BusinessMagazin

Blog

  • Dileme noi, probleme vechi: Care sunt principalele vulnerabilităţi şi riscuri cu care se confruntă România în contextul războiului din Iran? Ciprian-Dascălu, BCR: Pieţele reacţionează negativ la ţările care au deficite mari VIDEO

    Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, odată cu războiul din Iran şi cu creşterea rapidă a preţului petrolului, aduce noi riscuri pentru economia globală. Pentru România, însă, şocul extern vine într-un moment de vulnerabilitate macroeconomică accentuată, marcată de dezechilibre structurale persistente, care amplifică impactul oricărei turbulenţe internaţionale.

    Cea mai mare problemă rămâne deficitul bugetar ridicat, care alimentează alte două vulnerabilităţi majore ale economiei: deficitul de cont curent şi costul ridicat al finanţării. Aceste dezechilibre afectează direct capacitatea statului şi a companiilor de a se finanţa, dar şi competitivitatea economiei în ansamblu, este de părere Ciprian Dascălu, economist-şef BCR.

    „Cea mai mare problemă este deficitul bugetar, care le determină şi pe următoarele două, respectiv deficitul de cont curent şi costul mare al împrumuturilor. Pentru că dacă statul român se împrumută la un cost relativ mare, în momentul în care mediul privat se împrumută, orice împrumut, când se face o evaluare a unei companii sau a unui proiect de investiţii, porneşti de la acest cost de împrumut al statului, aşa-numitul risk rate”, a declarat Ciprian Dascălu, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    Costul ridicat al finanţării devine astfel un factor direct de competitivitate pentru economia românească. Companiile locale, în special cele orientate spre export, sunt nevoite să concureze cu firme din economii unde statul se împrumută mai ieftin, iar acest lucru se reflectă inevitabil în costul capitalului pentru investiţii.

    „Cred că şi acesta este un factor de competitivitate a economiei, pentru că până la urmă companiile româneşti, mai ales cele orientate către export, sunt în competiţie cu companii din alte state care au un cost de împrumut relativ mai redus”.

    În acest context, şocurile externe tind să amplifice dezechilibrele existente. Conflictul din Iran şi tensiunile din piaţa energetică sunt exemple clare de evenimente care pot deteriora rapid percepţia investitorilor asupra economiilor vulnerabile.

    „Toate aceste trei vulnerabilităţi le vedem exacerbate de aceste şocuri externe, cum am văzut acum războiul din Iran. Costurile de împrumut, evident, au crescut destul de rapid şi pieţele reacţionează în general negativ către ţările care au deficite mari”, mai punctează economistul-şef BCR.

    Reacţia pieţelor este cu atât mai rapidă în cazul economiilor cu dezechilibre fiscale mari, unde investitorii cer prime de risc mai ridicate pentru a finanţa datoria publică. În cazul României, această dinamică se transmite imediat în costul capitalului pentru întreaga economie, afectând atât finanţarea statului, cât şi accesul companiilor la credit.

    Într-un context global dominat de incertitudini geopolitice şi volatilitate în pieţele energetice, aceste vulnerabilităţi structurale devin principalul punct slab al economiei româneşti, crescând riscul ca şocurile externe să se transforme rapid în presiuni asupra finanţării, investiţiilor şi creşterii economice.

  • Benzina şi motorina, mai scumpe în România decât în Ungaria

    Comisarul guvernamental Szilárd Németh a afirmat că preţurile la combustibil în România sunt mai mari decât în Ungaria. Oficialul a fost preluat de presa maghiară, care a făcut o comparaţie a preţurilor. Cu toate acestea, evoluţia preţurilor la petrol creează incertitudini chiar şi în ţara noastră. 

    „Prin plafonarea preţurilor la combustibili, Guvernul Ungariei protejează familiile şi economia naţională chiar şi în perioada blocadei petroliere din Ucraina. Între timp, în sudul Transilvaniei, la staţia MOL din Alvinci, litrul de motorină este cu 70 de forinţi mai scump, iar cel de benzină 95 cu 62 de forinţi mai scump decât în Ungaria”, a scris Németh, într-o postare pe Facebook.


    Ziarul maghiar Ripost, – care a preluat mesajul oficialului din guvernul Orbán, membru al partidului Fidesz – notează: „este oficial că aceste consecinţe ale exploziei preţului la petrol deja se simt în est, în special pentru cei care trăiesc aici şi care pot alimenta cu un preţ cu aproape 100 de forinţi mai scump” (n.r. – 1,30 lei).

    În fotografia publicată de Németh pe Facebook, surprinsă la o benzinărie în localitatea Vinţu de Jos (n.r. – Alvinci), din Alba, arăta că un litru de benzină costă 8.63 lei, în timp ce litrul de motorină costă 8,89 lei.

    Reamintim că, la începutul săptămânii, Guvernul maghiar a plafonat preţurile la combustibil. În Ungaria, un litru de benzină costă 595 de forinţi, echivalentul a 7,72 de lei, în timp ce un litru de motorină costă 615 forinţi, adică echivalentul a 7.98 lei.

    Guvernul maghiar a luat decizia plafonării pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, dar şi transportatorilor din Ungaria, în contextul creşterii preţurilor la combustibil, pe fondul crizei petroliere cauzată de întreruperea transportului de ţiţei rusesc prin conducta Drujba, de care Ungaria depindea, dar şi pe fondul scumpirilor determinate de războiul din Golf.

    În ceea ce priveşte situaţia de la noi din ţară, dacă joi, premierul Ilie Bolojan explica faptul că România nu poate interveni direct în scăderea preţurilor la carburanţi, din cauza faptului că preţurile au crescut la nivel global, iar ţara noastră importă două treimi din ţiţei şi produse petroliere, vineri seara, ministrul Energiei, Bogdan Ivan a precizat că a transmis Guvernului un document intern de lucru pentru declanşarea unei stări de criză, în cazul în care preţurile la petrol cresc continuu.

    „În situaţia în care avem o escaladare continuă a preţului carburanţilor, să avem tot cadrul legal prin care să putem interveni de îndată, ca şi Guvern, pentru a declara situaţia de criză în domeniul energetic şi pentru a putea să luăm măsuri care, pe o perioadă temporară, să poată să atenueze cât mai mult posibil efectul negativ asupra buzunarului românilor şi asupra companiilor”, afirma Ivan la Digi24.

    În ceea ce priveşte evoluţiile din Iran, precizăm că SUA au ridicat temporar sancţiunile asupra petrolului rusesc aflat deja în tranzit. Derogarea de la sancţiuni este valabilă pe o perioadă de 30 de zile, însă în ceea ce priveşte tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, atacurile asupra petrolierelor încă continuă, iar în ciuda faptului că firmele care transportă petrol cer escorte militare, SUA încă nu a luat această măsură, propriu-zis.

  • Vladimir Lipaev acuză că România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite

    „România furnizează Ucrainei tehnica militară sovietică din depozite”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Lipaev, într-un interviu pentru TASS.

    Potrivit oficialului rus, se cunosc cu siguranţă detalii „despre transferul unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. De asemenea, are loc livrarea de muniţii de calibru sovietic/rus, produse în fabricile româneşti”, a acuzat Lipaev.

    Ambasadorul Rusiei la Bucureşti a declarat că livrările militare reprezintă o parte importantă a sprijinului pe care Guvernul României îl acordă Ucrainei, care ar fi în valoare de 1,5 miliarde de euro, susţine oficialul.

    „Potrivit Consiliului Fiscal, sprijinul financiar acordat de România Ucrainei din februarie 2022 până în iunie 2025 a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Este clar că o parte semnificativă din această sumă constă în provizii militare”, a menţionat el.

    România a oferit, într-adevăr Ucrainei sprijin militar, umanitar şi financiar în valoare de 1,5 miliarde de euro, în perioada vizată. Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, este cel care a solicitat, în septembrie anul trecut, Consiliului Fiscal să analizeze efectele ajutoarelor financiare pe care Guvernul le-a acordat nu numai Ucrainei, ci şi Moldovei.

    Textul integral al interviului cu Vladimir Lipaev va fi publicat de Moscova sâmbătă, la ora 9:30.

  • Ce conversaţii „nucleare” poartă Vladimir Putin cu Donald Trump la telefon?

    Jurnaliştii Axios dezvăluie vineri seară că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, i-a propus preşedintelui american, Donald Trump, ca Moscova să preia uraniul îmbogăţit al Iranului. Nu este prima oară când Rusia face asemenea propunere Americii, susţin jurnaliştii.

    Într-o convorbire telefonică purtată cu preşedintele Donald Trump săptămâna aceasta, preşedintele rus Vladimir Putin a propus transferul uraniului îmbogăţit al Iranului în Rusia. Doar pentru ca SUA să oprească războiul împotriva Teheranului.

    Surse Axios spun că Trump l-a refuzat pe Vladimir Putin.

    Cele 450 de kilograme de uraniu îmbogăţit cu 60% al Iranului au calitate militară. În câteva săptămâni, cantitatea este suficientă pentru 10 bombe nucleare.

    Iar denuclearizarea Iranului este principalul scop declarat al administraţiei Trump.

    În teorie, oferta lui Putin putea ajuta la eliminarea arsenalului nuclear al Iranului fără intervenţia SUA sau a Israelului la faţa locului.

    Rusia este deja o putere nucleară şi a depozitat anterior uraniu slab îmbogăţit al Iranului în cadrul acordului nuclear din 2015. O face una dintre puţinele ţări cu capacitatea tehnică de a accepta materialul, ţara fiind şi partener strategic al regimului de la Teheran,

    Potrivit surselor Axios, Putin a avut mai multe idei în discuţia telefonică cu Trump. A avansat mai multe propuneri doar pentru ca SUA să oprească războiul. Propunerea privind uraniul a fost una dintre ele, susţin ziariştii.

    „Nu este prima dată când ni se oferă aşa ceva. Propunerea nu a fost acceptată. Poziţia SUA este că trebuie să vedem uraniul securizat”, a declarat un oficial american pentru Axios.

    Rusia a ridicat propuneri similare şi în timpul negocierilor nucleare dintre SUA şi Iran în luna mai a anului trecut – înainte ca SUA şi Israelul să atace instalaţiile nucleare ale Iranului în iunie – şi în săptămânile dinaintea începerii războiului actual.

    În ultima rundă de discuţii dinaintea războiului, Iranul respinsese ideea transferului uraniului. Teheranul a propus diluarea uraniului în propriile instalaţii, sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Nu este clar dacă Iranul ar accepta propunerea acum.

    „Preşedintele vorbeşte cu toată lumea — Xi, Putin, europenii — şi este întotdeauna dispus să facă o înţelegere. Dar trebuie să fie o înţelegere bună. Preşedintele nu face înţelegeri proaste”, a spus oficialul american, pentru Axios.

    SUA şi Israelul au discutat şi despre trimiterea de forţe speciale în Iran pentru a securiza arsenalul nuclear într-o etapă ulterioară a războiului, a relatat anterior Axios .

    Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că SUA „are o serie de opţiuni” pentru a prelua controlul asupra uraniului puternic îmbogăţit al Iranului.

    Hegseth a spus că o opţiune ar fi ca Iranul să predea voluntar stocul, lucru pe care SUA „l-ar saluta”.

    „Nu au fost dispuşi să facă asta în negocieri. Nu aş spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuşi să facem sau cât de departe suntem dispuşi să mergem – dar avem opţiuni, cu siguranţă”, a adăugat el.

    Într-un interviu acordat la Fox News Radio, Trump a sugerat că securizarea uraniului puternic îmbogăţit nu este în prezent o prioritate principală: „Nu ne concentrăm pe asta, dar la un moment dat am putea”, a spus el.

    Tot Trump a recunoscut, vineri, pentru prima dată, că Rusia ajută Iranul în război, după ce au apărut rapoarte despre furnizarea de informaţii de către Moscova pentru a viza forţele americane.

  • Petrolierul SUA atacat în Irak a fost lovit de ambarcaţiuni fără pilot. Un marinar a murit

    Din primele informaţii, petrolierul deţinut de o companie americană care a fost atacat în apropierea Irakului, a fost lovit de ambarcaţiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului, iar SUA încă refuză cererile de escortă a navelor, în ciuda solicitărilor companiilor de transport.

    Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcaţiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziţie un timp de reacţie de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul şi operatorul american al navei, notează Reuters.

    „După ce am discutat cu câţiva dintre supravieţuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat şi calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey.

    Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operaţiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantităţi de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului.

    În momentul atacului se aflau toţi cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceştia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalţi 27 sunt în siguranţă şi primesc asistenţă din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie.

    Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava şi a se asigura că mediul marin din jur este sigur.

    „Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autorităţile maritime şi comunitatea internaţională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea.


    Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toţi cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuaţi în siguranţă.


    Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflaţi la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situaţie de securitate periculoasă şi extrem de incertă”.


    Cel puţin 16 petroliere şi alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel şi Iran.


    Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza ameninţării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial.


    Preşedintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situaţia.

  • Euriborul creşte pe fondul tensiunilor din Iran. Ce înseamnă pentru românii cu credite ipotecare

    Indicatorul, care reflectă dobânda la care băncile din zona euro se împrumută între ele, a încheiat săptămâna cu o rată zilnică de aproximativ 2,522 %, după mai multe sesiuni consecutive de creştere, notează EFE.

    Creşterea vine într-un context marcat de volatilitate pe pieţele internaţionale, alimentată de scumpirea energiei şi de temerile legate de inflaţie.

    Potrivit analiştilor financiari, evoluţia Euribor reflectă reacţia anticipată a pieţelor la posibilitatea unor întreruperi în aprovizionarea globală cu energie.

    O creştere puternică a preţurilor la energie ar putea duce la accelerarea inflaţiei şi ar putea determina Banca Centrală Europeană să menţină sau chiar să majoreze dobânzile.

    Totuşi, experţii spun că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu nu se vor amplifica, indicatorul ar putea reveni la intervalul din ultimele luni. Unele estimări indică pentru 2026 un nivel al Euriborului situat aproximativ între 2 % şi 2,4 %, în absenţa unui şoc energetic major.

    În România, majoritatea creditelor ipotecare în lei sunt calculate în funcţie de indicatori precum IRCC sau ROBOR.

    Totuşi, Euriborul rămâne relevant pentru creditele în euro. Potrivit datelor din sistemul bancar, peste 114.000 de credite ipotecare în euro sunt legate de evoluţia acestui indicator.

    Astfel, o creştere a Euriborului se poate reflecta în rate mai mari pentru persoanele care au împrumuturi cu dobândă variabilă în moneda europeană.

    În acelaşi timp, evoluţia dobânzilor din zona euro influenţează indirect şi costurile de finanţare pentru bănci, ceea ce poate afecta nivelul dobânzilor pentru creditele noi.

    Creşterea Euriborului arată cât de rapid pot reacţiona pieţele la tensiunile internaţionale. Conflictul din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei şi riscurile privind inflaţia sunt factori care pot influenţa deciziile de politică monetară în Europa.

    Pentru consumatori, aceste evoluţii se traduc printr-o perioadă de incertitudine în privinţa costului creditelor şi a dobânzilor.

     

  • Dacia confirmă plecarea a 1.200 de angajaţi de la Mioveni: plecări voluntare şi contracte pe durată determinată nereînnoite

    Dacia confirmă plecarea a 1.200 de angajaţi de la Mioveni: plecări voluntare şi contracte pe durată determinată nereînnoite

    ♦ Automobile Dacia a confirmat vineri pentru ZF că aproximativ 1.200 de persoane au părăsit compania de la începutul anului, printr-un mix de plecări voluntare şi încetarea contractelor pe perioadă determinată. Compania prezintă măsurile ca o „abordare responsabilă” de adaptare la volumele de producţie, în timp ce Sindicatul Autoturisme Dacia vorbeşte despre concedieri şi avertizează asupra impactului pierderii modelelor noi către Turcia şi Slovenia. Mioveni produce mai puţin şi are nevoie de mai puţini oameni.

    Automobile Dacia a reacţionat vineri, 13 martie 2026, la comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia (SAD), confirmând cifra de 1.200 de persoane care au părăsit compania, dar oferind o interpretare diferită a evenimentelor. „Pentru a menţine competitivitatea şi a adapta activitatea în funcţie de evoluţia volumelor de fabricat, Automobile Dacia a lansat la începutul acestui an un plan de plecări voluntare”, a transmis compania. Potrivit Dacia, planul „a fost deja încheiat” şi a reprezentat „o măsură proactivă, menită să ofere salariaţilor oportunitatea unei tranziţii cu protecţie socială, în timp ce organizaţia îşi adaptează resursele pentru a răspunde noului volum de activitate”.

    Al doilea instrument utilizat a fost neînoirea contractelor pe perioadă determinată. „De la finalul anului 2025 şi începutul anului 2026, am avut încetări de drept ale unor contracte cu perioadă determinată (expirare la termen). Ţinând cont de vizibilitatea pe care o avem în ceea ce priveşte nivelul de activitate, aceste contracte nu au fost reînnoite”, a precizat compania. Dacia descrie întregul proces ca fiind „o abordare responsabilă, cu respectarea legislaţiei în vigoare, utilizată şi în trecut”.

    Mesajul companiei contrastează cu tonul comunicatului transmis în aceeaşi zi de Sindicatul Autoturisme Dacia, care vorbeşte explicit despre „concediere a aproximativ 1.200 de angajaţi” şi prezintă situaţia ca pe o premieră negativă: „Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producţiei şi de concediere.” Sindicatul pune reducerile în legătură directă cu mutarea modelelor noi – Dacia Striker în Turcia şi vehiculul electric de segment A în Slovenia –, cu infrastructura întârziată, energia scumpă şi instabilitatea fiscală. Compania nu menţionează niciuna dintre aceste cauze, vorbind strict despre „evoluţia volumelor de fabricat”.

    Pentru Dacia, cele 1.200 de plecări sunt o sumă de măsuri punctuale: un program voluntar cu pachete compensatorii (de la 25.000 de lei net la circa 210.000 de lei, în funcţie de vechime) şi o neînnoire previzibilă a contractelor temporare. Pentru sindicat, este un semnal de alarmă: uzina care asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă direct şi susţine zeci de mii indirect pierde oameni, modele şi perspectivă. „Pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale şi naţionale”, avertizează SAD.

    Declaraţiile celor două părţi vin la doar trei zile după ce trei directori de top ai Grupului Renault au vorbit, la Paris, despre competitivitatea uzinei româneşti, în cadrul evenimentului futuREady din 10 martie 2026, unde ZF a fost prezent. Mesajele de acolo confirmă ambele perspective – şi laudele, şi avertismentele.

    Katrin Adt, CEO-ul Dacia, a declarat la Paris că „România este foarte importantă şi este un pilon esenţial pentru Dacia”, dar a explicat că decizia de a produce Striker la Bursa a fost una de competitivitate şi de exploatare a activelor industriale existente: „Când am decis pentru această maşină, Mioveni atinsese capacitatea maximă. Nu a fost o decizie împotriva României.” Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China.

    Thierry Charvet, Chief Industry & Quality Officer al Grupului Renault, a fost cel care a pus cel mai clar degetul pe problemă. Pe de o parte, a lăudat performanţa uzinei: „Sincer, reuşesc să producă peste 1.000 de maşini pe zi, aproape 1.300 pe zi, în mod constant. Este o maşinărie foarte, foarte bună de producţie. Competenţele oamenilor sunt foarte ridicate.” Pe de altă parte, a avertizat: „Inflaţia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani. Costurile s-au dublat – salariul minim, costul energiei. Poate deveni o problemă. Tendinţa este îngrijorătoare.” Charvet a mai explicat că roboţii umanoizi Kelvin nu vor ajunge la Mioveni în viitorul apropiat – vor începe în Europa de Vest şi Coreea, iar la fabricile Dacia „eventual, într-o a doua fază”. Robotizarea nu ameninţă direct locurile de muncă din România, dar nici nu vine să compenseze pierderea de competitivitate.

    Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer şi CEO al mărcii Renault, a fost cel mai direct. Când un jurnalist a sugerat că Mioveni are nevoie de un al treilea proiect, răspunsul a fost scurt: „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile.” Mesajul se suprapune perfect peste comunicatul oficial al Dacia, care vorbeşte despre „menţinerea competitivităţii” – doar că sindicatul traduce aceeaşi competitivitate în locuri de muncă pierdute.

    Contextul nu ajută: preţul spot al energiei în România a ajuns la 108 euro pe MWh, aproape dublu faţă de Franţa. Impozitul pe cifra de afaceri descurajează investiţiile – Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a declarat recent pentru ZF că România „riscă să piardă investiţii de sute de milioane de euro” fără stabilitate politică şi fără eliminarea IMCA. Industria auto din România a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri în scădere, de la 34 la 32 de miliarde de euro. Cele două uzine – Mioveni şi Craiova – au asamblat împreună 545.510 vehicule, cu 2,6% mai puţin decât recordul din 2024. Iar pe piaţa internă, înmatriculările de maşini noi au scăzut cu aproape 30% în primele două luni din 2026.

  • Tehnologia românească, folosită de Statele Unite pentru interceptarea dronelor în Orientul Mijlociu

    Sistemul anti-dronă EAGLS (Sistem Electronic Avansat de Lansare la Sol), utilizat de Comandamentul Central al Statelor Unite, este operaţional în Orientul Mijlociu din 19 ianuarie. Potrivit mesajului publicat pe Facebook de Ambasada Statelor Unite în România, foloseşte tehnologia de inteligenţă artificială, dezvoltată de compania românească OVES Enterprise.

    „Platforma românească Nemesis AI ajută la detectarea, analizarea şi sprijinirea interceptării dronelor ostile, inclusiv a celor utilizate de forţele susţinute de Iran în regiune. Prin combinarea procesării datelor în timp real cu analiza ameninţărilor bazată pe inteligenţă artificială, sistemul contribuie la identificarea şi neutralizarea mai rapidă a ameninţărilor aeriene”, mai transmite ambasada.

    Reprezentanţa diplomatică mai transmite: „Această evoluţie evidenţiază rolul tot mai mare al expertizei tehnologice româneşti în sistemele de apărare aliate, demonstrând modul în care inovaţia dezvoltată în România poate contribui la abordarea provocărilor complexe de securitate alături de partenerii internaţionali”.

     

  • Jurnalista Julia Angwin, câştigătoare a premiului Pulitzer, a dat în judecată Grammarly – platformă cu 30 de milioane de utilizatori zilnici – pentru că o transformase fără consimţământ într-un „editor AI” care dădea sfaturi de scriere pentru 12 $ pe lună. Numele a sute de scriitori şi jurnalişti au fost folosite fără acord

    O jurnalistă din SUA, câştigătoare a premiului Pulitzer, a dat în judecată Grammarly, platforma de scriere cu inteligenţă artificială folosită de peste 30 de milioane de oameni zilnic, pentru că a folosit fără consimţământ numele şi identitatea sa – şi ale altor sute de scriitori şi jurnalişti – într-o funcţie plătită care genera sfaturi de editare prezentate ca venind de la aceste persoane reale.

    O jurnalistă din SUA, câştigătoare a premiului Pulitzer, a dat în judecată Grammarly, platforma de scriere cu inteligenţă artificială folosită de peste 30 de milioane de oameni zilnic, pentru că a folosit fără consimţământ numele şi identitatea sa – şi ale altor sute de scriitori şi jurnalişti – într-o funcţie plătită care genera sfaturi de editare prezentate ca venind de la aceste persoane reale.

    Julia Angwin, jurnalistă de investigaţii şi directoare a Proiectului pentru Media Independentă la Centrul Shorenstein de la Universitatea Harvard, a iniţiat pe 11 martie 2026 un proces colectiv (class action) la Tribunalul Federal pentru Districtul de Sud al New York-ului (dosarul nr. 26 Civ. 02005-JGK) împotriva Superhuman Platform Inc., compania care deţine Grammarly.

    Angwin a declarat pe LinkedIn că a aflat luni seara că numele ei era unul dintre cele oferite drept „recenzor expert” în funcţia plătită a Grammarly. „Utilizatorii vedeau «sugestii» de la o versiune falsă a mea apărând în documentele lor”, a scris Angwin. „Dar există o lege pentru această situaţie. Legea dreptului la publicitate din statul meu – New York – cere foarte clar consimţământul înainte ca numele cuiva să fie folosit în scopuri comerciale.”

    Într-un interviu acordat BBC, Angwin a declarat că a fost „uluită” să descopere că identitatea ei profesională era comercializată. „Mă gândisem la deepfake-uri ca la ceva ce li se întâmplă celebrităţilor, în principal în zona imaginilor. Editarea este o abilitate. Este mijlocul meu de trai, dar nu m-am gândit niciodată că cineva ar încerca să mi-o fure. Nici nu credeam că e ceva ce poate fi furat”, a declarat Angwin pentru BBC.

    Angwin a inventat termenul „slopperganger” – o combinaţie între „sloppy” (neglijent) şi „doppelgänger” (dublură), cu referire la fenomenul „AI slop” – pentru a descrie imitaţia generată de inteligenţa artificială. „Editările nu erau bune. Cele atribuite mie făceau propoziţiile mai proaste, mai complexe. Ideea că numele meu ar fi acolo, oferind oamenilor sfaturi teribile, este de-a dreptul consternantă”, a declarat Angwin pentru BBC.
    Angwin a mai scris pe LinkedIn: „Fac acest demers nu doar pentru mine, ci pentru toţi cei care au petrecut ani şi decenii perfecţionându-şi abilităţile de scriitor şi editor, doar pentru a descoperi că o inteligenţă artificială îi personifică”, potrivit Mashable.
    Procesul invocă încălcarea Codului Civil din California (secţiunea 3344), a Legii Drepturilor Civile din New York şi a dreptului comun la publicitate, precum şi îmbogăţire fără justă cauză. Valoarea pretenţiilor depăşeşte 5 milioane de dolari, conform documentelor depuse la instanţă, potrivit TechTimes. Peter Romer-Friedman, avocatul Angwin, a explicat pentru BBC că suma de 5 milioane de dolari este „cerinţa jurisdicţională minimă, iar valoarea reală va fi calculată pe baza câştigurilor companiei din instrument”.

    Romer-Friedman, fondatorul firmei PRF Law din New York şi Washington DC, a calificat pentru BBC faptele drept „o încălcare flagrantă a legii” şi a declarat că în primele 24 de ore de la depunerea procesului a fost contactat de peste 40 de persoane care se opun includerii lor în instrument. „De peste 100 de ani, legea din New York interzice companiilor să folosească numele unei persoane în scopuri comerciale fără consimţământul acesteia. Legea nu prevede o excepţie pentru companiile de tehnologie sau pentru inteligenţa artificială”, a declarat Romer-Friedman, potrivit Mashable.

    Grammarly a lansat funcţia „Expert Review”, alături de alte şapte agenţi AI, parte a abonamentului premium de 144 de dolari pe an (12 dolari pe lună), funcţia fiind disponibilă şi pentru utilizatorii planului gratuit, potrivit Mashable. Funcţia le permitea utilizatorilor să încarce texte şi să primească sugestii de editare în timp real, prezentate ca venind de la scriitori, jurnalişti şi academicieni celebri – de la romancierul Stephen King la astrofizicianul Neil deGrasse Tyson sau astronomul Carl Sagan (decedat în 1996), şi de la jurnalista Kara Swisher la redactori ai publicaţiilor The Verge, Bloomberg şi The New York Times.

    O pagină a site-ului Grammarly care a fost între timp eliminată, dar accesibilă prin Wayback Machine, indica faptul că Expert Review „se baza pe perspective de la experţi în domeniu şi publicaţii de încredere” şi oferea feedback generat de AI „bazat pe conţinut expert disponibil public”, potrivit Mashable.

    Potrivit procesului şi anchetelor publicate de The Verge şi Platformer, Grammarly nu a contactat şi nu a obţinut acordul niciuneia dintre persoanele ale căror nume le-a folosit. Sugestiile nu erau redactate de persoanele respective, ci generate de inteligenţă artificială, cu o menţiune în litere mici că „referinţele la experţi sunt doar informative şi nu indică vreo afiliere cu Grammarly sau vreo aprobare din partea acestor persoane”. Aceeaşi pagină susţinea însă că funcţia oferea „perspective de la profesionişti de top, autori şi experţi în domeniu”, potrivit Mashable.

    CEO-ul Shishir Mehrotra a explicat pentru BBC mecanismul tehnic: agentul AI se baza pe „informaţii disponibile public din modele lingvistice de la terţi (third-party LLMs) pentru a genera sugestii de scriere inspirate de lucrările publicate ale vocilor influente”.
    Casey Newton, fondatorul buletinului de tehnologie Platformer el însuşi inclus fără acord în lista de „experţi”, a publicat un articol intitulat cu titlul „Grammarly m-a transformat într-un editor AI împotriva voinţei mele şi urăsc asta”. Newton a testat funcţia introducând unul dintre propriile articole şi a primit sugestii de editare prezentate ca venind de la jurnalista Kara Swisher – care la rândul său nu fusese contactată. „Au creat o listă de oameni reali, au dat modelelor lor libertatea de a halucina sfaturi plauzibile în numele lor şi au pus totul în spatele unui abonament. Este o alegere deliberată de a monetiza identităţile unor oameni reali fără a-i implica”, a scris Newton, potrivit Mashable.

    Printre numele identificate de presă ca fiind folosite fără consimţământ se numără: Stephen King, Neil deGrasse Tyson, Carl Sagan, Bell Hooks (decedată în 2021), Kara Swisher, Nilay Patel (redactor-şef The Verge), David Pierce, Sean Hollister şi Tom Warren (The Verge), Mark Gurman (Bloomberg), Kashmir Hill (The New York Times), Kaitlyn Tiffany (The Atlantic), Monica Chin (The Verge), William Zinsser şi Steven Pinker. Potrivit The Verge, funcţia folosea şi nume de jurnalişti de la Wired, PC Gamer, Gizmodo, Digital Foundry, Tom’s Guide, IGN şi Rock Paper Shotgun, potrivit Mashable.

    Într-o primă reacţie la dezvăluirile din presă, Grammarly a anunţat luni – înainte de depunerea procesului – că le va permite autorilor să trimită un email pentru a solicita excluderea din funcţia Expert Review, potrivit The Verge. Acest răspuns a generat critici suplimentare, deoarece experţii nu fuseseră informaţi că Grammarly le folosea identitatea şi nu aveau de unde şti că trebuie să solicite excluderea, decât dacă un utilizator le-ar fi comunicat.

    Wes Fenlon, jurnalist specializat în gaming, a scris pe BlueSky: „Opt-out prin email este o măsură ilar de inadecvată pentru un produs care se apropie de personificare şi profită de pe urma unei credibilităţi nemeritate”, potrivit BBC.
    Utilizarea numelor unor autori decedaţi – Carl Sagan şi Bell Hooks – a ridicat şi problema imposibilităţii exercitării dreptului de opt-out de către moştenitorii acestora. „Aşadar, Grammarly afectează memoria lui Bell Hooks şi creează versiuni AI ale celorlalţi dintre noi înainte să fim morţi”, a scris cercetătoarea Sarah J. Jackson pe reţelele sociale, potrivit Mashable.

    Grammarly a dezactivat funcţia „Expert Review” pe 11 martie 2026. CEO-ul Shishir Mehrotra – recrutat de la compania Coda, pe care Grammarly a achiziţionat-o în 2024 – a publicat pe LinkedIn o declaraţie în care a recunoscut că „în ultima săptămână, am primit feedback valid şi critic din partea experţilor”, potrivit SiliconAngle.

    Mehrotra a declarat pentru BBC: „Am anunţat că Expert Review este retrasă pentru reproiectare înainte de depunerea acţiunii, iar în scurta sa existenţă a avut o utilizare foarte redusă. Regretăm şi ne vom regândi abordarea pe viitor.” Mehrotra a adăugat că lucrează la „o abordare mai bună pentru a aduce experţii pe platforma noastră”, una care „va oferi beneficii semnificativ mai mari atât utilizatorilor, cât şi experţilor”, potrivit BBC.

    Într-o declaraţie separată acordată Mashable, Mehrotra a afirmat: „Am analizat procesul şi considerăm că pretenţiile legale sunt fără temei şi vom apăra cu fermitate împotriva lor.”

  • Un sfat, o pasiune şi un talent rar: cum a ajuns Manolo Blahnik să cucerească lumea cu pantofii săi de lux

    Deşi a studiat politică, drept, literatură, arhitectură şi artă, Manolo Blahnik a ajuns cunoscut în întreaga lume datorită pantofilor – un domeniu pe care nu l-a aprofundat decât prin prisma experienţei. Creaţiile sale exclusiviste, cu preţuri de mii de lei, se vând pretudindeni în lume acum, când comenzile se pot face facil online.

    Blahnik s-a născut în Santa Cruz de la Palma, în Insulele Canare (Spania), dintr-un tată ceh şi o mamă spaniolă. Tatăl său a părăsit Praga în anii 1930, din pricina ascensiunii fascismului; bunicii săi au dispărut în anii 1950, după ce comuniştii au preluat puterea. Familia mamei sale deţinea o plantaţie de banane în oraşul insular Santa Cruz de la Palma, unde el a crescut alături de sora sa, Evangelina. Zona în care şi-a petrecut copilăria este şi zona din care s-a inspirat pentru creaţiile sale cu modele florale.

    A fost educat acasă în copilărie, înainte de a urma, o şcoală de tip internat în Elveţia. Mai târziu, părinţii săi şi-au dorit ca el să devină diplomat şi l-au înscris la Universitatea din Geneva, unde a studiat politică şi drept. Totuşi, Blahnik şi-a schimbat specializările în literatură şi arhitectură. În 1965, şi-a obţinut diploma şi s-a mutat la Paris pentru a studia arta la École des Beaux-Arts şi scenografia la Şcoala de Artă a Luvrului, lucrând în acelaşi timp într-un magazin de haine vintage. În 1969, s-a mutat la Londra pentru a lucra ca buyer (responsabil de achiziţii) la buticul de modă Feathers şi a scris pentru L’Uomo Vogue, versiunea italiană pentru bărbaţi a revistei Vogue.

    În acelaşi an, Blahnik a avut ocazia să o întâlnească pe Diana Vreeland, redactor-şef al Vogue SUA, în timp ce călătorea la New York. I-a prezentat portofoliul său de modă şi scenografie, şi se spune că în acel moment ea l-a privit direct în ochi şi i-a spus: „Tinere, creează lucruri, creează accesorii, creează pantofi”. Ea i-a admirat schiţele de pantofi şi l-a sfătuit să se concentreze pe designul încălţămintei. Blahnik i-a urmat sfatul şi a început să creeze pantofi.

    În 1971, Ossie Clark l-a invitat să creeze pantofi pentru prezentarea sa de modă, dar a realizat pantofi şi pentru alţi designeri londonezi, precum Jean Muir şi Zandra Rhodes. În 1971, Blahnik vindea pantofi Manolo Blahnik prin Zapata, iar cu 2.000 de lire sterline, bani pe care i-a împrumutat, a cumpărat compania Zapata Shoe Company de la proprietarul acesteia şi şi-a deschis propriul butic. Trei ani mai târziu (1974) devenea al doilea bărbat care apărea pe coperta Vogue Marea Britanie (după Helmut Berger). În 1977, Blahnik şi-a creat prima colecţie americană, comercializată prin reţeaua de magazine Bloomingdale’s, iar la scurt timp (în 1979), a deschis primul său butic în Statele Unite.

    Dar magazinul emblematic Manolo Blahnik se află în continuare pe Old Church Street, în cartierul Chelsea din Londra. Buticurile care au devenit un reper în industria pantofiloor de lux sunt situate în Londra, New York, Geneva, Madrid, Barcelona, Moscova, Dubai, Abu Dhabi, Doha, Hong Kong, Kuala Lumpur, Seul, Singapore, Tokyo şi Taipei.

    În Statele Unite, creaţiile sale sunt comercializate de Bloomingdale’s, Nordstrom, Neiman Marcus, Barneys, Bergdorf Goodman şi Saks Fifth Avenue. Compania a semnat un acord pe termen lung cu retailerul de încălţăminte Kurt Geiger pentru operarea buticurilor Manolo Blahnik. În 2000, Blahnik, împreună cu Neiman Marcus, a lansat primul showroom comercial online de realitate virtuală, care prezenta modele 3D ale pantofilor săi. Întreaga colecţie s-a epuizat online în decurs de trei săptămâni. Blahnik a fost inclus în International Best Dressed List Hall of Fame în 1987, iar în 2007, a fost numit Comandor Onorific al Ordinului Imperiului Britanic pentru serviciile aduse industriei modei britanice.

    În vârstă de 83 de ani acum, Blahnik locuieşte în Bath, Regatul Unit, şi a primit un titlu onorific din partea Bath Spa University în iulie 2012.  

    Foto: Hepta