BusinessMagazin

Tag: smartphone

  • Aplicaţia care îţi pune la dispoziţie asistenţă pentru constatarea daunelor auto prin videoconferinţă

    Descrierea inovaţiei:
    Video Asist este o opţiune de constatare a daunelor prin videoconferinţă, accesibilă clienţilor care au înregistrat daune la utilaje agricole sau de construcţie, prin asigurarea „toate riscurile” pentru utilajele şi echipamentele constructorului (CPM), respectiv prin asigurarea facultativă a locuinţei. Serviciul Video Asist poate fi accesat cu uşurinţă prin intermediul unei aplicaţii pe care clienţii o instalează pe smartphone, la îndrumarea reprezentantului Groupama Asigurări din call center.

    Prin intermediul aplicaţiei, clienţii desfăşoară o videoconferinţă alături de inspectorul de daune de la Groupama Asigurări, care îi îndrumă în vederea înregistrării dosarului de daună în timp real, eliminându-se astfel necesitatea unei vizite la locaţie din partea unui reprezentant al Groupama sau deplasarea clientului. Tot ceea ce clienţii trebuie să facă este să sune call centerul Groupama Asigurări pentru a aviza dauna şi a fi programaţi la o sesiune de constatare prin video-conferinţă.

    Condiţiile principale pentru ca o astfel de sesiune să fie una de succes sunt semnalul bun şi luminozitatea potrivită pentru ca dauna să fie vizibilă. Serviciul Video Asist a fost lansat în septembrie 2019 şi va fi extins în scurt timp şi pentru alte segmente de clienţi şi tipuri de interacţiuni ale clienţilor cu Groupama, integrând feedbackurile primite după lansare.

    Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt: Valentin Mârzac (director software), Mihaela Uciu (director centru servicii clienţi), Vasile Tanţău (coordonator optimizare servicii clienţi), Lucian Marin (director daune non auto), Adrian Brebuleţ (director daune auto) şi Bogdan Spânu (manager procese şi control daune generale).

    Elementul de noutate:
    Până la lansarea în premieră a serviciului Video Asist de către Groupama Asigurări, procedura de constatare a daunelor implica vizita la locaţie din partea unui inspector de daune al asigurătorului sau a clientului la unul dintre sedii sau reparatori, care înregistra dovezi fotografice ale pagubelor. Vizita putea avea loc în câteva zile de la apelul clientului. Noutatea serviciului constă în faptul că deplasarea fizică este înlăturată din procesul de constatare a daunelor, iar interacţiunile au loc  exclusiv telefonic, prin videoconferinţă, putând fi programate de pe o zi pe alta. Groupama Asigurări este primul asigurător care a introdus această opţiune în România.

    Efectele inovaţiei:
    Datorită aplicaţiei, procesul de constatare a daunelor se desfăşoară de la distanţă, în timp real şi este accelerat.

  • Costă 2.000 de dolari şi e fragil. Chiar şi aşa, smartphone-ul pliabil Samsung Galaxy Fold este un mare succes

    Telefonul s-a dovedit a fi un succes în ciuda problemelor pe care le-a avut înainte de debutul oficial pe piaţă şi a preţului mare, de 2.000 de dolari. „Sunt un milion de oameni care doresc să folosească acest produs la preţul de 2.000 de dolari”, a declarat Sohn la evenimentul TechCrunch Disrupt, organizat la Berlin.

    Preşedintele Samsung Electronics a explicat şi de ce compania a decis să dea smartphone-ul reprezentanţilor mass-media pentru a-l testa înainte ca acesta să ajungă la forma finală. Potrivit lui, dacă dispozitivele precum Fold sunt ţinute în laborator, producătorul nu poate primi feedback-ul de care are nevoie.

    Galaxy Fold a fost prezentat la evenimentul Mobile World Congress 2019. Peste câteva luni, cei care au testat primele unităţi au descoperit că acestea erau fragile, iar display-urile puteau fi stricate uşor. Samsung a rafinat produsul şi l-a lansat din nou în septembrie 2019. Recent, compania l-a prezentat oficial şi în România.

    Samsung şi-a propus să vândă şase milioane de smartphone-uri pliabile în 2020.

     

  • Dacă nu ar fi fost ei, sigur ar fi fost alţii

    Dacă nu ar fi fost Steve Jobs, nu aţi fi făcut cunoştinţă cu iPhone-ul, obiectul de care nu vă puteţi despărţi, chiar dacă el acum are declinări în Samsung, Huawei, ZTE etc.

    Dar dacă nu ar fi fost fizicianul rus Zhores Alferov, tatăl conductorilor avansaţi, nu ar fi fost astăzi smartphone-ul. Pentru că descoperirea lui a fost critică în dezvoltarea fibrelor optice, a laserelor şi circuitelor prezente astăzi atât în smartphone-uri, cât şi în alte dispozitive care au împânzit lumea.
    El a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice puteau fi accelerate fără a produce prea multă căldură.

    Dacă nu ar fi fost Sergey Brin şi Larry Page, doi doctoranzi de la Stanford, nu ar fi apărut Google, care a dat acces liber, gratis, la informaţie, care până atunci era pe bani şi era un apanaj al ziarelor, revistelor de specialitate, instituţiilor educaţionale etc.
    Astăzi Google este dicţionarul lumii, locul unde poţi să găseşti aproape orice printr-o simplă căutare.

    Dacă nu ar fi fost Mark Zuckerberg, care voia să se conecteze cu fetele din cămin, nu ar fi apărut Facebook, acest serviciu care a ajuns universal şi prin care oamenii se pot conecta cu oricine, îşi pot pune poze, pot comenta şi pot interacţiona cu lumea cunoscută şi necunoscută.

    Dar dacă nu ar fi fost Tim Berners-Lee, cel care a inventat Internetul – World Wide Web – în 1989, nu ar fi apărut Google şi multe alte produse şi servicii.
    El a conectat prin www miliardele de calculatoare din întreaga lume.
    Dar dacă nu ar fi fost Bill Gates, cu Microsoft şi Windows şi viziunea lui că pe fiecare birou trebuie şi va fi un calculator, lumea nu ar fi fost astăzi atât de deschisă.

    Dacă nu ar fi apărut smartphone-ul, probabil că nici Uberul, cu toate declinările lui, nu ar fi apărut.
    Ani de zile, Travis Kalanick a eşuat cu alte proiecte până a dat lovitura cu Uber, privind sistemul de transport într-un alt mod, care dă posibilitatea tuturor să se implice în acest serviciu. Indiferent dacă este legal sau ilegal, ceea ce a făcut Uber nu mai poate fi întors.

    Dacă nu ar fi fost Jeff Bezos şi modul lui de a privi vânzarea cărţilor altfel decât prin intermediul librăriilor, Amazonul nu ar fi existat astăzi. Cine şi-ar fi putut închipui că cineva poate sparge monopolul celebrelor librării şi să pună prima cărămidă la ceea ce astăzi se cheamă retailerul online? De la cărţi, livrarea online s-a dus către toate produsele şi a deschis noi şi noi pieţe, dând posibilitatea unor sute de milioane de antreprenori să aibă un acces direct la clienţi, nu prin intermediul magazinelor. Aproape oricine poate să vândă orice pe Amazon.

    Dacă nu ar fi fost Reed Hastings şi Marc Randolph nu am fi avut astăzi Netflix şi nu am fi avut un acces direct la cea mai mare librărie de filme din lume. Pornind de la vânzările de DVD-uri şi închirierea prin e-mail, Netflix a intrat pe streaming, un model în care marile studiouri de film de la Hollywood nu credeau. Din acest motiv, au dat cu mână largă toate librăriile de filme către Netflix, fără să se gândească câtuşi de puţin că acest serviciu va deveni cel mai mare concurent al lor.
    Aşa cum presa din întreaga lume a dat gratis conţinutul către Google şi acum către Facebook, pentru ca banii să se ducă către cele două servicii şi mai puţin către companiile de publishing şi ziarişti.

    Netflix, cu cei 140 de milioane de abonaţi în întreaga lume, produce acum propriile filme şi chiar poate să-şi creeze propria televiziune.
    Dacă nu ar fi fost Elon Musk, care să creadă că o maşină electrică poate zdruncina titanii auto mondiali, nu ar fi apărut Tesla.

    Lumea este plină de astfel de exemple, eu i-am ales pe cei vizibili, cu ale căror produse interacţionăm în fiecare zi. Inovaţia este în fiecare dintre noi, este în fiecare companie, toţi avem idei, dar numai câţiva reuşesc să vadă dintre nori şi să pună în practică, în execuţie, ceea ce visează.
    Dacă n-ar fi fost cei de mai sus, sigur ar fi fost alţii care ar fi inventat poate altceva, dar care ar fi adus lumea în acelaşi punct.
    Pentru că toate inovaţiile încearcă să schimbe lumea.

  • Ambiţii înalte: maşinile zburătoare, de la SF la realitate

    „Noi vom lansa sau vom avea un serviciu complet funcţional până în 2025 în mai multe regiuni din întreaga lume. Apoi, acest tip de serviciu va creşte, va creşte şi va creşte. Vorbim despre un interval de timp de aproximativ cinci până la opt ani în care taxiul aerian va deveni cu siguranţă un serviciu mass-market. Vor fi mai multe concepte pentru acest tip de serviciu”, a explicat pentru Business Magazin Patrick Nathen, cofondator al start-up-ului german Lilium, care până acum a testat mai multe prototipuri de avioane electrice cu două sau cinci locuri.

    Povestea Lilium începe în 2015, când membrii echipei – Daniel Wiegand, Sebastian Born, Patrick Nathen şi Matthias Meiner – s-au întâlnit în timp ce studiau la Universitatea Tehnică din München. Cei patru aveau un vis comun: să revoluţioneze modul în care călătorim zi de zi în oraşe, cum ar fi de acasă la birou, sau între localităţi apropiate, într-un timp mult mai scurt şi evitând aglomeraţia din traficul auto.

    „Aşa că am început această companie în urmă cu aproximativ cinci ani, dar firma a fost înfiinţată oficial acum patru ani şi jumătate. Până acum am realizat mai multe prototipuri. Primul nostru prototip a fost un avion mic din lemn, iar la scurt timp, câteva săptămâni, a urmat modelul cu două locuri cu care am demonstrat că realizarea acestui tip de avion este posibilă. Proiectarea aeronavei cu două locuri a durat aproximativ doi ani şi jumătate, iar apoi ne-a luat încă pe atât până am realizat aeronava cu cinci locuri pe care o avem acum prezentată pe site”, a povestit el.
    Aeronava cu cinci locuri construită de start-up-ul german, numită Lilium Jet, are o cabină în formă de ou, iar aripile sunt echipate cu 36 de motoare electrice cu reacţie. Acestea se înclină pentru decolarea verticală, iar apoi se deplasează înainte pentru zborul orizontal. Aeronava Lilium Jet nu are coadă, cârme, elice sau cutie de viteze. Atunci când va fi complet funcţional, Lilium Jet va avea o autonomie de 300 de kilometri şi o viteză maximă de 300 km/oră, potrivit prezentării aeronavei de pe site-ul companiei.

    „Primele prototipuri de aeronavă au fost realizate de noi (cei patru fondatori – n. red.). Am construit cele două aeronave cu locuri şi tehnologia cu care am demonstrat că funcţionează conceptul cu o echipă de aproximativ 30 de oameni. A fost un timp extrem de scurt pentru a construi ceva de genul acesta cu o echipă destul de mică”, a punctat el.

    Care au fost însă provocările cu care s-au confruntat fondatorii Lilium în construirea aeronavei pentru serviciul de taxi aerian? „Cred că cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este subestimarea obiectivului acestui concept, dar şi să construim efectiv compania – aeronava, aeroportul necesar.”

    Până acum, nevoia de finanţare pentru dezvoltarea acestui start-up a fost acoperită, Lilium reuşind să obţină până în prezent investiţii totale de peste 100 milioane de euro. Începutul a fost însă pe cont propriu, iar primele finanţări nu au constat în sume considerabile, ci mai degrabă în oferirea spaţiului de lucru şi a altor servicii necesare funcţionării unei companii.

    „La început, noi, fondatorii, am făcut totul pe cont propriu. Ne-am aflat în câteva incubatoare mici din Germania de la care am primit finanţare în ceea ce priveşte spaţiul de birou şi sprijinul general, dar a fost în gama de cifre mai mici. Prima investiţie pe care am luat-o a fost de 500.000 de euro, chiar înainte de prezentarea aeronavei cu două locuri. Apoi am obţinut o finanţare de 10 milioane euro, investiţie de seria A, de la Atomico. Iar cea de-a treia investiţie a fost de serie B şi s-a situat la 90 de milioane euro”, a menţionat Patrick Nathen, adăugând că cea mai recentă finanţare a fost acordată de gigantul chinez Tencent chiar înainte de a dezvolta aeronava cu cinci locuri.

    Printre investitorii Lilium se numără şi LGT – cel mai mare grup de private banking şi asset management din lume, care este deţinut şi administrat de o familie antreprenorială: casa princiară din Liechtenstein – şi Obvious Ventures şi Freigeist – un fond de investiţii privat ai cărui fondatori vizionari au investit în companii ce au creat tehnologii disruptive precum Wunderlist (cumpărată de Microsoft), MyTaxi (achiziţionată de Daimler) şi KaufDa (cumpărată de Axel Springer).

    Start-up-ul german a realizat deja primul test cu aeronava Lilium Jet de cinci locuri, însă încă mai lucrează la dezvoltarea acesteia pentru a primi aprobările necesare astfel încât să poată opera zboruri.

    „Nu putem estima o dată anume pentru când vom primi aprobările necesare. Desigur, avem anumite planuri şi negociem foarte intens cu autorităţile care ne sprijină foarte mult. Ceea ce ştim însă acum este faptul că în 2025 vrem să avem serviciul complet funcţional pentru mai multe regiuni din întreaga lume. Iar acest lucru ne impune, desigur, să lansăm cât mai repede serviciul, însă depinde de o serie de factori – deciziile luate de partenerii noştri de tehnologie, dar şi de autorităţi în sine. Aşadar, cel mai probabil vom primi aprobările de funcţionare la începutul lui 2020”, a explicat el. Start-up-ul german trebuie să îndeplinească standardele de siguranţă ale organismelor guvernamentale independente precum Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană (EASA) sau Autoritatea Federală pentru Aviaţie (FAA) pentru a primi aprobarea de funcţionare.

    Actuala aeronavă, Lilium Jet de cinci locuri, este de altfel baza modelului pe care start-up-ul german îl va certifica şi lansa în cele din urmă pe piaţă. Acesta mai necesită însă îmbunătăţiri, inclusiv la partea de siguranţă.

    Pentru moment, finanţarea obţinută de Lilium este suficientă, însă pentru a putea avea o producţie în masă a acestui tip de aeronavă, astfel încât serviciul de taxi aerian să poată fi lansat în întreaga lume, start-up-ul german mai are nevoie de finanţare suplimentară.

    Care este mai exact modelul de business al Lilium? Start-up-ul vrea ca serviciul de taxi aerian să fie asemenea Uberului. Astfel, cei care vor dori să ajungă rapid dintr-o parte în alta a oraşului sau la aeroport evitând aglomeraţia din traficul auto vor putea comanda direct din aplicaţia Lilium dedicată pentru smartphone-uri un taxi aerian la costuri accesibile. Spre exemplu, o persoană ar putea ajunge din centrul Manhattanului la Aeroportul Internaţional JFK în mai puţin de 10 minute pentru circa 70 de dolari. În prezent, compania Blade, care îşi face reclamă ca fiind „Uber pentru elicoptere”, oferă aceeaşi cursă pentru 195 dolari.

    SUA este una dintre cele mai pretabile pieţe pentru acest tip de serviciu, însă şi ţările din Europa reprezintă o oportunitate de dezvoltare.
    „În prezent ne concentrăm pe dezvoltarea tehnologiei, aşa că este prea devreme pentru a numi exact pieţele sau oraşele pe care le vom viza deoarece, aşa cum am mai menţionat, lansarea serviciului depinde de o multitudine de factori. Avem desigur o imagine foarte clară asupra a ceea ce vrem să facem şi cum ar trebui să fie, precum şi asupra celei mai bune strategii din punctul de vedere al companiei noastre, dar în prezent ne axăm cu precădere asupra extinderii anvelopei de zbor şi a tehnologiei dezvoltate”, a răspuns Patrick Nathen la întrebarea legată de primele pieţe pe care Lilium va lansa serviciul de taxi aerian. „În ceea ce priveşte cantitatea de aeronave pe care dorim să le producem, desigur, vrem să fim la nivelul de taxi, însă aerian, conform misiunii noastre de a face serviciile de mobilitate aeriană accesibile oricui, oriunde şi oricând. Ca atare, nu putem produce doar două aeronave pe an, însă nici nu este realist să zicem că vom produce zeci de mii de avioane chiar din primul an. Aşadar, numărul de aeronave va fi undeva între cele două extreme, însă suficient pentru a putea să oferim serviciul în oraşele pe care vrem să le conectăm”, a completat el.

    Practic, pe lângă utilizarea Lilium Jet ca mijloc de transport în oraşele mari şi aglomerate, serviciul de taxi aerian propus de start-up-ul german este şi o modalitate de transport pentru oraşele mai mici şi/sau izolate care în prezent nu au infrastructura şi fondurile necesare pentru construirea unui aeroport. Astfel, serviciul de taxi aerian va ajuta inclusiv la dezvoltarea economică a unor regiuni.

    În prezent, Lilium are parte de sprijin politic în München, unde se află sediul său central, precum şi din partea industriei aerospaţiale din Uniunea Europeană.

    „Ne-ar plăcea să începem din Europa – este o piaţă mare. Trebuie să vedem unde vom lansa iniţial serviciul, însă sperăm ca ţările din Europa să se numere printre primele”, a punctat Patrick Nathen.

    Lilium nu este însă singura companie care proiectează taxiuri aeriene, în prezent fiind în dezvoltare peste 100 de concepte diferite pentru aeronave electrice în întreaga lume. Printre acestea se numără Joby Aviation şi Kitty Hawk, precum şi modele de la Airbus, Boeing şi Bell, care a încheiat un parteneriat cu Uber.

    Patrick Nathen va fi prezent la ediţia de anul acesta a evenimentului Future Summit, care va avea loc pe 28 noiembrie.

     

  • DEZASTRU pentru Apple: Compania a fost depăşită de un producător de care puţini europeni au auzit

    Compania condusă de Tim Cook a ajuns, în trimestrul II, pe locul 4 în topul producătorilor de smartphone la nivel global. Înregistrând o scădere masivă a numărului de smartphone-uri livrate, Apple a fost depăşită de Samsung, Huawei şi Oppo, producător chinez cu o prezenţă discretă în Europa.

    Potrivit Business Insider, care citează compania de consultanţă în domeniu IHS Markit, Apple a livrat 35,3 milioane de iPhone-uri în trimestrul II, ceea ce se traduce într-o cotă de piaţă de doar 11%. Oppo, pe de altă parte, a livrat 36,2 milioane de unităţi.

    Samsung îşi păstrează poziţia de lider, cu 75,1 milioane de unităţi livrate, în vreme ce Huawei – în ciuda problemelor generate de războiul comercial dintre SUA şi China – a reuşit să îşi păstreze aceeaşi cotă de piaţă ca în primul trimestru, respectiv 18%. Mai exact, Huawei a livrat 58,7 milioane de smartphone-uri în lunile aprilie-iunie.
     
    Din punct de vedere al creşterii, campioni sunt tot cei de la Oppo, cu un plus de 43% faţă de trimestrul an. 

  • Huawei şi-a deschis primul magazin din România. Unde se află şi cum arată acesta

    Huawei, al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume, a inaugurat recent primul Huawei Experience Store din România. Magazinul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 1 milion de euro, care include costuri de amenajare, logistică, personal şi chiria spaţiului.  

    Amplasat în Băneasa Shopping City şi amenajat pe o suprafaţă de 93 de metri pătraţi, magazinul oferă întreg portofoliul de produse Huawei, de la smartphone-uri şi tablete, la laptopuri, ceasuri inteligente.

    Huawei are 180.000 de angajaţi şi gestionează operaţiuni în peste 170 de ţări.

     

     

     

  • Huawei lansează în România primul smartphone 5G al companiei, Huawei Mate 20 X

    Chinezii de la Huawei au anunţat lansarea modelului Huawei Mate 20 X, primul telefon comercial al companiei cu capacităţi 5G – un model pe care DIGI RCS&RDS  a anunţat deja că îl va avea în ofertă odată cu lansarea serviciilor 5G în Bucureşti.

    „Acum doi ani, ne-am întâlnit cu jurnaliştii şi partenerii noştri de afaceri şi am vorbit despre smartphone-ul viitorului. Pe lângă telefonul pliabil, pe care l-am prezentat deja în timpul MWC 2019, mulţi dintre ei au menţionat viteza de transfer a datelor ca fiind ceva extrem de necesar pentru a uşura comunicarea. Am văzut care sunt nevoile clienţilor noştri şi am îmbunătăţit constant dispozitivele, de aceea am decis să facem un nou pas înainte în ceea ce priveşte tehnologia şi am creat primul smartphone compatibil cu soluţiile 5G – HUAWEI Mate 20 X (5G).  În plus, am stabilit relaţii de lungă durată cu operatorii de telecomunicaţii din întreaga lume pe care i-am ajutat să dezvolte reţeaua 5G. Suntem foarte încântaţi că avem şansa de a fi primii care prezintă un smartphone complet compatibil cu soluţiile 5G.” – a spus Yanmin Wang, preşedinte al CBG CEE & Nordic Region.

    Potrivit informaţiilor furnizate de oficialii companiei, Huawei Mate 20 X 5G are un preţ de 6.499 lei şi este disponibil prin partenerii Huawei în România.

     

     

     

  • Huawei amână lansarea modelului cu ecran pliabil Mate X până în luna septembrie. Cum va arăta modelul şi ce sistem de operare va utiliza. VIDEO

    Huawei a anunţat că smartphone-ul lor pliabil va fi lansat în luna septembrie, fiind amânat după ce rivalii de la Samsung s-au confruntat cu probleme în ceea ce priveşte smartphone-ul pliabil lansat de sud-coreeni, potrivit CNBC.

    VIDEO. Smartphone-ul pliabil al Huawei se transformă în tabletă cu ecran de 8 inchi, are 5G şi va costa 2.300 de euro.

    Un purtător de cuvânt al companiei din China a declarat pentru CNBC vineri că gigantul încearcă să lanseze Huawei Mate X la nivel global, şi se va concentra pe pieţe care lansează deja noua generaţie de reţele mobile, 5G.

    Modelul MateX, care va avea preţuri de la aproximativ 2.300 de euro, este un device cu capacităţi 5G.

    Exclusivitate ZF, singura publicaţie din lume care a avut acces în Barcelona la noul model. Prima interacţiune cu Huawei Mate X: viitorul este al smartphone-urilor cu ecrane pliabile.

    Modelul Mate X a fost lansat în luna februarie dar nu a fost scos încă la vânzare. Huawei ţintea iniţial ca termen mijlocul anului 2019, iar apoi în luna aprilie a anunţat că îl va lansa în iunie 2019.

    Însă purtătorul de cuvânt a confirmat pentru televiziunea americană că lansarea oficială va avea loc în luna septembrie. El spune că Huawei face teste suplimentare cu operatori şi dezvoltatori din toată lumea, pentru a se asigura că aplicaţiile funcţionează perfect când ecranul telefonului este desfăcut.

    Acelaşi purtător de cuvânt a adăugat că Huawei înaintează în proces „cu mai multă atenţie”, după ce dispozitivul pliabil lansat de Samsung, Galaxy Fold, a început să se rupă când a fost testat în luna aprilie. Samsung, alături de mai mulţi operatori, au anulat precomenzile pentru modelul Galaxy Fold.

    „Nu vrem să lansăm un produs care ne va distruge reputaţia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Huawei.

    Legat de scandalul momentului, el a mai adăugat că noul Mate X va utiliza în continuare sistemul de operare Android de la Google, pentru că a fost lansat înainte ca Huawei să fie înscrisă pe „lista neagră” a americanilor de către Donald Trump.

    „Nu vrem să mergem pe propriul sistem de operare. Ne-a plăcut mult colaborarea cu Google în ultimii ani. Dacă vom fi forţaţi să o facem pe cont propriu, suntem pregătiţi. Putem lansa un sistem în următoarele şase-nouă luni”, a declarat purtătorul de cuvânt.

     

  • Smartphone-ul, alternativa „plăţilor pe caiet”?

    „Noi de mult nu mai suntem o companie care se ocupă de carduri – această clasificare este foarte restrictivă”, spune Cosmin Vladimirescu, country managerul pentru România al companiei globale de tehnologie de plăţi Mastercard România, în contextul „schimbării de paradigmă” aduse de noii jucători din fintech. Potrivit datelor disponibile, compania pe care o conduce este liderul pe piaţa cardurilor din România în termen de număr de carduri, conducând segmentele Credit, Premium, Pre-paid şi Contactless, pe care numără cele mai multe carduri − la finalul lui 2017, de pildă, Mastercard a depăşit 100 de milioane de plăţi contactless în România. Totodată, peste 95% dintre toate tichetele de masă electronice din România sunt emise sub sigla Mastercard. În primul trimestru al anului curent, pe piaţa locală existau 17,5 milioane de carduri, din care 13,6 milioane de carduri active (inclusiv co-branded şi cu funcţie de monedă electronică), potrivit celor mai recente date publicate de BNR.


    Potrivit lui Vladimirescu, de la plăţile cu cardul, cu care compania s-a consacrat, acum spune că îşi folosesc experienţa pentru a-şi diversifica serviciile. Tehnologia contactless, plăţile mobile, experienţa consumatorilor şi siguranţa acestora sunt câteva dintre principalele tendinţe care vor contura viitorul plăţilor, potrivit lui Cosmin Vladimirescu. „Ne folosim experienţa şi reţeaua pentru a permite tot felul de alte plăţi, inclusiv plăţi tip account to account (care implică transferul fondurilor din contul unui client în contul unui alt client, la aceeaşi instituţie financiară sau la una diferită – n.red.). Avem în prezent chiar şi posibilitatea de a oferi plăţi din contul curent la POS; printr-o interfaţare simplă, putem să facem şi asta. Pentru noi, totul este o oportunitate, modul în care noi privim lucrurile este că acolo unde există comerţ, unde se face un schimb, un troc cu valoare, noi putem să oferim o alternativă de plată.“


    Unul dintre pariurile Mastercard pentru perioada următoare constă în plăţile de pe telefonul mobil şi metodele de autentificare aferente, în contextul unui nivel de penetrare a smartphone-urilor ridicat deopotrivă la nivel european, cât şi pe plan local. Aproximativ 90% din populaţia din România foloseşte un smartphone, în creştere cu 6% faţă de anul anterior, şi aproape 80% din persoanele chestionate care folosesc acest tip de plată au declarat că procesul de achiziţie şi confirmare a plăţii pe mobil este cea mai bună alternativă digitală, potrivit studiului Mastercard Attitudes to Digitalization Survey 2019, publicat recent.


    Potrivit acestuia, codul transmis prin SMS pentru autorizarea tranzacţiilor realizate online este metoda preferată şi cel mai des folosită pentru autentificare de către 51% din utilizatorii români. La nivelul Europei Centrale şi de Est, 74% din consumatori au indicat telefonul mobil ca metodă alternativă preferată de plată. „Judecând după apetitul pe care l-au dobândit cu plăţile contactless, România fiind în top 10 mondial şi top 5 în Europa din acest punct de vedere, mă aştept ca românii să aibă un apetit mare şi pentru plăţile cu telefonul mobil, mai ales că penetrarea smartphone-urilor la români este una foarte mare, mai mare decât, de exemplu, gradul de bancarizare. Sunt mai mulţi români care au smartphone-uri şi le folosesc decât români care au conturi curente. Cred că telefoanele mobile pot să devină un vehicul pentru bancarizare“, a declarat Cosmin Vladimirescu.


    Cosmin Vladimirescu spune că în prezent pe piaţa locală există numeroase iniţiative ale instituţiilor financiare care să faciliteze plăţile prin intermediul telefonului mobil. „Este foarte greu să faci previziuni într-o piaţă emergentă, ştiu câte bănci sunt în proces de implementare acum, nu ştiu însă câte bănci vor intra în proces de implementare până la finalul anului, câte vor finaliza implementarea până atunci şi câţi dintre clienţii lor îşi vor înrola cardurile, dar cred că vorbim despre un procent semnificativ“, a menţionat Vladimirescu. Chiar dacă nu a precizat câte bănci sunt în proces de implementare a acestei tehnologii, el a punctat faptul că „sunt destul de multe“.


    În prezent, pe piaţa locală oferă astfel de servicii Banca Transilvania, ING Bank şi, potrivit informaţiilor acordate anterior ZF şi BM, începând cu luna iulie şi BCR. De asemenea, Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, a lansat anul acesta Orange Money IFN SA, compania înfiinţată special pentru a administra serviciile financiare mobile cu acelaşi nume. În ceea ce priveşte gradul de bancarizare redus din România, mai cu seamă din zonele rurale, Cosmin Vladimirescu a precizat: „Trebuie să găsim vehiculul potrivit pentru a duce astfel de produse în zona respectivă, nu e ceva uşor, sunt foarte multe lucruri care au impact vizavi de penetrarea zonei rurale cu produse bancare – vorbim nu doar despre un nivel de educaţie financiară, ci şi despre un nivel al infrastructurii extrem de redus, vorbim chiar şi de gradul  de fiscalizare, toate lucrurile acestea au un impact negativ. Nici emitenţii de carduri sau instituţiile financiare nu sunt pregătite să se ducă cu un model alternativ pe piaţa respectivă“, a subliniat Vladimirescu, referindu-se la alternativele pentru sucursale sau chiar şi pentru „plăţile pe caiet“. Potrivit unui studiu publicat anul trecut de Banca Mondială, în prezent, 42% din populaţia adultă din România nu are un cont bancar, iar cifra ne plasează în vecinătatea Rwandei, Paraguayului sau Muntenegrului. „Că ne place sau nu, realitatea este aceasta: în România rurală comerţul se face aşa cum aţi spus – pe caiet. Avem alternative, ştim ce trebuie să facem şi executăm acest lucru pas cu pas. Şi nu suntem la pasul 1. Deja am executat mai mulţi paşi în această direcţie“, a punctat Vladimirescu, fără să ofere prea multe detalii în acest sens. Un punct de dezvoltare în această direcţie se referă la dezvoltarea infrastructurii din aceste zone, a menţionat el. „Înainte de a avea o discuţie cu oamenii care trăiesc în zona rurală şi de a le vinde ideea de plată electronică sau de card, trebuie să ne asigurăm că oamenii aceştia au ce să facă cu acele carduri.“


    Country managerul Mastercard România este discret în ceea ce priveşte cifrele referitoare la investiţii, ca parte a politicii globale a companiei pe care o reprezintă, însă subliniază: „Suntem ferm convinşi că este datoria noastră să contribuim la bunăstarea societăţii, fie că ne referim la susţinerea comunităţilor, a educaţiei sau a inovaţiei”.

  • Smartphone-ul – „călcâiul lui Ahile al omului modern”

    „Pot să vă spun despre un caz care a avut un impact asupra oamenilor din România. Exemplul este despre vulnerabilitatea din WhatsApp. Această vulnerabilitate a fost destul de simplu de exploatat pentru hacker. Toată lumea se gândeşte că, atunci când ataci un dispozitiv, trebuie să rulezi un program foarte complex pentru a obţine informaţiile sau controlul asupra dispozitivelor mobile. Având în vedere că aplicaţia WhatsApp este instalată pe dispozitivele a 1,5 miliarde de oameni în toată lumea, tot ce trebuie să facă un hacker este să te sune, iar în cele mai multe cazuri nici nu este nevoie ca persoana apelată să răspundă apelului”, exemplifică Itai Greenberg, vicepreşedinte al diviziei de product management în cadrul Checkpoint Software Technologies, cu prilejul unei conferinţe pe tema securităţii informatice.

    Compania pe care o reprezintă se axează pe servicii de securitate informatică, respectiv securitate în cloud, pe zona de mobile şi prevenţia ameninţărilor cibernetice. Fondată în 1993 în Israel, compania are la nivel global peste 5.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 2 miliarde de dolari, potrivit lui Greenberg. În prezent sunt peste 4.000 de companii la nivel global care folosesc soluţiile companiei cu origini israeliene Checkpoint pentru securitatea în cloud.

    Prezentă pe plan local din anul 2006, compania a realizat aici peste 100 de verificări de securitate în cadrul companiilor din piaţa locală. „În România, principalii competitori sunt Fortinet, Cisco şi Palo Alto, iar la nivel de regiune, Checkpoint este liderul din punctul de vedere al cotei de piaţă deţinute”, descrie Sebastian Bănică, country manager al Checkpoint pentru România şi Bulgaria, rezultatele companiei pe care o conduce.

    „Sunt convins că o să creştem şi o să ne atingem obiectivul de a fi lideri pe piaţa de securitate cibernetică şi în România, mai ales că văd în continuare o creştere accelerată, pentru că piaţa o cere. În prezent, lucrurile au devenit extrem de vizibile şi concrete.” Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania avea în 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, afaceri de 1,2 milioane de lei.

    Reprezentanţii Checkpoint observă că una dintre zonele cel mai expuse ameninţărilor informatice este cea de cloud; un argument în acest sens este faptul că 18% dintre firmele multinaţionale au avut anul trecut un incident de securitate IT pe partea de cloud, potrivit celei mai recente ediţii a raportului de securitate emis de companie. De asemenea, 30% dintre specialiştii chestionaţi de Checkpoint în cadrul studiului referitor la soluţiile de securitate informatică sunt de părere că securitatea tehnologiei este în responsabilitatea furnizorului, acest aspect fiind, din punctul lor de vedere, unul greşit.

    „Când vorbim de tehnologia cloud, trebuie să luăm în calcul ambele părţi, atât utilizatorul, cât şi furnizorul tehnologiei. De asemenea, 59% dintre responsabilii cu securitatea infromaţiei nu iau încă în calcul ameninţările informatice prin intermediul dispozitivelor mobile, iar telefoanele inteligente, care ajung să fie neprotejate, sunt porţi perfecte pentru atacurile informatice”, observă Itai Greenberg.

    Atacurile care au loc în prezent nu sunt doar pe laptop sau doar pe telefoanele mobile, acestea realizându-se prin toate dispozitivele utilizatorilor. Un exemplu îl constituie momentul în care telefonul mobil este atacat, iar acest atac foloseşte diferite metode simultan, cum ar fi e-mailul, ajungând şi pe alte dispozitive de pe care este accesat.

    România este peste media europeană de 30% privind atacurile de crypto mining, ajungând la aproape 50%. Acest lucru arată că România are putere din punctul de vedere al dezvoltării pe partea de tehnologie, dar nivelul de pregătire este foarte scăzut.

    „După ce facem acest audit privind vulnerabilităţile din reţeaua companiei, la final se realizează un raport privind problemele prezente. Aceste rapoarte au fost în număr de aproximativ 12.000 – 14.000 în ultimii trei ani, din care nicio companie la nivel mondial nu a fost găsită ca fiind 100% protejată de ameninţări. În România au fost peste 100 de audituri de securitate în ultimii doi ani, iar rezultatul a fost clar. Nicio verificare nu a fost complet verde, fiecare a avut probleme, iar principala nevoie a pieţei este conştientizarea acestui lucru”, a spus Sebastian Bănică.