple să folosească ecrane mai mari. Iar noul iPhone ar putea reprezenta un moment de cotitură în istoria companiei din Cupertino, deoarece ultimele modele lansate, iPhone 5S şi 5C, au reprezentat doar upgrade-uri la telefoanele lansate anterior. Primul element despre care se ştie cu siguranţă că va apărea este sistemul de operare iOS 8, care ar trebui să funcţioneze mai repede şi mai fluid decât versiunile anterioare.

    Nu există nicio certitudine referitor la iPhone 6, însă câteva idei au apărut de mai multe ori printre sutele de zvonuri lansate în ultimul an. Poate cea mai vehiculată idee este că acesta va avea un design cu totul nou; ar fi ceva ieşit din comun, având în vedere că ultima modificare serioasă a designului s-a înregistrat odată cu trecerea de la iPhone 3GS la iPhone 4. O memorie extinsă, pornind chiar de 64 GB, ar fi un răspuns extrem de bun la nemulţumirea multor utilizatori Apple. Faptul că iPhone nu permite instalarea unui card extern de memorie este o problemă pe care Tim Cook şi echipa nu par să interesaţi să o rezolve, cel puţin în viitorul apropiat.

    Una din cele mai frecvente probleme întâlnite de posesorii de iPhone este fragilitatea ecranului. Acesta este evident un neajuns, atunci când compari telefonul ce cele produse de Samsung, care au proiectat seria Galaxy cu un display mult mai rezistent şi mult mai ieftin, drept pentru care, spun zvonurile, noul iPhone va folosi o tehnologie diferită de cea utilizată până acum..

    Revenind la design, este foarte probabil ca noul model să aibă o carcasă premium, din metal. Acest zvon a fost alimentat şi de faptul că Apple a depus cererea de patentare a unei tehnologii numite ”printare cu metal lichid„. Şasiul telefonului va fi cel mai subţire de până acum, având o lăţime de sub 7,5 mm. Logo-ul prezent pe partea din spate a iPhone-urilor va fi de fapt un LED care se va aprinde atunci când există notificări pentru utilizator.

    Apple va mai lansa şi o variantă cu ecran mai mare, de 5,5 inchi, numită iPhone Air. Aceasta ar trebui să concureze cu modelul Galaxy Note al celor de la Samsung, adică un crossover între telefon şi tabletă. Data de lansare a fost stabilită de cei la Apple pe 9 septembrie.

  • Orange a lansat minidrone controlate de pe smartphone sau tabletă, în oferta companiei.

    Minidronele Rolling Spider şi Jumping Sumo pot fi controlate cu ajutorul unei aplicaţii gratuite, FreeFlight 3, pentru dispozitive iOS, Android, Windows 8.1 şi Windows Phone 8.1.

    Prima dronă se poate deplasa atât în aer, cât şi pe sol, pe pereţi şi chiar pe tavan. Aceasta este echipată cu o cameră verticală, poziţionată sub fuselaj, care o ajută să se stabilizeze în timpul zborului şi să realizeaze fotografii în aer liber sau în interior.

    Drona are autonomie de 8 minute şi funcţionează cu o baterie reîncărcabilă.

    Jumping Sumo este echipată cu două roţi retractabile, se poate deplasa cu o viteză maximă de 2 metri/secundă şi are o autonomie de 20 de minute.

    Aceasta este echipată cu obiectiv superangular care trimite imagini video în direct pe ecranul smartphone-ului sau tabletei pilotului şi poate realiza fotografii şi videoclipuri pe care le poate stoca pe un stick micro-USB conectat în prealabil la ea.

    Cele două minidrone vor fi disponibile atât în Orange shop, cât şi în magazinul online, la preţul de 169 euro pentru Parrot Jumping Sumo, respectiv 109 euro pentru Parrot Rolling Spider.

  • Românii, mari cumpărători online de smartphone şi tabletă

    Rezultatele studiului GfK Purchase Journey care monitorizează  procesul de cumpărare pentru smartphone-uri şi tablete în 4 ţări: România, Marea Britanie, Rusia şi Belgia.

    22 august 2014 – Cum se informează cumpărătorii din diferite pieţe atunci când vine vorba despre o achiziţie majoră cum ar fi un smartphone sau tabletă? Cum diferă comportamentul lor de la o cultură la alta? Aceasta a fost întrebarea adresată într-un studiu GfK realizat în România, Marea Britanie, Belgia şi Rusia şi în care a fost investigat procesul de cumpărare  pentru smartphone-uri şi tablete.

    Nu este o surpriză faptul că cei mai mulţi cumpărători de smartphone-uri caută informaţii online, dar cifrele diferă de la o ţară la alta: 95% în Rusia, 92% în Belgia, 86% în Marea Britanie şi 77% în România. Totuşi, căutările online nu se traduc neapărat în vânzări finalizate în acest mediu. Comportamentul tipic este de informare online şi cumpărare offline, tendinţă care ne aşteptăm să continue. De ce? Deoarece cumpărătorii consideră smartphone-ul şi tableta obiecte foarte personale. Prin urmare, simt nevoia să atingă produsul, să îi testeze modul de funcţionare. În plus, dorinţa de a verifica informaţiile colectate online, îngrijorările privind plata electronică şi dorinţa de a evita costul si timpul de livrare fac ca modalitatea preferată de achiziţionare să fie offline, din magazin.

    Cât timp petrec oamenii căutând informaţii online?

    Timpul mediu în cele patru pieţe analizate este de 52 de minute, indicând faptul că aceste căutări sunt luate foarte în serios. Există însă diferenţe mari între ţări. Britanicii petrec cel mai mult cu aceste cercetări – 70 minute. Românii îi urmează, cu 63 minute, în vreme ce belgienii dedică 52 de minute, iar ruşii cel mai puţin timp – doar 24 minute. Aceste căutări nu se întâmplă într-o singură sesiune, ci se întind pe un număr mai mare de zile. Studiul GfK arată că întregul procesul de cumpărare variază de la un minim de 15 zile în România, la 17 în Rusia şi la 21 în Belgia. În Marea Britanie este aproape de două ori mai mare decât în celelalte pieţe, durând 41 de zile.

    Timpul petrecut pe site-uri

    Când ne uităm la cât de multe site-uri vizitează cumpărătorii, continuăm să vedem diferite trasee de cumpărare în cele 4 ţări analizate. Belgienii petrec 2.5 minute pe un site, cu o medie de 21 de site-uri investigate. Sub o treime (32%) au cumpărat online. În Marea Britanie, media este de 7.7 minute timp petrecut pe site, la un număr de 9 site-uri vizitate şi 42.5% au cumpărat online. Cea mai mare proporţie de persoane care cumpără online (55%) se află în România. Românii vizitează în medie 8 site-uri, dedicând 7.8 minute fiecăruia. Rusia are cel mai mic procent de achiziţii online, de doar 19%. Ruşii au vizitat 7 site-uri, cu o medie de 3.4 minute petrecute pe fiecare dintre ele. În general, cumpărătorii din Marea Britanie şi România au un comportament similar, petrecând mai mult timp pe mai puţine site-uri. În contrast, belgienii iau în considerare mult mai multe site-uri în căutările lor decât cumpărătorii din celelalte 3 pieţe, pentru că sunt interesaţi să găsească cel mai bun preţ, în timp ce pentru ruşi procesul de informare online este mai puţin intens şi variat.

    Opiniile terţilor au mai puţină influenţă decât site-urile producătorilor şi ale operatorilor în călătoria de cumpărare

    În toate ţările în care GfK a derulat studiul, site-urile producătorilor şi ale operatorilor constituie o sursă de informaţii cheie pentru cumpărători, la fel ca site-urile de comparare a preţurilor. Deşi percepţia privind brandul este puternic influenţată de social media, opiniile altor persoane exprimate pe aceste reţele de socializare s-au dovedit a fi mai puţin influente în procesul de cumpărare. Excepţie fac cumpărătorii de iPhone, în cazul cărora word-of-mouth-ul joacă un rol important. În cele din urmă, studiul a arătat că social media au fost folosite de doar 6% dintre cumpărătorii din Rusia, de 8% în România, 14% în Marea Britanie şi 22% în Belgia, ilustrând faptul că, deşi mediile sociale sunt în creştere ca importanţă atunci când vine vorba despre influenţarea procesului de cumpărare, ele sunt încă la un nivel relativ scăzut de utilizare.

    În aceste pieţe, linia de demarcaţie dintre punctele de interacţiune cu mediul online şi offline în procesul de cumpărare devine din ce în ce mai neclară – şi va deveni şi mai mult pe măsură ce numărul de astfel de puncte (touch points) va creşte. Consumatorii comută uşor între mediile virtuale de informare şi cele fizice de mai multe ori în timpul căutărilor lor. Astfel, profită de cea mai bună ofertă, indiferent dacă aceasta se găseşte pe un site de comerţ electronic sau într-un magazin offline. De aceea, procesul de înţelegere a comportamentului consumatorilor devine din ce în ce mai provocator, în special în ceea ce priveşte segmentarea consumatorilor şi identificarea diferitelor tipologii ale acestora. Aceasta înseamnă că retailerii trebuie să monitorizeze cu multă grijă procesul de cumpărare al consumatorilor, modeland rutele tipice, cu scopul de a înţelege şi de a influenţa momentele-cheie de luare a deciziilor.

    Pentru mai multe informaţii şi filme de prezentare despre soluţia GfK Purchase Journey click aici.

    Metodologia GfK

    Purchase Journey este soluţia GfK globală brevetată care oferă o perspectivă 360 de grade asupra procesului de cumpărare, prin îmbinarea analizelor privind atitudinile consumatorilor cu date de monitorizare a comportamentului lor în mediul online, obţinute prin tehnologia LEOtrace. Purchase Journey este soluţia ideală, şi în prezent singura, pentru companiile care doresc:

    •           Să înţeleagă întreg procesul de cumpărare a unui produs, serviciu sau a unei mărci

    •           Să identifice elementele care influenţează procesul de cumpărare, momentele şi informaţiile care determină schimbarea criteriilor pe parcursul acestuia

    •           Să identifice site-urile de internet cele mai vizitate şi tipul de informaţii valorificate de pe acestea de-a lungul procesului de cumpărare

    •           Să optimizeze strategia de marketing şi comunicare pentru îmbunătăţirea conversiei şi retenţiei consumatorilor

    Despre GfK

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro în 2013. Activităţile GfK România sunt structurate în două sectoare, Consumer Choices şi Consumer Experiences.

    GfK reprezintă sursa de încredere care oferă informaţii relevante despre piaţă şi despre consumatori şi care ajută companiile să ia decizii inteligente. Peste 13,000 de experţi în cercetarea de piaţă îmbină pasiunea lor cu cei 80 de ani de experienţă GfK în ştiinţa datelor. Aceasta permite GfK să ofere insight-uri globale importante, îmbinate cu expertiza locală, în peste 100 de ţări. Prin utilizarea unor tehnologii inovatoare şi abilitatea de a lucra cu cifrele, GfK transformă datele din studii în insight-uri acţionabile, care să permită clienţilor săi să-şi îmbunătăţească avantajul competitiv şi să îmbogăţească experienţele şi alegerile consumatorilor.

  • Technostalgia: discheta, Encarta sau screen-saver-ul, produse ce n-au mai avut nicio şansă în epoca smartphone-urilor

    1. Sunetul de dial-up

    2.  Dischetele: aceste unităţi de stocare puteau să găzduiască circa 120 MB – ideale pentru stocarea a diferite documente scrise sau imagini, dar mai puţin utile pentru aplicaţii mai mari şi jocuri. Înainte de apariţia CD-ROM-urilor, se foloseau circa 10-15 diskete pentru instalarea unui program.

    3. Colecţia de Screen Saver: prăjitoare de pâine zburătoare, acvarii tropicale sau artificii, toate ne protejau monitoarele tubulare de arderi şi reprezentau o modalitate de a-ţi evidenţia personalitatea. Multe erau gratuite, iar cei mai mulţi dintre utilizatori şi-au păstrat colecţia mult timp după apariţia ecranelor LCD ce le făcea inutile.

    4. Accesorii de birou antromorfice: Clippy era mereu cu un pas înaintea utilizatorilor ştiind ce intenţionau ei să scrie chiar înainte de a-şi termina propoziţiile.

    5. Encarta: enciclopedia Microsoft a început să fie disponibilă în 1993 oferind imagini şi videoclipuri cu conţinut educativ interactiv. Ulterior, Microsoft a adăugat articole preluate de la Collier`s şi Macmillan, făcând produsul din ce în ce mai complex cu fiecare an. Jocul MindMaze care testa tinerii jucători prin întrebări tip Trivia este cel care stârneşte cele mai multe nostalgii la acest capitol.

    6. A/S/L: cu mult înainte de Twitter, Facebook sau WhatsApp a existat Internet Relay Chat (IRC), o reţea de comunicare prin chat divizată în canale. Platforma nu se afla în proprietatea unei singure entităţi şi era operată de o reţea de administratori care se ocupau de o anumită comunitate.

    7. Procesoare Word antice: procesoare Word au existat dinainte de era computerelor personale, dar erau maşinării cu un scop unic: scrisul. 

    8. Sistemele de operare cu sistem de comandă: dacă voiai să derulezi un program sau să vezi o listă de fişiere înainte de 1985, trebuia să scrii un cond într-un sistem de operare, de cele mai multe ori în MS-DOS. În 1990, odată cu lansarea Windows 3.0, interfaţele grafice pentru utilizatori au căpătat o altă dimensiune.

    9. Media playerele: iniţial, web-ul era plin de music playere, dar WinAmp a câştigat interesul celor mai mulţi dintre utilizatori. Suport playlist, skin-uri pe toate gusturile sunt două dintre calităţile programului nelipsit de la petrecerile anilor 2000.

    10. Jocurile de strategie pe calculator: Sierra domina jocurile de aventură, iar Maxis era preferat pentru strategie şi simulări. Giganţii erei erau Sid Meier’s Civilization, Blizzard’s Warcraft şi jocul lansat de Microsoft, Age of Empires.

  • Samsung Electronics a pierdut poziţia de lider în China şi India, în favoarea unor companii locale

     Xiaomi Corp. a devenit cel mai mare furnizor de smartphone-uri în China, în trimestrul al doilea, în timp ce Micromax Informatics a realizat cele mai mari vânzări pe piaţa telefoanelor mobile din India, potrivit datelor publicate în această săptămână de companiile de cercetare a pieţei, transmite Bloomberg.

    În ambele cazuri, Samsung a coborât pe poziţia a doua.

    Profitul şi vânzările Samsung sunt în scădere, cumpărătorii preferând, în locul smartphone-urilor Galaxy, aparatele mai ieftine furnizate de producători locali.

    Xiaomi menţine preţurile la un nivel scăzut prin vânzări prin intermediul site-ului propriu, în timp ce Micromax oferă modele cu o durată mai lungă de viaţă a bateriei şi capacitate dual-SIM, pe o piaţă unde operatorii nu subvenţionează telefoanele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul hotel din lume care renunţă la chei. Oaspeţii vor intra în cameră cu telefonul

    Lanţul hotelier Hilton a anunţat de curând că va demara un proiect de eliminare a cheilor şi cartelelor folosite pentru intrarea în cameră, înlocuindu-le cu o aplicaţie specială ce va fi instalată pe smartphone-uri.

    Pe lângă această facilitate, oaspeţii vor putea folosi aplicaţia atunci când fac check in şi chiar înainte de a ajunge la hotel, pentru a selecta camera dorită. Până la sfârşitul anului, lanţul vrea să implementeze sistemul în peste 4.000 de unităţi la nivel mondial, relatează Business Insider.

    Diverse lanţuri hoteliere au mai încercat să implementeze un astfel de sistem, dar nu la un număr atât de mare de unităţi de cazare. Practic, atunci când oaspeţii sosesc, ei pot urca direct în cameră, fără a mai fi nevoie să piardă timp completând formulare la recepţie.

    “Am analizat răspunsurile primite de la mai mult de 40 de milioane de clienţi ai lanţului Hilton, şi este evident că aceştia doresc mai mult control,” a declarat Geraldine Calpin, senior vice president al lanţului Hilton Worldwide.

    Hilton intenţionează ca toate hotelurile sale să poată beneficia de tehnologie până la sfârşitul anului 2016.

  • Opinie Cătălin Olteanu, FM România: Am dat mail!

    CĂTĂLIN OLTEANU este director general al FM România

    Primesc nonstop mailuri, iar unele dintre ele extrem de lungi, cu o grămadă de detalii şi de informaţii. Trebuie să le tipăresc, pentru că nu le pot citi, mă pierd. Am tipărit recent un mesaj de opt pagini. Mi-am amintit că pe vremea studenţiei, când făceam culegere de text, scriam cam patru pagini pe oră, şi eram destul de rapid. Ca să mai şi gândeşti ce compui, să scrii o tonă de cuvinte îţi ia cel putin 2 ore pentru 8 pagini.

    Aceleaşi lucruri se pot reproduce verbal în maximum un sfert de oră. După care poate fi trimis un mesaj cu ideile principale, care ar lua mai puţin de scris, şi nu s-ar lungi la mai mult de o jumătate de pagină.

    Dar ce te faci cu celebra CYAP (cover your ass procedure)? Că dacă ai dat pe mail, ai scris tot ce aveai de scris, şi ai pus jumătate din organizaţie în CC, poţi oricând să spui: „Am dat mail!“. Că nu s-a rezolvat poate nicio problemă?  Ba din contră, unii din cei vizaţi au dat „reply to all“ şi au venit cu contraargumente – ca să dea şi ei mail, şi deja de la prima poveste sunt trei poveşti separate, încep să fie din ce în ce mai greu de urmărit, lista din CC se măreşte, pentru că problema trebuie escaladată la şefi. Iar nervii şi încrâncenarea cresc de la un mesaj la altul.

    Chiar şi cei care nu au nimic de a face cu povestea, dar se află în CC ca martori încep la un moment dat să se înfurie şi din cauza spamului ce le omoară inboxul, dar şi a disconfortului creat atunci când sunt băgaţi în treburi ce nu îi privesc, doar aşa, de nevoia unor martori. Evident că nu trebuie ratat nici zâmbetul superior al celui care câştigă lupta pe mail în faţa atâţior spectatori în CC, cum nu trebuie ignorată nici frustrarea combatanţilor când se mai trezeşte câte un şef şi le cere să înceteze cu spamul şi să dea telefon.

    Îmi amintesc de un fost şef care a încercat la un moment dat să stăvilească avalanşa de mesaje pe mail. Omul a declarat că o anumită vineri din lună va fi „no e-mail day“ şi că în ziua respectivă oamenii ar trebui să se sune şi să vorbească între ei în loc să-şi dea mail. A fost atât de categoric, încât a ameninţat cu datul afară pe cei care nu se supuneau ordinului.

    După stupoarea iniţială – cum naiba să lucrăm noi fără mail? – au apărut soluţiile alternative. Au început colegii mei să se plimbe dintr-un birou în altul cu discheta, pe care aveau mesajele de trimis. Alţii mai şmecheri au creat nişte foldere pe reţea unde îşi scriau în fişiere share.

    Dacă şeful cel mare a vrut să ne încurajeze să vorbim, ei bine, noi nu ne-am lăsat, am preferat să ne scriem. De ce? Pentru că nu avem încredere unii în alţii şi avem nevoie de un mesaj scris? Pentru că altfel nu îmi explic de ce oameni care stau cu biroul faţă în faţă îşi dau mail în loc să vorbească. Mai nou au apărut şi sistemele de chat interne. Că dacă tot vrem să ne scriem, să ne fie facilitată această nevoie. Pe mine personal mă omoară să aud „Dar ţi-am dat pe mail“ ca scuză. Mai ales când e o scuză pentru o treabă nefăcută, un exerciţiu care n-a fost dus la capăt. Ce mai contează ce ai scris în mesajul ăla dacă nu ai fost în stare să termini treaba? De ce nu ai sunat pe cineva? De ce nu m-ai sunat?

    Într-o altă organizaţie, în care poporul este extrem de împrăştiat geografic, o colegă de la financiar (dintr-un cap de lume) a trimis un mesaj – cerea un raport de la o altă colegă situată în alt cap de lume. A făcut o mică eroare însă, în loc să nimerească la colega care verifica facturile, a nimerit la cea care verifica altceva. Aceasta a răspuns înapoi, spunând că nu poate da raportul pentru că nu e partea ei de compentenţă. A venit mesajul înapoi cu întrebarea „dar cine?“, la care s-a răspuns politicos cu numele celei responsabile de treaba respectivă. Aparent o discuţie civilizată şi politicoasă – dar ştiţi că la mail nu se răspunde de obicei instantaneu… aşa că pentru raportul care se putea trimite în cinci minute s-a pierdut jum’ate de zi.

    Asta pentru că cineva nu a ridicat capul din calculator să spună celei de la masa vecină: „Colega, vezi că la financiar au nevoie de xyz, poţi să i-l trimiţi, te rog“ sau măcar să trimită mesajul mai departe către colega ei.
    Dar cine poate să o acuze de ceva? Că doar ea a dat pe mail! Şi dacă ai dat pe mail ai fundul acoperit, se poate demonstra oricând cu mesajul.

    Să nu mă credeţi un sfânt! Recunosc că mi-ar fi foarte greu uneori fără acele compuneri care îmi salvează fundul. Încerc doar să spun că mi-ar plăcea să nu fie nevoie de ele.

    Pe de altă parte, dacă vă amintiţi prima poveste, ce ne-am face fără mesajul scris atunci când nu pricepem nimic din ce ni se spune? Dar ce te faci când mesajul scris e la fel de inteligibil ca şi cel vorbit?

    Am primit odată un mesaj de la o colegă din Germania, care nu se prea descurca în engleză. L-am citit cam toţi din echipă încercând să ne dăm seama ce a vrut să spună. Am încercat şi varianta în care cineva a citit mesajul cu voce tare iar altcineva a ascultat încercând să-şi dea seama de sensul traducerii. Ei bine… rezolvarea a fost că în final am găsit pe cineva care vorbea germana şi care a sunat-o pe colega din Germania ca să pricepem ce doreşte. Am pierdut vreo două ore cu un mesaj care nici măcar nu ne era adresat…
     

  • Profitul Samsung a scăzut cu 24% în trimestrul al doilea, din cauza concurenţei rivalilor din China

     Samsung se aşteaptă, însă, la revenirea vânzărilor în trimestrul al treilea, susţinute de noi produse şi de divizia de ecrane a grupului, notează Bloomberg.

    Trimestrul al doilea, încheiat în iunie, este al treilea trimestru în care conglomeratul sud-coreean raportează declinul profitului.

    Samsung se află sub presiune atât din partea Apple pe segmentul premium, cât şi din partea producătorilor chinezi Xiaomi şi Lenovo, care adaugă funcţii tot mai compleze telefoanelor ieftine pentru a atrage cumpărătorii cu buget limitat.

    Aprecierea wonului a redus profitul grupului după repatrierea câştigurilor din străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telefonul de 94 de euro care se bate cu iPhone 5S şi Samsung Galaxy S5

    Lenovo a lansat un smartphone de 94 de euro, Golden Warrior A8, care insa are specificatii sanatoase, inclusiv 4G LTE.  Smartphone-ul foloseste sistemul de operare Android 4.4.2. 

    Luptatorul companiei chineze vine cu un ecran de 5 inch la 720p, o camera principala de 13MP cu blitz dual-LED si o camera de 5 MP pentru selfie-uri.

    Cititi mai multe pe www.yoda.ro

  • Google şi Microsoft vor include o funcţie de blocare a smartphone-urilor în caz de furt

     Companiile producătoare de tehnologie în domeniul telefoniei mobile au fost presate în ultimul an de autorităţile publice să creeze funcţii prin care proprietarii de smartphone-uri să poată dezactiva aparatele în caz de pierdere sau furt, limitând posibilitatea revânzării acestora.

    Peste 30% din furturile din marile oraşe implică telefoanele mobile, iar în unele cazuri au loc şi acte de violenţă, potrivit Comisiei Federale pentru Telecomunicaţii.

    În urma introducerii de către Apple, în luna septembrie, a unei funcţii de blocare, furturile de iPhone-uri au scăzut puternic în unele oraşe, a declarat procurorul general din New York, Eric Schneiderman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro