BusinessMagazin

Tag: datorie

  • De ce populatia trebuie stimulata sa economiseasca, in viziunea BNR

    Finantarea de pe pietele internationale ramane dificila, pentru
    ca persista adversitatea la risc si asistam la modificarea
    frecventa a comportamentului investitorilor, exista competitie
    pentru finantarea datoriilor suverane, iar dobanzile sunt pe o
    tendinta de crestere, a apreciat Danila, intr-o prelegere sustinuta
    vineri la Universitatea Ovidius din Constanta.

    “Se poate demonstra ca exista o legatura puternica intre
    economisirea dintr-o tara si nivelul investitiilor, cu efect direct
    asupra cresterii economice”, spune el. Criza, dupa cum s-a vazut, a
    afectat mai mult tarile dependente de influxuri de capital din
    strainatate, asa cum este si cazul Romaniei, iar reducerea
    ulterioara a acestor fluxuri sau stoparea lor a scazut cererea
    interna si activitatea economica in ansamblu. Iar investitiile cele
    mai stabile sunt intotdeauna cele finantate din economisire
    interna, intrucat capitalul strain se poate dovedi de multe ori
    volatil, speculativ si chiar destabilizator, a aratat
    bancherul.

    “Perspectivele cresterii economice in Romania sunt afectate negativ
    de comportamentul gospodariilor, in dubla lor ipostaza, de capital
    uman si generator de capital financiar”, apreciaza Danila. Iar
    comportamentul gospodariilor nu este decat raspunsul la politicile
    si deciziile economice in ceea ce priveste cheltuielile publice,
    politica monetara si incurajarea economisirii prin intermediul
    produselor financiare.


    Nicolae Danila afirma ca Romania mai are de facut pe termen mediu
    “restructurari semnificative in domeniul cheltuielilor bugetare,
    vizand atat alocarea resurselor umane, cat si politica de asistenta
    sociala”. Pana acum, restructurarile din 2010 si 2011 au produs
    efecte negative asupra pietei muncii si au diminuat venitul real
    disponibil. “Incertitudinile si neincrederea au descurajat
    activitatea sectorului privat, au redus cererea de consum si au
    comprimat venitul real disponibil al populatiei”, care a devenit
    pesimista in privinta viitorului locurilor de munca si a inflatiei,
    iar cine si-a permis a inceput sa stranga “bani albi pentru zile
    negre”.

    In ianuarie, constatand ca a crescut volumul economiilor la
    banca ale populatiei, premierul Emil Boc se aratase nemultumit de
    “nihilismul” mediatic, care ii sperie pe oameni si ii determina
    sa-si puna banii la banca in loc sa-i foloseasca pentru consum si
    sa ajute astfel cresterea economica. “In loc ca oamenii totusi sa
    dea drumul si la partea de consum, prefera sa duca mai multi bani
    la banca si sa economiseasca, ceea ce este foarte rau si ineficient
    pentru o economie”, spunea Emil Boc la TVR.

    Datele din Romania ultimilor 15 ani arata ca economisirea slaba,
    comparativ cu alte state din UE si zona euro, nu a fost cauzata
    insa de criza, ceea ce inseamna ca politicile economice au transmis
    “semnale nepotrivite cu privire la necesitatea economisirii”,
    atrage atentia Nicolae Danila. Mai departe, se creeaza un cerc
    vicios intre politicile economice nepotrivite, pentru ca intr-un
    mediu cu economisire scazuta, politicile autoritatilor trebuie sa
    faca fata nevoii de a inlocui economisirea interna cu indatorarea
    externa.

    La ora actuala, Romania nu are totusi de-a face, ca alte state
    din zona euro si UE, cu un dezechilibru intre economisirea interna
    si o indatorare externa exagerata, insa “ceea ce ingrijoreaza
    pietele si le face sa ceara garantii suplimentare (de genul
    acordurilor cu FMI) este dinamica deficitului public si a
    consumului privat”. Mai exact, criza economica a fortat scaderea
    puternica a consumului populatiei, in timp ce consumul public
    (cheltuielile guvernului) continua sa fie considerat excesiv de
    piete, din doua motive: inainte de debutul crizei, nivelul
    cheltuielilor bugetare era oricum nesustenabil, iar dupa criza, la
    cheltuielile bugetare s-au adaugat si cele legate de politica
    sociala, destinata somerilor si celor cu venituri mici.

    “Altfel spus, ajustarea cheltuielilor bugetare trebuie sa continue
    credibil, pentru ca pietele sa fie dispuse sa imprumute Romania,
    chiar daca noi nu avem o problema de finantare a serviciului
    datoriei publice”, conchide bancherul.

  • Pretul aurului a batut toate recordurile. Pana cand mai poate creste si cine profita de pe urma lui?

    Vineri, la New York, pretul aurului a atins recordul istoric de
    1.512,50 dolari pe uncie. Luni, in tranzactiile din Europa, aurul a
    atins 1.518,30 dolari pe uncie. Preturile continua astfel un urcus
    neintrerupt de sase saptamani, intretinut de conflictele din
    Orientul Mijlociu si nordul Africii, de temerile legate de datoria
    suverana a statelor din zona euro si de slabiciunea
    dolarului.

    Noile recorduri vin dupa un an in care pretul aurului a crescut cu
    6%. Si mai mult a crescut pretul argintului, care s-a scumpit cu
    peste 50% in ultimul an, ajungand vineri la cel mai inalt nivel din
    ultimii 31 de ani – 47,71 dolari pe uncie vineri la New York, 49,79
    dolari pe uncie luni in Europa.


    Pentru prima oara din 1941 incoace, de cand a fost infiintata
    agentia de rating Standard&Poor’s, Statele Unite au capatat din
    partea institutiei o surdina la calificativul maxim AAA pe care si
    l-au mentinut in tot acest timp: perspectiva de rating a fost
    modificata in urma cu cateva zile de la stabila la negativa.
    “Exista o probabilitate de unu la trei ca in cursul urmatorilor doi
    ani sa reducem ratingul SUA pe termen lung”, a notat agentia.

    Motivul unei astfel de decizii fara precedent tine de
    incertitudinea legata de majorarea plafonului de indatorare a
    statului, pe marginea caruia democratii si republicanii continua sa
    se incontreze, desi actualul plafon de 14,3 mii de miliarde de
    dolari, fixat in februarie 2010, va fi depasit peste doar cateva
    saptamani, la 16 mai, ceea ce ar insemna ca la inceputul lui iulie,
    SUA ar ajunge in incapacitate de plata. Secretarul trezoreriei,
    Timothy Geithner, cel care din aceasta functie propune si obtine de
    la Congres majorarea plafonului, s-a declarat increzator in sansele
    unui acord intre partide, insa evident ca aceasta nu va rezolva
    problema de fond, anume cat de sustenabila e uriasa datorie a
    tarii.

    Investitori importanti ca John Paulson, David Einhorn sau George
    Soros au sesizat din timp dupa tendinta de scumpire a metalelor
    pretioase, considerate intotdeauna active de rezerva in perioade de
    criza sau de incertitudine pe pietele financiare. Cu totii si-au
    reorientat o parte din palsamente in aur sau in alte active legate
    de pretul aurului, inclusiv actiuni ale companiilor care se ocupa
    cu mineritul de aur. SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari
    fonduri tranzactionate la bursa in care sus-numitii conduc in topul
    investitorilor, si-a crescut valoarea activelor cu 5 miliarde de
    dolari, adica aproape 10%, numai in ultima luna.


    Analistii     considera ca scumpirea aurului nu e de bun augur
    pentru economia americana, fiindca un boom al aurului si al
    petrolului denota intotdeauna ca dolarul a pierdut increderea
    investitorilor, din cauza politicii fiscale lipsite de
    responsabilitate a SUA, sanctionate acum de Standard&Poor’s,
    dar si a politicii de “relaxare cantitativa” practicate de Rezerva
    Federala (cumparare de obligatiuni cu bani noi aruncati in sistem
    de banca centrala) prin care autoritatile americane au incercat sa
    combata criza de lichiditate din sistemul bancar, exportand astfel
    inflatie in toata lumea.

    Si nici datoria SUA, nici banii din tiparnita Fed nu dispar
    peste noapte. Asa se explica de ce un sondaj recent al Reuters in
    randul investitorilor dadea ca posibil un pret al aurului de nu mai
    putin de 1.700 de dolari pe uncie in 2015. “Noi credem ca am putea
    avea chiar un pret de 1.600 de dolari pe uncie pana la sfarsitul
    anului in curs”, a declarat la randul lui pentru BBC managerul
    Sector Investment Managers, un fond de investitii cu plasamente in
    aur si petrol.

  • Experti FMI: Datoria guvernamentala bruta a Romaniei va urca in acest an de la 35,2% din PIB la 37,8%

    Datoria bruta va avea o tendinta usor descrescatoare, astfel
    incat in 2012 va fi de 37,7%, iar in anul urmator de 37,5%. Prin
    datorie guvernamentala bruta autorii raportului definesc toate
    obligatiile financiare viitoare, constand in dobanzi si/sau
    principal, catre creditori. In acestea sunt incluse datoriile sub
    forma de drepturi speciale de tragere, sau cele precum obligatiuni,
    imprumuturi, asigurari, pensii si scheme de garantare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vom avea deficitul bugetar limitat prin Constitutie?

    Presedintele Traian Basescu spunea in februarie ca in privinta
    impozitelor Romania nu poate fi de acord, din motive evidente –
    “romanii nu pot suporta sistemele de impozitare din tarile
    avansate” si economia are o parghie de atragere a investitiilor
    straine prin cota unica de 16%. Asumarea limitei de deficit, fixata
    ca atare prin constitutie, a fost insa promovata recent de
    presedinte (si mai nou, si de economistul-sef al BNR, Valentin
    Lazea, care spunea saptamana aceasta ca nu se poate evita modelul
    de strictete bugetara propus de Germania).

    Mai aproape decat de Germania, inscrierea in constitutie a unor
    obiective fiscale a fost modelul promovat de Polonia, care a
    introdus in constitutie inca din 1997 limitarea deficitului si a
    datoriei publice; luna trecuta, ministrul de finante al Bulgariei a
    promis si el ca din 2013 tara sa va legifera astfel de plafoane.
    Ungaria a anuntat recent intentii similare. La nivelul UE, masura
    urmareste sa amane colapsul sistemelor de pensii (pe termen lung)
    si sa satisfaca (pe termen scurt) pietele financiare, pentru care
    solvabilitatea unei tari deja nu mai echivaleaza aproape deloc cu
    sansele de crestere economica, ci cu restrictiile bugetare.

  • Bancile cu capital strain din Romania au reinceput sa se indatoreze de la grupurile-mama

    In paralel, activele totale ale sistemului bancar au crescut cu
    numai 3,5%, cel mai redus nivel din ultimul deceniu.

    Cresterea indatorarii s-a reluat inca din prima parte a anului
    trecut, astfel incat la finele lui 2010, bancile aveau datorii
    externe totale (pe termen scurt si lung) de 22,6 miliarde de euro,
    in crestere cu 1,2 miliarde de euro fata de 2009, un an in care
    balonul creditarii incepuse sa se dezumfle dupa recordul din 2008,
    cu o datorie de 25 de miliarde de euro contractata de banci. Desi
    era vorba de o datorie privata, acel record avea sa fie mai apoi
    imputat direct statului roman, care s-a si imprumutat la FMI pentru
    a linisti pietele externe ca in Romania nu sunt probleme de
    solvabilitate.

  • Ministrul de finante de la Sofia: Economia Bulgariei, model de stabilitate in UE

    Djankov a propus guvernului de la Sofia sa initieze includerea
    in constitutie a prevederii ca deficitul bugetar nu poate depasi 3%
    din PIB, iar cheltuielile guvernamentale nu au voie sa treaca de
    47% din PIB. Masurile, menite sa accelereze aderarea la zona euro,
    ar urma sa intre in vigoare in 2013.

    Polonia a inclus in legislatie astfel de limitari inca din 1997,
    iar Franta si Ungaria se pregatesc si ele sa faca acelasi
    lucru.

  • Mai avem nevoie de FMI?

    De anul trecut incoace, poate chiar din vara, n-a mai fost
    pentru multi o noutate ca vom avea din 2011 un acord nou cu FMI.
    Bancherii si economistii pledau pentru el in aceiasi termeni in
    care s-a referit presedintele Traian Basescu, zilele trecute, la
    intelegerea cu FMI ce va fi oficializata la sfarsitul lui martie:
    ca va fi nevoie de un nou acord, chiar si fara bani, dar care sa
    poate sa asigure un “ghidaj contra derapajelor” (Lucian Anghel,
    economistul-sef al BNR). Iar cand erau intrebati de starea
    economiei si de perspectiva ei, toti pomeneau de acordul cu FMI ca
    de un factor de echilibru, care contribuia cam la orice lucru bun
    ce ni s-a intamplat sau urma sa se intample – stabilitatea cursului
    de schimb, costuri de finantare acceptabile de pe piata, bunavointa
    investitorilor straini si a autoritatilor europene, dornice sa vada
    tarile reducand deficite si punandu-si in ordine finantele
    publice.

    Acum, presedintele Basescu a vorbit si mai direct, spunand ca,
    in afara de riscul unei noi izbucniri a crizei financiare in zona
    euro, celelalte motive pentru care se incheie un nou acord sunt
    nevoia de a “impiedica politicienii sa pacaleasca electoratul cu
    populisme” si faptul ca statul “are nevoie de asistenta pentru a
    realiza programul national de convergenta si cel de reforme in
    acord cu obiectivele UE”. Sa le luam pe rand. Din punctul de vedere
    al riscului de criza in zona euro, un nou acord ramane justificat,
    chiar daca BNR are acum rezerve record, de 32,7 mld. euro. Romania
    nu e singura tara cu o astfel de filozofie: Polonia, o tara care a
    trecut exemplar de criza si asteapta pentru acest an o crestere
    economica de 4%, a ales in ianuarie nu numai sa-si reinnoiasca
    linia flexibila de credit cu Fondul, dar si s-o suplimenteze de la
    21 la 30 mld. dolari, citand faptul ca riscurile externe pentru
    economia poloneza sunt “la nivelul cel mai inalt” (ministrul de
    finante Jan Vincent-Rostowski). Pana acum, Polonia n-a folosit
    niciun ban din linia de credit.

    Al doilea motiv invocat de presedintele Basescu este dorinta de
    a evita o intrerupere brutala a cursului actual al politicii
    economice de catre niste politicieni care si-ar impune o viziune
    diferita, in ajunul alegerilor din 2012. Este vorba in primul rand
    de o renuntare la disciplina bugetara, de la nivelul salariilor din
    sectorul public si pana la pastrarea cotei unice (ca principiu si
    la nivelul la care e acum). Corect este sa observam insa ca nu
    numai politicienii si-au pus problema tintelor de deficit bugetar,
    ci si analistii care au vazut cum s-a lungit la noi recesiunea;
    ultimele declaratii ale presedintelui vorbesc deja de “speranta” ca
    Romania sa reinceapa cresterea economica in trimestrul al treilea
    din 2011, ceea ce inseamna inca doua trimestre pe minus.

    “Amploarea consolidarii fiscale in 2011 este una dintre cele mai
    mari in ansamblul noilor membri ai UE, iar ea are loc in contextul
    unor asteptari de crestere economica moderate”, atrag atentia
    analistii Raiffeisen Bank Romania, referindu-se la faptul ca pentru
    2011 este fixata o tinta de deficit de 4,4% din PIB, considerata de
    ei drept “ambitioasa, dar acceptabila”. (Adaugam la aceasta si
    faptul ca deficitul este prevazut sa ajunga in 2012 la 3% din PIB,
    adica limita ceruta de statutul de membru al zonei euro.) Daca
    analistii Raiffeisen iau in calcul riscul ca o eventuala prelungire
    a recesiunii sa descurajeze actualul guvern de la reforme si sa
    scoata sindicatele in strada, Consiliul Investitorilor Straini
    chiar a cerut, in programul sau de reforme propus Guvernului toamna
    trecuta, ca Romania sa renegocieze cu FMI tinta de deficit bugetar,
    dar nu din motive sociale, ci pentru ca statul sa poata face
    investitii mai mari in infrastructura si sa grabeasca astfel
    iesirea din recesiune.

  • Romania va lansa in urmatoarele trei luni programul de imprumuturi externe de 7 mld. euro

    Initial, lansarea programului era anuntata pentru ultimul
    trimestru din 2010, a explicat Dragoi pentru Bloomberg, insa momentul a fost amanat din
    cauza procesului de selectie a firmelor care urmeaza sa acorde
    asistenta juridica statului pentru vanzarea de titluri.

    In aceasta saptamana, Finantele au anuntat ca au selectat pentru
    asistenta juridica un consorţiu format din casele de avocatura Radu
    Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA si Allen&Overy, in urma celei
    de-a doua licitatii organizate in acest sens. Prima a avut loc in
    octombrie si a dat castig de cauza casei Bulboacă & Asociaţii
    în consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestat
    de un alt participant la licitatie, DLA Piper.

    Impactul asupra datoriei publice estimat de Ministerul Finantelor pentru urmatorii patru
    ani este de 3,16 miliarde de lei, din care 11,7 milioane de lei
    cheltuieli cu comisioanele, se arata in hotararea de guvern din 26
    noiembrie ce aproba lansarea programului de finantare. La sfarsitul
    lui august, Ministerul Finantelor a selectat Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare.

    Ultima emisiune de titluri in valuta lansata de statul roman a avut
    loc la sfarsitul lui noiembrie, cand au fost vandute pe piata
    interna obligatiuni pe trei ani in valoare de 1,3 miliarde de euro,
    cu o dobanda de 4,8% pe an, cu scopul refinantarii imprumutului de
    1,6 miliarde de euro contractat in 2009 tot de la bancile de pe
    piata interna.

    Anul acesta, Romania s-a imprumutat de pe piata externa o singura
    data, in martie, cand a vandut obligatiuni pe cinci ani in valoare
    de 1 miliard de euro, cu dobanda de 5% pe an.

    Fostul ministru de finante Sebastian Vladescu spunea in vara ca
    programul de indatorare externa prin titluri de stat pe termen
    mediu (medium term notes) va incepe cu o emisiune in valoare de cel
    putin 1 miliard de euro, iar planul statului pentru finantarea
    deficitului bugetar in 2010 si 2011 prevede evolutia spre o
    finantare echilibrata, atat de pe piata interna, cat si de pe piata
    externa, si spre scadente mai lungi, de la un an sau trei ani la
    mai mult de cinci ani.

  • Emil Boc: “Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru ca nu au facut ceea ce trebuie”

    “Romania in 2008 se afla pe marginea prapastiei, atunci cand am
    preluat guvernarea. Insa am reusit in acesti doi ani, 2009 si 2010,
    sa stabilizam tara si, incepand cu 2011, mergem pe crestere
    economica, datorita masurilor dure, dar corecte cu viitorul acestei
    tari”, afirma prim-ministrul.

    In 2008, sustine el, tara a avut sansa de a avea o crestere de 8%
    datorita intrarii in Uniunea Europeana, dar a fost lasata cu un
    deficit de 5,2%, iar daca s-ar fi continuat politicile guvernarii
    Tariceanu, atunci am fi ajuns la deficite de 12-14% in 2009 si
    2010. “Acel guvern a vandut iluzii in foarte multe domenii, vanzand
    oamenilor iluzia ca se pot finanta asistenta sociala, pensii,
    salarii, fara acoperire in activitatea economica. Noi am fost
    nevoiti sa ajustam aceasta tara in raport cu ceea ce ea poate
    produce si sa nu imprumutam astfel incat sa o ducem in faliment
    total.”

    In Romania, afirma Boc, criza a ajuns cam la 6-8 luni dupa ce a
    fost in plina desfasurare in Vestul Europei sau in America, asa
    incat si iesirea din criza “este putin intarziata fata de celelalte
    tari care incep sa o depaseasca. Insa noi iesim acum cu stabilitate
    economica. Romania a facut ceea ce trebuie, chiar daca dureros,
    pentru a avea un viitor consistent pe termen mediu si lung din
    perspectiva cresterii economice”.

    Prin masurile pe care le-a luat Guvernul, s-au evitat derapaje de
    genul celor din “tari cu staif in UE, care astazi au mari probleme.
    Uitati-va in ce greutati majore intra tari precum Irlanda, pentru
    ca nu au facut ceea ce trebuie si astazi sunt practic in pragul
    colapsului. Daca noi nu luam aceste masuri, eram o tara cu greutati
    mult mai mari decat Letonia, Lituania, Portugalia, Spania, Irlanda,
    Grecia”, a mai sustinut premierul.

    Economistii straini care au analizat criza in care a intrat
    Irlanda au subliniat insa ca problema tarii a fost complet diferita
    de cea a Greciei, unde vina a avut-o sectorul public
    supradimensionat si ineficient. In anii dinainte de criza, Irlanda
    a facut eforturi mari pentru a aduce deficitul bugetar sub control
    si a redus cheltuielile guvernamentale, iar datoria publica a
    scazut de la 90% din PIB in 1994 la circa 25% in 2007, adica la
    unul din cele mai mici niveluri din UE. In cazul Irlandei, bula
    imobiliara, hranita abundent de bancile care aveau ulterior sa fie
    salvate cu bani publici, a fost cea care a adus finantele publice
    in situatia de azi, cu un deficit fiscal asteptat sa ajunga in 2010
    la aproape 32% din PIB si o datorie publica estimata sa depaseasca
    98% din PIB.

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”