BusinessMagazin

Tag: indice

  • Care sunt oraşele unde apartamentele se scumpesc?

     La nivelul marilor oraşe ale ţării însă, evoluţia preţurilor apartamentelor noi şi vechi din ultima lună nu a fost una liniară. Trei centre regionale s-au menţinut pe plus, în vreme ce alte două au fost marcate de  scăderi.

    Cluj-Napoca este oraşul unde preţurile au crescut cel mai mult în martie. Indicele Imobiliare.ro a ajuns aici la 930 de euro pe metru pătrat, valoare cu 2,8% mai mare decât cea consemnată în februarie 2013 (905 euro pe metru pătrat) şi cu 1,1% mai mică decât cea din martie 2012 (940 de euro pe metru pătrat). în oraşul din vestul ţării, preţurile cerute pentru locuinţele din blocurile vechi s-au majorat în ultima lună cu 1,3%, de la 970 la 983 de euro pe metru pătrat.

    Tot pe un trend ascendent s-au situat şi unităţile locative nou-construite: acestea au consemnat un avans de 3%, de la 854 la 880 de euro pe metru pătrat.

    Bucureştiul se înscrie de asemenea pe lista oraşelor în care apartamentele s-au scumpit în ultima lună. Preţul mediu cerut în Capitală pentru locuinţele noi şi vechi a ajuns la 1.108 euro pe metru pătrat, în creştere cu 0,8% faţă de nivelul atins în februarie (1.099 de euro pe metru pătrat).

    Valoarea actuală este cu 3,2% mai mică decât cea consemnată în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 1.145 de euro pe metru pătrat. Interesant este că apartamentele noi şi vechi s-au scumpit faţă de februarie 2013 în egală măsură, mai exact cu 0,9%: preţurile cerute pentru cele două categorii de apartamente se ridică la 1.251 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.240 de euro pe metru pătrat în luna precedentă) şi, respectiv, 1.029 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.020 de euro pe metru pătrat).

    Timişoara este cel de-al treilea mare oraş al ţării în care pretenţiile vânzătorilor s-au majorat în martie; creşterea a fost de 0,6%, de la 787 la 792 de euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, preţurile actuale sunt 2,6% mai mici decât în urmă cu 12 luni. şi în oraşul de pe Bega tendinţa de scumpire a locuinţelor a fost susţinută de segmentul nou şi de cel vechi deopotrivă. în cel dintâi caz a fost consemnată o majorare de 1,8% a preţului mediu cerut, de la 827 la 842 de euro pe metru pătrat. în cel de-al doilea, avansul a fost ceva mai redus, respectiv 0,5%, de la 777 la 781 de euro pe metru pătrat util.

    În Constanţa, pe de altă parte, a avut loc cel mai mare declin în ultima lună, respectiv 1%. Totodată, în oraşul de la malul mării se înregistrează cea mai mare diferenţă de preţ la 12 luni, respectiv 5,5%. Vânzătorii din Constanţa cer acum, în medie, 865 de euro pe metru pătrat util, în scădere de la 874 de euro pe metru pătrat. Cel mai mult – cu 1,2%  – s-au depreciat locuinţele din blocurile vechi, de la 866 la 856 de euro pe metru pătrat. Preţurile apartamentelor noi au scăzut cu 0,8%, de la 904 la 897 de euro pe metru pătrat.

    În Braşov, Indicele Imobiliare.ro indică o scădere de 0,9%, de la 862 la 854 de euro pe metru pătrat util; diferenţa faţă de acum 12 luni este egală cu cea consemnată la 31 de zile, respectiv 0,9%. în oraşul de la poalele Tâmpei, cel mai mult s-au ieftinit locuinţele noi; preţul cerut pentru acestea este de 921 de euro pe metru pătrat, cu 1% mai puţin faţă de valoarea atinsă în februarie (930 de euro pe metru pătrat).

    Pe de altă parte, scăderea consemnată de apartamentele vechi a fost una extrem de redusă – 0,1%; preţul mediu cerut pe acest segment este de 847 de euro pe metru pătrat, în scădere de la 848 de euro pe metru pătrat.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 600.000  de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • Cum s-a întors bursa americană la momentul octombrie 2007

    Bursa americană a reuşit astfel să recupereze pierderile provocate de o criză financiară care a ras peste 10 mld. euro din capitalizarea companiilor cotate. În primele trei luni ale anului, indicele a crescut cu nu mai puţin de 10%, scrie Bloomberg.

    Dacă recordul de acum coincide cu oarece veşti bune despre redresarea pieţei muncii, analiştii sunt însă suficient de prudenţi încât să observe că el s-a realizat în primul rând pe seama companiilor din FMCG şi farmaceutice, acţiuni prin excelenţă nespecifice dorinţei investitorilor de a-şi asuma riscuri.

    În plus, recordul corespunde tendinţei ascendente a burselor care s-a manifestat în toţi anii trecuţi până în aprilie, când a reînceput de fiecare dată căderea, întreruptă în cele din urmă pe parcursul anului de episoadele de relaxare cantitativă ale Fed.

  • Criza din Cipru scade încrederea mediului de afaceri din Germania în economie

     Indicele calculat de institutul Ifo prin consultarea a circa 7.000 de directori de companii a scăzut în luna martie, deşi analiştii anticipau o îmbunătăţire, relatează Bloomberg.

    “În pofida declinului, nivelul indicelui calculat de Ifo sugerează creştere economică în primul trimestru. Totuşi, un început bun nu este garanţia unui final fericit. Noi incertitudini şi tensiuni din zona euro ar putea afecta recuperarea economică”, a declarat Carsten Brzeski, economist la ING Group în Bruxelles.

    Mai mulţi indicatori recenţi sugerează o încetinire a activităţii economice, notează Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce este şi cum se măsoară sustenabilitatea unei afaceri

    FRATE, FRATE, DAR BRÂNZA E PE BANI – sunt vorbele unui proverb românesc care face referire la faptul că, pe lângă intenţii bune, interesul financiar primează. Ideea este susţinută de faptul că bugetele pe care companiile le dedică acţiunilor de caritate sunt în directă şi strânsă legătură cu evoluţia profitului.

    Este însă evident că în cazul a sute – şi chiar mii – de companii la nivel global sustenabilitatea este pe ordinea de zi a organizaţiilor. Cuvântul în sine sună destul de pompos şi nu spune multe, dar reuneşte, în puţine litere, preocupări cum sunt grija pentru mediu, sănătatea consumatorilor, dezvoltarea angajaţilor, implicarea în comunitate, schimbările climaterice, reciclare.

    Or, evoluţia acţiunilor companiilor cotate la bursă poate fi influenţată de cât de mult se străduieşte o companie să reducă emisiile de gaze, să consume mai puţine materii prime sau de cât de bine îşi tratează angajaţii.

    Pentru că există investitori interesaţi de aceste subiecte, altminteri nu ar exista gama de indici Dow Jones Sustainibility (DJSI), lansată în septembrie 1999, care urmăreşte evoluţia celor mai mari companii din lume. În total, 2.500 de companii listate de Dow Jones sunt incluse în cercetările DJSI şi nu sunt luate în considerare companiile care obţin venituri din alcool, tutun, jocuri de noroc, armament şi pornografie. Pentru calcularea DJSI World Index sunt luate în calcul circa 300 de companii, faţă de 80 de companii în 2008, când a fost lansat.

    Şi companiile din România şi-au sporit activităţile pentru a face afaceri mai “verzi”. Unilever, de pildă, are mai multe direcţii în planul de sustenabilitate. Unele dintre ele se traduc, concret, în bani. De pildă, “reducerea cantităţii de plastic la unele deodorante stick înseamnă o economie de 15 milioane de euro pe an pe plan mondial”, spune Jarek Malinowski, managing director al Unilever South Central Europe. Unilever este de altfel lider în Dow Jones Sustainability World Indexes în rândul producătorilor din industria alimentară vreme de 13 ani consecutivi.

    În portofoliul său se regăsesc mărci ca Knorr, Hellmann’s, Lipton, Dove, Omo, Cif, Signal şi Domestos. La sfârşitul anului trecut compania a anunţat lansarea unui proiect nou, parţial finanţat cu fonduri europene, care va avea ca rezultat reducerea distanţei pe care camioanele companiei o parcurg pe drumurile europene cu aproximativ 200 de milioane de kilometri până la sfârşitul anului 2014. Dintre aceştia, 4,5 milioane de kilometri vor fi economisiţi pe teritoriul României.

    La momentul lansării programului, Jan Zijderveld, preşedintele Unilever Europa, declara că proiectul este un pas important, reprezentând deopotrivă o scădere majoră a impactului pe care businessul nostru îl are asupra mediului şi “economii pe termen lung, ce ne vor ajuta să devenim mai eficienţi şi în ceea ce priveşte costurile”.

  • SIF Banat-Crişana a fost ieri în prim-plan pe bursă

    Bursa a scăzut ieri cu 0,49% (indicele BET-C), într-o piaţă unde acţiunile SIF Banat-Crişana (SIF1) au avansat cu 1,83% şi au înregistrat cel mai ridicat rulaj din ultimele luni după anunţul de vineri privind intenţia SIF Banat-Crişana de a prelua firma care administrează SIF Muntenia (SIF4). Anunţul de vineri a dus la creşteri de aproximativ 2% pe acţiunile SIF Banat-Crişana şi SIF Mun­tenia în prima jumă­tate de oră, însă ulterior investitorii au vizat doar titlurile SIF Banat-Cri­şana. Interesul mai ridicat decât în alte şedinţe pentru acţiunile SIF Banat-Crişana s-a văzut în primul rând în volumul ridicat de tranzacţionare şi într-o mai mică măsură în evoluţia preţului. Astfel, aceste acţiuni au deschis în creştere cu 2,6% pentru ca apoi pentru scurt timp să scadă cu 0,9%. După corecţia uşoară, preţul a revenit pe verde, iar la închiderea şedinţei, aceste acţiuni erau cotate la 1,336 lei, preţ în creştere cu 1,83%, şi înregistrau primul rulaj din piaţa principală, de 2,8 milioane de lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • O lună de creşteri a dus bursa la maximul ultimului an şi jumătate

    Brokerii şi analiştii spun că dispariţia incertitudinilor legate de alegerile care au avut loc la finele anului trecut atât pe plan local, cât şi în Statele Unite a readus optimismul investitorilor. “Peste tot în lume au crescut bursele după alegeri. În ultima perioadă au fost intrări de bani pe aproape toate pieţele, dar mai ales pe cele emergente plus că acţiunile au fost şi încă sunt în mare majoritate foarte ieftine”, spune Ovidiu Fer, analist la casa de brokeraj cehă Wood & Co.

  • Demisia lui Jobs a şters 52 mld. dolari din indicele S&P 500, iar fanii îşi deplâng idolul

    Contractele futures pe indicele S&P 500 au scăzut cu 0,6% în tranzacţiile electronice pe S&P 500 după apariţia comunicatului privind demisia lui Jobs, potrivit Bloomberg. Valoarea totală a indicelui era de 9.340 de miliarde de dolari la finalul şedinţei de miercuri.

    Acţiunile Apple au căzut cu până la 7% în sesiunea electronică de seară, anunţând o zi de foc joi pentru piaţa Nasdaq şi indicele S&P 500. La o capitalizare de aproape 350 miliarde de dolari, acţionarii ies în pierdere cu peste 20 de miliarde de dolari în urma deprecierilor de miercuri seară. Apple este cea mai mare companie din componenţa indicelui Nasdaq 100 şi a doua din cadrul S&P 500.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania urca pe locul 40 in clasamentul celor mai pasnice tari din lume

    Scorul Romaniei s-a schimbat usor in 2011, urcand pe locul 40,
    dupa ce cu un an inainte ocupa locul 45, dupa o deteriorare
    accentuata pe fondul instabilitatii politice si a nesigurantei
    economice. In cadrul Europei Centrale si de Est, Romania este
    devansata de Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Slovacia si
    Croatia, clasandu-se pe locul sapte in regiune. Un indice mai slab
    decat al Romaniei inregistreaza insa tarile baltice (Lituania,
    Letonia, Estonia), Italia, Bulgaria (locul 53), Grecia si Ciprul,
    toate membre UE. Republica Moldova se claseaza pe locul 59 in lume,
    fata de 66 anul trecut, imediat dupa Bulgaria, in randul tarilor
    europene. Aceasta devanseaza Bosnia, Albania, Ucraina, Macedonia,
    Serbia si Muntenegru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indicele meu nu face bine

    Si pe care chiar l-am urmarit o buna bucata de vreme, pana cand
    m-am luat cu altele. De fapt crestea, cam in zig-zag, dar
    linistitor, si eram convins ca vestile pe care le aducea sunt bune.
    Dupa ce m-a intrebat amicul meu, l-am cautat si am exclamat, pentru
    prima oara dupa mult timp “Uau!”.

    Baltic Dry este emis zilnic de Baltic Exchange din Londra, ia in
    calcul peste 20 de rute comerciale si reflecta evolutia costurilor
    de transport din industria navala a materiilor prime – minereu de
    fier, otel, ciment, carbune. Analistii care il folosesc si il
    citeaza spun ca tranzactiile cu materii prime, reflectate in
    evolutia costurilor de transport, sunt direct legate de mersul
    viitor al economiei mondiale – creste inaintea si in timpul
    perioadelor faste si scade inainte si in perioadele de criza.

    “Uau!”, adica indicele meu era la un nivel apropiat de minimul
    “ever”, putin peste 1.000 de puncte la inceputul lui februarie. BDI
    a inceput sa scada in primavara lui 2008, de la nivelul record de
    11.793 de puncte atins la 20 mai 2008, si a tot scazut pana la un
    minim de 663 in decembrie 2008. De la inceputul lui 2009, BDI a
    oscilat intre 3.500 si 5.000 de puncte. Evolutia din 2008 ii
    demonstreaza puterea de predictie, pentru ca a in doua parte a
    anului lumea credea destul de putin in criza economica si
    financiara mondiala (pe care o separ de criza imobiliara
    americana). Baltic era un soi de indicator ezoteric la inceputul
    crizei, destul de putina lume il folosea; publicatiile, blogurile
    si siturile economice l-au descoperit intre timp si l-au invocat
    destul de des. Devenind popular, si-a castigat si critici; cel mai
    recent il fac praf cei de la Businessinsider.com, cum ar veni
    TataSiMamaLuPresaEconomicaDeScandalSiDeSucces din epoca web2.0.

    Eu il cred in continuare si sunt tentat sa spun ca BDI
    prevesteste o criza in China. Economia chinezeasca a sustinut
    traficul mondial cu materii prime si sufera acum din cauza
    reducerii cererii; graitor este deficitul comercial din februarie,
    de peste 7 miliarde de dolari, primul deficit din martie 2009 si
    cel mai important din ultimii sapte ani. Economistii asteptau un
    surplus de circa 5 miliarde de dolari. Valorile nu sunt mari pentru
    economia Chinei, dar unu, exista si doi, sunt prea mari pentru
    explicatia cu sezonalitatea.

    Cred ca prietenii de la Businessinsider gresesc cand privesc
    evolutia BDI pe zile. Nu are nicio relevanta ca a scazut in
    februarie si creste acum. Importanta este tendinta pe care BDI o
    traseaza in timp – luni, ani – si aceasta este de declin. Din
    punctul acesta de vedere, daca BDI ar gresi, ar fi pentru prima
    oara in istorie.

    Si daca adaugam la BDI si pretul in crestere al petrolului si
    evolutia marfurilor, metalelor si alimentelor, putem trage o linie
    imaginara si sa conchidem ca pretul pe care lumea il va plati
    pentru relansarea economica va fi destul de mare.

    Doua observatii: prima tine de Baltic Dry, care a fost afectat
    de inundatiile din Australia (si inchiderea unor mine care asigurau
    cam o treime din carbunele transportat pe mare), dar si de
    cresterea numarului de nave. Armatorii au profitat de preturile
    scazute si au adaugat capacitati de transport flotelor lor (stiu ca
    e greu de crezut, dar unii nu numai ca stiu sa administreze, cu
    profit, flote intregi de vapoare, dar mai si cumpara vapoare noi).
    Pentru a le pune la treaba, armatorii au acceptat, sunt sigur,
    preturi mai mici de transport. De aceea, BDI ar putea pacatui
    intr-o oarecare masura. O paranteza, cat amuzanta, cat instructiva:
    costurile in crestere cu carburantii au determinat armatorii sa
    reduca si viteza navelor, de la 25 de noduri pe ora la 17 noduri.
    Noua nave din zece merg acum pe oceanele lumii cu viteza unui
    vantulet de primavara; singure superpetrolierele au tot vantul in
    panze: criza libiana a crescut pretul spot de la 2.700 la 15.000 de
    dolari/zi in numai doua saptamani.

    A doua observatie tine chiar de economia chineza. Si de
    presiunile care s-au acumulat in zona imobiliara: Chinese Academy
    of Social Sciences a avertizat recent ca, din 35 de mari orase,
    preturile imobiliarelor sunt supraevaluate in 11, cu 30 – 50%. Iar
    masurile propuse de administratia centrala sunt respinse de
    primarii si de autoritatile locale, pentru ca imobiliarele
    reprezinta surse importante de venituri la buget.
    Intre paragraful de mai sus si acesta este o pauza de o noapte. O
    noapte la sfarsitul careia Japonia este lovita de un cutremur major
    si de un tsunami distrugator. Imaginile cu valul de apa care
    antreneaza case, masini, vapoare, animale si oameni sunt
    terifiante, bursele deja au deschis in cadere, iar efectele asupra
    lumii abia incep a fi cuantificate.

    Indicele meu nu face bine, din pacate.

  • Cum se masoara coruptia politicienilor si a functionarilor publici

    Indicele coruptiei functionarilor si politicienilor romani arata
    ceva mai rau decat in raportul de anul trecut, coborand de la 3,8
    la 3,7, ceea ce aduce Romania la egalitate cu Brazilia, Cuba si
    Muntenegru, pe pozitia 69 din 178 de tari, chiar inaintea
    Bulgariei, care a fost punctata cu 3,6. Transparency International
    noteaza insa ca orice comparatie cu clasamentele din anii trecuti
    este relativa, intrucat sistemul de sondaje si sursele luate in
    calcul pot diferi de la un an la altul, ca si numarul tarilor
    incluse (in 2009, clasamentul a cuprins 180 de tari).

    Danemarca, Noua Zeelanda si Singapore au cei mai curati
    functionari si politicieni din lume, conform Transparency
    International, cu un punctaj de 9,3 fiecare. La capatul opus al
    clasamentului, cei mai corupti angajati in sectorul public sunt in
    Afganistan si Birmania, cu 1,4, respectiv in Somalia, cu 1,1
    puncte. Perceptia coruptiei s-a deteriorat in ultima vreme si in
    tari ca Cehia, Ungaria, Grecia, Italia sau SUA.

    Republica Moldova este, alaturi de Argentina, Algeria, Kazahstan
    si Senegal, pe locul 105, cu un punctaj de 2,9.

    Indexul de coruptie releva perceptia asupra fenomenului in
    sectorul public din tarile considerate, comparativ cu altele la
    nivel global, un punctaj mai mare insemnand un grad de coruptie mai
    mic. Transparency International defineste coruptia drept “abuzul
    functiei publice in folosul obtinerii de castiguri personale”.