BusinessMagazin

Blog

  • BNR vinde replica unei monede de 5 lei din 1880. Aceasta este confecţionată din argint şi costă 800 de lei, fără TVA

    Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic o reproducere din argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 din Seria ,,Monedele României’’ – Reproducere monedă cu valoare nominală de 5 lei, emisă în anul 1880. Aceasta va fi disponibilă începând din 16 martie.

    Reproducerea după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 are următoarele caracteristici:

    Aversul prezintă în centru efigia domnitorului Carol I al României în profil spre stânga. Litera ,,R’’ de la reproducere apare în stânga portretului, în partea de jos numele gravorului ,,KULLRICH’’ şi inscripţia ,,CAROL I DOMNUL ROMANIEI’’ în arc de cerc. Toate elementele sunt înconjurate de un cerc perlat ce urmează circumferinţa piesei.

    Reversul redă în centru stema României din anul 1880, având în partea de sus inscripţia  „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală reprezentată prin cifra „5” şi litera „L” poziţionate bilateral, în dreapta un spic de grâu, în stânga litera „B” şi în exergă anul de emisiune „1880”. Toate elementele sunt înconjurate de un cerc perlat ce urmează circumferinţa piesei.

    Reproducerile din argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză şi franceză pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 1.000 piese.

    Preţul de vânzare pentru reproducerea din argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 este de 800,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

    Lansarea în circuitul numismatic a reproducerilor din argint după moneda de 5 lei emisă în anul 1880 se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Ce spune premierul Ilie Bolojan despre introducerea serviciului militar obligatoriu?

    Premierul Ilie Bolojan sugerează că autorităţile române nu iau în calcul, cel puţin pentru moment, să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Nu s-a discutat despre asta în CSAT, susţine Ilie Bolojan.

    Declaraţia a fost făcută vineri în timpul unei vizite pe care Ilie Bolojan a făcut-o în judeţul Bihor. Premierul a fost întrebat despre introducerea serviciului militar obligatoriu şi a răspuns că „nu s-a discutat în CSAT la ultima şedinţă” despre acest subiect.

    „Aşa cum ştiţi MApN are proiectul de voluntariat în armată, are alocare prin buget, începând din acest an cel puţin o mie, două mii de tineri pot accesa acest program pe bază de voluntariat”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

    Mai multe ţări europene analizează scenariile privind introducerea serviciului militar obligatoriu ca urmare a crizelor mondiale. Altele au anunţat deja diferite programe bazate pe voluntariat sau chiar pe obligativitate. România a renunţat la serviciul militar obligatoriu în 2007.

  • Omenirea e în pragul unei crize alimentare din cauza blocării Strâmtorii Ormuz

    În timp ce atenţia internaţională este concentrată în prezent asupra transporturilor de petrol şi gaze naturale lichefiate (LNG) afectate de conflictul dintre Iran şi statele din regiune, experţii avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera şi o criză alimentară globală.

    Potrivit radiodifuzorului public german Deutsche Welle, prin această rută maritimă circulă nu doar resurse energetice vitale, ci şi îngrăşămintele care susţin producţia agricolă mondială, în timp ce statele din Golf depind de Strâmtoarea Ormuz pentru importurile de alimente.

    Datele companiei de analiză maritimă Signal Group arată că statele din Golful Persic sunt responsabile pentru aproximativ 20% din comerţul global cu îngrăşăminte esenţiale, precum amoniacul, fosfaţii şi sulful.

    Aproape jumătate din producţia mondială de uree – cel mai utilizat îngrăşământ pe bază de azot – provine din această regiune, iar Qatar furnizează aproximativ o zecime din volumul global, conform estimărilor Bloomberg Intelligence.

    Tensiunile au avut deja efecte directe asupra producţiei.

    Săptămâna trecută, compania QatarEnergy a suspendat producţia după atacurile iraniene asupra complexului industrial Ras Laffan, cel mai mare hub global pentru LNG şi îngrăşăminte.

    În consecinţă, livrările de sute de mii de tone de nutrienţi agricoli şi materii prime pentru îngrăşăminte au fost perturbate.

    Potrivit Deutsche Welle, conflictul din Iran reprezintă al treilea mare şoc pentru securitatea alimentară globală din ultimii şase ani, după pandemia de COVID-19 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când forţele ruse au ocupat importante zone agricole şi porturi prin care era exportat grâul ucrainean.

    De la izbucnirea conflictului, preţurile îngrăşămintelor au crescut cu 10% până la 30%, deşi rămân încă cu aproximativ 40% sub nivelurile înregistrate la câteva săptămâni după începutul războiului din Ucraina.

    Potrivit UNCTAD, agenţia ONU care sprijină integrarea ţărilor în curs de dezvoltare în economia globală, aproximativ 1,33 milioane de tone de îngrăşăminte sunt exportate lunar prin Strâmtoarea Hormuz.

    O blocare a rutei pentru 30 de zile ar putea afecta culturile dependente de fertilizanţi pe bază de azot – precum porumbul, grâul sau orezul – punând în pericol randamentele agricole.

    Într-un astfel de scenariu, fermierii ar putea opta pentru culturi care necesită mai puţine îngrăşăminte sau ar putea reduce pur şi simplu cantitatea utilizată.

    În special în ţările mai sărace, această decizie ar putea duce la scăderea producţiei agricole şi la accentuarea insecurităţii alimentare.

    Analiştii din sectorul materiilor prime avertizează că lanţurile globale de aprovizionare cu îngrăşăminte s-ar putea bloca treptat dacă transportul comercial prin Strâmtoarea Ormuz rămâne restricţionat.

    Alţi mari producători – precum Rusia, China, Statele Unite sau Maroc – dispun de capacităţi limitate de producţie suplimentară, ceea ce face dificilă compensarea rapidă a deficitului.

    În plus, China, care a impus restricţii la exportul unor îngrăşăminte cu fosfaţi şi azot, ar putea fi presată să le relaxeze.

    Creşterea preţurilor petrolului ar putea amplifica problema, deoarece ar duce la scumpirea alimentelor la nivel global, afectând în special ţările dependente de importuri.

    Printre cele mai expuse state se numără India, care importă aproximativ două treimi din îngrăşămintele sale din statele Golfului, inclusiv o mare parte din ureea utilizată în agricultură.

    De asemenea, Brazilia, unul dintre cei mai mari exportatori agricoli ai lumii, îşi acoperă aproximativ 40% din necesarul de azot din uree provenită din Golf, iar o întrerupere prelungită a livrărilor ar putea afecta producţia de soia şi porumb.

    Pe termen lung, Africa Subsahariană ar putea fi cea mai vulnerabilă regiune.

    În multe ţări africane, fertilizanţii sunt deja utilizaţi în cantităţi mult sub nivelul necesar pentru randamente agricole optime.

    Chiar şi o creştere modestă a preţurilor ar putea determina micii fermieri să reducă şi mai mult utilizarea îngrăşămintelor, ceea ce ar putea duce la recolte mai mici şi la agravarea foametei.

    În acelaşi timp, statele din Golf, care importă între 80% şi 90% din alimentele consumate, depind la rândul lor de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu produse esenţiale – de la cereale şi carne până la lapte şi uleiuri vegetale.

    O eventuală blocare a rutei maritime ar putea afecta simultan atât producţia agricolă globală, cât şi securitatea alimentară a regiunii.

     

  • Bolojan, despre PNRR: Sunt peste 20.000 de proiecte. Trebuie finalizate până în august

    Premierul României, Ilie Bolojan, a avertizat vineri că pentru absorbţia integrală a fondurilor europene pe PNRR este nevoie de implicarea întregului aparat administrativ, central şi local. Bolojan a avertizat că până la finalul lunii august trebuie finalizate peste 20.000 de proiecte.

    Prim-Ministrul României a punctat că pentru absorbţia integrală a fondurilor europene din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este necesară atât respectarea jaloanelor, cât şi finalizarea la timp a proiectelor.

    „Tot guvernul, toate ministerele, toate autorităţile trebuie să facă eforturile necesare pentru a respecta cele două aspecte importante care ţin de fondurile europene. Pe de-o parte, să îndeplinim jaloanele. E foarte important asta pentru că anumite alocări sunt condiţionate de respectarea unor condiţii, proiecte de legi, hotărâri de guvern, în anumite măsuri pe care, dacă nu le luăm, nu ni se transferă banii. A doua condiţionare este să finalizăm proiectele”, a declarat Ilie Bolojan.

    Potrivit acestuia, ultimele luni pentru implementarea proiectelor cu finanţare din PNRR vor fi dificile, invocând numărul ridicat de proiecte.

    „Anul acesta, cea mai importantă componentă de investiţie este PNRR, atât datorită sumei, peste 10 miliarde de euro, dar şi datorită faptului că trebuie să finalizăm lucrările până la sfârşitul lunii august. Nu este foarte simplu, pentru că sunt peste 20.000 de proiecte”, spune Bolojan.

    Liderul Guvernului a adăugat că este necesară o implicare atât din parte structurilor centrale, cât şi a administraţiei locale, invocând diversitate Planului.

    „Aici finalizarea depinde de un întreg lanţ de participanţi, finanţatori, cei care finanţează pentru că trebuie să prelucrăm cererile mult mai repede, fără întârzieri, constructori care trebuie să aibă capacitate, proiectanţi, autorităţile locale care sunt beneficiari uneori, companiile private”, susţine Ilie Bolojan.

    Şeful Guvernul menţionează şi necesitatea monitorizării proiectelor: „ răspunderea nu este directă la o persoană sau alta, dar în mod evident, cu cât se monitorizează aceste lucrări, cu cât se intervine pe şantieri acolo unde există întârzieri, cu cât se rezolvă problemele mai repede şi se asigură fluxurile de plăţi, cu atât şansa să finalizăm aceste proiecte este mult mai mare şi să asigurăm o dezvoltare în anii următori în ţara noastră”.

  • Trump, criticat vehement de liderii UE după decizia de a ridica temporar sancţiunile asupra petrolului rusesc. „Decizia unilaterală a SUA de a relaxa sancţiunile asupra exporturilor de petrol rusesc este foarte îngrijorătoare”

    Decizia administraţiei Trump de a permite achiziţia petrolului rusesc blocat pe mare a fost întâmpinată cu critici în Uniunea Europeană, Friedrich Merz şi António Costa susţinând că măsura subminează sprijinul pentru Ucraina într-un moment critic, notează Euronews.

    Liderii Uniunii Europene l-au criticat pe preşedintele Donald Trump pentru decizia de a relaxa sancţiunile asupra petrolului rusesc, considerând că aceasta alimentează maşinăria de război a Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce Washingtonul încearcă să tempereze creşterea preţurilor la energie după a doua săptămână de conflict în Orientul Mijlociu.

    Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunţat joi seara o autorizaţie temporară care permite statelor să cumpere petrol rusesc aflat în prezent blocat pe mare.

    Administraţia Trump încearcă să gestioneze efectele războiului cu Iranul, care a împins preţurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, după ce Teheranul a vizat producători de petrol din statele Golfului şi Strâmtoarea Hormuz, o rută esenţială pentru transportul maritim de mărfuri.

    Totuşi, cancelarul german Friedrich Merz a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că „relaxarea sancţiunilor acum, din orice motiv, ar fi greşită” şi că sprijinul pentru Ucraina nu ar trebui să fie „distras sau diminuat” de războiul din Orientul Mijlociu.

    „Decizia unilaterală a SUA de a relaxa sancţiunile asupra exporturilor de petrol rusesc este foarte îngrijorătoare, deoarece afectează securitatea europeană”, a separat António Costa, preşedintele Consiliului European, subliniind că Rusia este singurul beneficiar al situaţiei actuale, care aduce venituri substanţiale la bugetul Moscovei.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut miercuri aplicarea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc şi menţinerea măsurilor restrictive. „Nu este momentul să relaxăm sancţiunile împotriva Rusiei”, a spus ea.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a susţinut poziţia după reuniunea G7 pe care a găzduit-o, afirmând că renunţarea la sancţiuni nu este justificată.

    Licenţa emisă de SUA va permite importatorilor să cumpere ţiţei şi produse petroliere ruseşti încărcate pe vase începând cu 12 martie, autorizând aceleaşi nave să descarce marfa până la 11 aprilie.

    Pentru moment, derogarea SUA şi eliberarea istorică a rezervelor strategice de petrol anunţată în această săptămână nu au reuşit să reducă preţurile, în condiţiile în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă. Analiştii se tem că Iranul va continua să atace porturi esenţiale şi noduri logistice.

  • Cum faci să eviţi taxele când eşti un superbogat? Te aliezi cu restul colegilor de breaslă şi creezi un fond de 500 mil. dolari pentru a influenţa politicile statului

    Miliardarii din Silicon Valley reacţionează la presiunea fiscală şi la reglementările tot mai stricte printr-o iniţiativă politică de proporţii fără precedent: un fond de tip endowment de 500 mil. de dolari, menit să le ofere resursele necesare pentru a remodela pe termen lung politica statului California în favoarea lor. Potrivit surselor care au dorit să rămână anonime, organizatorii urmăresc atragerea a 100 de milioane de dolari în primul an, cu obiectivul de a ajunge la 500 de milioane şi chiar până la 1 miliard de dolari în anii următori, scrie Bloomberg.

    Contextul economic şi politic al Californiei a generat nemulţumiri în rândul elitei tehnologice: taxele ridicate, propunerile de impozite pe averi şi influenţa constantă a sindicatelor sunt percepute ca obstacole pentru creşterea economică şi investiţiile private. Iniţiativa, denumită California Renewal, urmăreşte să creeze un mecanism financiar care să opereze pe termen lung, rivalizând cu prezenţa permanentă a sindicatelor şi grupurilor progresiste în Sacramento.

    Neil Mehta, fondatorul Greenoaks Capital, promovează proiectul în Silicon Valley, alături de Joe Lonsdale, co-fondator conservator al Palantir Technologies Inc., şi Garry Tan, CEO al acceleratorului de startup-uri Y Combinator. Chris Larsen, preşedintele Ripple, evaluat la 13 miliarde de dolari conform Bloomberg Billionaires Index, a fost contactat, dar nu a luat încă o decizie privind implicarea sa. Lonsdale a afirmat prin email că „toţi ne dorim un teren politic mai echilibrat, în care politici moderate şi de bun-simţ să poată câştiga, cu accent pe accesibilitatea şi creşterea economică a Californiei.”

    Fondul va funcţiona pe model de endowment, finanţând contribuţiile politice din câştigurile investiţionale proprii, reducând astfel dependenţa de donaţiile individuale şi limitând divulgarea publică a informaţiilor despre donatori. Maria Davidson, fondatoarea startup-ului de construcţii Kojo, lider al iniţiativei, a subliniat că discuţiile sunt cu persoane care „ţin profund la viitorul Californiei”, fără a oferi detalii suplimentare despre sume sau strategii.

    Frustrarea elitei tehnologice se explică prin percepţia că politica statului s-a deplasat prea mult spre stânga, afectând mediul de afaceri. Modelul endowment vine ca răspuns la avantajul permanent al sindicatelor, care îşi pot finanţa activitatea continuu din cotizaţii, în timp ce liderii de afaceri se mobilizează doar ocazional, pentru anumite legi sau referendumuri. Garry Tan, unul dintre cei mai vocali susţinători ai implicării tehnologiei în politică, a declarat că „trebuie să ne gândim la politică precum ne gândim la investiţii.”

    California Renewal ar putea sprijini o viziune fiscal conservatoare, reducând reglementările pentru a stimula piaţa imobiliară şi a diminua costurile energetice. În acelaşi timp, proiectul se confruntă cu incertitudini majore: nu există garanţii că fondul va fi creat, iar opoziţia sindicatelor şi a altor grupuri este puternică. Davidson a refuzat să precizeze dacă grupul va fi implicat în alegerile din 2026, accentuând că focusul este „pe termen lung.”

    Iniţiativa survine după ce un sindicat din domeniul sănătăţii a propus un impozit unic de 5% pe averile miliardarilor din California, declanşând reacţii bine finanţate ale liderilor tehnologici. Chris Larsen şi Sergey Brin, co-fondator Google, au lansat proiecte politice pentru a sprijini candidaţi moderaţi şi a bloca astfel iniţiativele fiscale. Aceştia finanţează candidaţi pentru funcţia de guvernator şi pentru alte poziţii cheie, inclusiv opozanţi ai progresistului Ro Khanna, consolidând influenţa Silicon Valley în politica statului.

    Iniţiativa California Renewal ilustrează o strategie neconvenţională prin care super-miliardarii încearcă să transforme presiunea fiscală şi reglementările într-un instrument de putere politică pe termen lung, redefinind modul în care capitalul privat poate modela agenda statului California.

     

  • „100 de dolari pe lună pentru fiecare locuitor”: Miliardarul Bitcoin care vrea să transforme o insulă din Caraibe într-un paradis libertarian stârneşte un scandal politic uriaş

    Un investitor bogat în bitcoin, Olivier Janssens, a promis că va plăti 100 de dolari pe lună fiecărui locuitor al insulei Nevis dacă guvernul va aproba proiectul său ambiţios de dezvoltare a unei comunităţi libertariene numite Destiny, raportează Financial Times.

    Potrivit unui e-mail trimis abonaţilor proiectului, plăţile ar urma să înceapă imediat după semnarea acordului final cu autorităţile, lucru pe care iniţiatorii spun că îl aşteaptă „foarte curând”. Iniţial, proiectul prevedea ca 5% din profiturile dezvoltării să fie distribuite localnicilor, însă iniţiatorii spun că vor să ofere beneficii comunităţii chiar din faza timpurie.

    Suma promisă este mult mai mare decât cea menţionată anterior de Janssens (aproximativ 11 dolari pe persoană pe lună) şi ar putea ajunge la 4.800 de dolari pe an pentru o familie de patru persoane. Totuşi, proiectul nu precizează pentru cât timp ar urma să fie plătite aceste sume.

    Oferta a provocat reacţii dure din partea unor politicieni şi lideri locali. Carlisle Powell, fost ministru şi membru al opoziţiei din Nevis Reformation Party, a declarat că iniţiativa reprezintă o formă de presiune asupra autorităţilor pentru a aproba proiectul.

    Criticii susţin că propunerea seamănă cu o tentativă de „cumpărare a influenţei” şi o ingerinţă în viaţa politică şi economică a ţării, avertizând că astfel de practici ar putea crea un precedent periculos dacă dezvoltatorii privaţi ar încerca să influenţeze deciziile guvernului prin plăţi directe către populaţie.

  • Giganţii europeni avertizează că decuplarea bruscă de tehnologia americană ar putea avea consecinţe uriaşe: În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT cu soluţii europene

    Companiile europene au avertizat că presiunea tot mai mare pentru „suveranitate tehnologică” ar putea afecta profiturile şi riscă să submineze competitivitatea continentului, în condiţiile în care Bruxelles-ul îşi intensifică eforturile de a reduce dependenţa de giganţii tehnologici americani.

    Companii din industrii variind de la sectorul bancar până la producţie au declarat pentru Financial Times că dependenţa lor de tehnologia americană — de la software de birou la infrastructură cloud şi servicii de inteligenţă artificială aflate în rapidă expansiune — nu poate fi eliminată rapid fără perturbări majore.

    „În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT… cu soluţii europene”, a declarat Ilse Henne, directorul executiv al companiei de management al lanţului de aprovizionare Thyssenkrupp Material Services, adăugând că sunt necesare investiţii semnificative şi sprijin politic pentru a reduce dependenţa de tehnologia americană.

    Directori de top din mai multe companii europene de tehnologie şi infrastructură, inclusiv ASML, Ericsson şi Capgemini, au avertizat în ultimele luni împotriva reflexelor protecţioniste care ar putea creşte costurile şi încetini investiţiile.

    Avertismentele vin în contextul în care impulsul Europei pentru o suveranitate digitală mai mare a căpătat un nou avânt în ultimele luni, alimentat de temeri că politica externă a preşedintelui american Donald Trump ar putea forţa o „decuplare tehnologică”.

    Comisia Europeană urmează să prezinte luna viitoare un „pachet pentru suveranitate tehnologică”, care îşi propune să extindă soluţiile de cloud suveran şi să consolideze independenţa Europei în domeniul software.

    Totuşi, unele companii europene susţin că politicienii subestimează complexitatea operaţională şi costurile schimbării, mai ales în contextul în care baza industrială a continentului este deja sub presiune din cauza competiţiei chineze, a preţurilor ridicate la energie şi a incertitudinilor privind comerţul transatlantic.

    Banca germană Commerzbank a declarat că „gama, calitatea şi maturitatea tehnologică a serviciilor” oferite de companiile americane Microsoft şi Google sunt disponibile în prezent doar „într-o măsură limitată” pe piaţa europeană.

    „În consecinţă, beneficiile utilizării acestor furnizori în acest moment depăşesc riscurile inerente asociate cu utilizarea lor”, a adăugat banca.

    Un mare producător auto european a declarat că renunţarea la infrastructura existentă ar implica costuri şi timp suplimentar.

    Companiile europene, în special cele cu operaţiuni globale, şi-au construit sistemele digitale pe platforme americane. Renunţarea la acestea presupune recalificarea angajaţilor, rescrierea software-ului, renegocierea contractelor şi acceptarea unor perturbări, potrivit companiilor şi experţilor. În plus, multe firme consideră că Europa nu are încă alternative comparabile care să înlocuiască software-ul american.

    Companiile multinaţionale şi-au construit timp de decenii procesele, productivitatea şi „uneori chiar modelul de business pe cărămizi tehnologice venite din SUA”, a declarat Francesca Musiani de la Centrul Naţional Francez pentru Cercetare Ştiinţifică.

     

  • Avertisment dramatic pentru Casa Albă: Intervenţia SUA pe piaţa petrolului în plin război cu Iranul ar putea provoca un „dezastru de proporţii biblice”

    Directorul executiv al CME Group, Terry Duffy, a avertizat administraţia preşedintelui Donald Trump că o eventuală intervenţie directă a guvernului american pe piaţa derivatelor petroliere pentru a reduce preţul petrolului ar putea provoca un „dezastru de proporţii biblice” pentru pieţele financiare. Potrivit acestuia, implicarea autorităţilor în stabilirea preţurilor ar putea submina încrederea investitorilor în mecanismele pieţei, scrie Financial Times.

    Duffy a făcut aceste declaraţii la o conferinţă organizată în Boca Raton, Florida, subliniind că pieţele reacţionează negativ atunci când guvernele încearcă să influenţeze artificial preţurile unor materii prime esenţiale. În opinia sa, pierderea încrederii investitorilor ar putea avea consecinţe grave pentru stabilitatea pieţelor energetice.

    Avertismentul vine după ce Reuters a relatat că Trezoreria SUA analizează mai multe opţiuni pentru a limita creşterea preţului petrolului, inclusiv posibilitatea de a interveni pe piaţa contractelor futures. În paralel, administraţia Trump a anunţat deja eliberarea a milioane de barili de petrol din rezerva strategică a Statelor Unite, pentru a preveni un şoc pe piaţa energiei.

    Analiştii spun că autorităţile americane ar putea lua şi alte măsuri pentru a proteja consumatorii, precum suspendarea temporară a taxelor federale pe benzină, relaxarea unor reguli de mediu privind combustibilii sau chiar interzicerea temporară a exporturilor de petrol din SUA.

    Volatilitatea extremă a pieţei din ultimele zile a alimentat speculaţiile că guvernul ar fi putut deja să intervină. Preţul petrolului Brent a urcat luni până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a scădea rapid sub 100 de dolari.

    Potrivit unor analişti din industrie, tranzacţiile masive şi neexplicate observate recent pe piaţă au stârnit întrebări în rândul traderilor, unii suspectând că în spatele lor s-ar putea afla chiar Trezoreria SUA, deşi o astfel de intervenţie ar fi fără precedent.

  • Hubert Thuma lansează un avertisment la adresa premierului Ilie Bolojan

    Potrivit informaţiilor g4media.ro, Hubert Thuma a postat marţi un mesaj pe grupul de discuţii al şefilor de organizaţii liberale. În el, îl critică pe premierul Ilie Bolojan pentru modul în care ar fi fost tratat judeţul Ilfov în proiectul de buget.

    „În urmă cu aproximativ 3 săptămâni, am avut o discuţie cu premierul Ilie Bolojan, care mi-a promis că vom avea o discuţie, împreună cu colegii noştri Ciprian Ciucu, George Tuţă şi Paul Moldovan, despre bugetul regiunii Bucureşti-Ilfov. Din păcate, această discuţie nu a mai avut loc. Şi înţeleg că astăzi Bugetul se va publica în Monitorul Oficial. Iar Ilfovul, din nou, pare să fie tratat cu dispreţ. Vreau să vă asigur că acţiunile pe care le voi întreprinde în perioada următoare nu reprezintă altceva decât apărarea intereselor şi drepturilor celor 1 milion de oameni care locuiesc în Ilfov. De asemenea, cred că e bine să ne amintim că PNL nu înseamnă numai Bucureşti. PNL are 1.150 de comunităţi conduse de primari liberali şi toţi oamenii merită respect şi echitate”, a transmis Hubert Thuma în mesajul citat de G4Media.

    Hubert Thuma, preşedintele PNL Ilfov, este considerat unul dintre principalii contestatari ai lui Ilie Bolojan în interiorul partidului. El controlează mai multe organizaţii liberale şi are susţinere în rândul unor parlamentari. De asemenea, Thuma se află într-un conflict politic cu Ciprian Ciucu, primarul Bucureştiului susţinut de Ilie Bolojan. „Hubert Thuma îşi coordonează mişcările politice cu liderii PSD, iar ţinta este debarcarea lui Ilie Bolojan”, a declarat un lider PNL pentru G4Media.

    Mesajul lui Thuma apare în contextul presiunilor venite din partea PSD pentru înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcţia de prim-ministru. Sorin Grindeanu a anunţat recent că PSD va organiza un referendum intern în partid. Primarii social-democraţi vor fi întrebaţi dacă îl mai susţin pe Ilie Bolojan în funcţia de premier. De asemenea, dacă mai doresc continuarea coaliţiei de guvernare cu USR.

    În acelaşi timp, parlamentarii PSD au anunţat că vor depune mai multe amendamente la bugetul adoptat de Guvern pentru a promova măsuri de protecţie socială.

    Ilie Bolojan ar putea fi înlocuit din funcţia de prim-ministru fie prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, fie prin demisia din funcţie. Premierul a declarat în repetate rânduri că va pleca dacă îşi pierde sprijinul coaliţiei de guvernare. În acest context, preşedintele României, Nicuşor Dan, a evitat să se pronunţe ferm asupra tensiunilor politice.

    „Haideţi să închidem mai întâi discuţia cu bugetul şi, aşa cum am spus de două ori mai devreme, această discuţie va fi închisă. Sunt decizii, sunt, cum să spun, contradicţii uneori la nivel personal între oameni care trebuie să ia decizii din partea partidelor din Coaliţie. E mult mai bine ca tipul acesta de decizii să fie luat fără o mare expunere publică, tocmai pentru ca să nu îngrijoreze şi societatea, şi pieţele financiare, de care – asta este situaţia – depindem. Ăsta este răspunsul meu. Mai departe, democratic, fiecare partid, faţă de chestiuni esenţiale din activitatea sa politică, este liber să o facă. Dacă am putea cu mai puţine turbulenţe mediatice, ar fi mai bine”, a declarat Nicuşor Dan.