BusinessMagazin

Tag: active

  • Cel mai activ investitor imobiliar din România are în dezvoltare proiecte de peste 460 milioane de euro. Care sunt cele mai importante proiecte şi când vor fi gata

     După finalizarea tuturor proiectelor, NEPI, cel mai activ investitor imobiliar de pe piaţa locală în ultimii ani, ar ajunge la un portofoliu de active cu o suprafaţă totală de 660.000 metri pătraţi, având în vedere că fondul deţine deja în România proiecte cu o suprafaţă de circa 380.000 metri pătraţi, evaluate la 656 milioane de euro.

    Proiectele în dezvoltare sunt cele mai multe spaţii de retail, în Bucureşti şi provincie, şi majoritatea au ca termen de finalizare 2014-2015, potrivit unei prezentări a fondului.

    Astfel, pentru acest an, NEPI îşi propune să finalizeze în trimestrul al treilea Vulcan Value Centre în Rahova, cu o suprafaţă de 25.200 mp, închiriată 93%, în urma unei investiţii de 47 milioane de euro şi care va genera venituri din chirii anuale de 4,1 miliaone de euro. Tot în acest an, dar în trimestrul patru, este programată finalizarea primei faze a Shopping City Târgu Jiu, cu o suprafaţă de 26.800 metri pătraţi, închiriat în proporţie de 85%. Investiţia în acest centru comercial, primul de acest tip din oraş, se ridică la 30,1 milioane de euro, urmând să aducă venituri anuale din chirii de 2,95 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheţea: De miercuri este verificată calitatea activelor CEC Bank, în vederea supravegherii europene

     “Începând de mâine (miercuri – n.r.), cel puţin la banca pe care o conduc (CEC Bank – n.r.), începe verificarea calităţii activelor în conformitate cu metodologia stabilită pentru autoritatea de supraveghere europeană, deci cu manualele Băncii Centrale Europene vor fi verificate activele băncilor din România cu risc sistemic. CEC este o astfel de bancă, are o cotă de piaţă de 8%, iar neavând un acţionar mare din străinătate, are o relaţie directă cu supravegherea europeană”, a declarat marţi preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, care conduce şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la o conferinţă pe tema uniunii bancare europene.

    Evaluările fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere (MUS) al uniunii bancare europene, la care România va adera voluntar, întrucât nu face parte din zona euro. Statele din zona euro sunt incluse obligatoriu în uniunea bancară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul unui fond de hedging cu 6 miliarde dolari vrea să salveze oraşul Detroit cu 20 de capre

    DETROIT (MEDIAFAX) – “Pentru cea mai mare parte a lumii, soluţia în cazul oraşului Detroit, împovărat de datorii, ar fi banii. Dar pentru un manager de fond de hedging, soluţia sunt caprele”, scrie cotidianul american New York Times.

    Mark Spitznagel, fondatorul Universa Investments, a adus de joi 20 de capre să pască printre casele abandonate şi ruinele din cartierul Brightmoor.

    Spitznagel, care nu a vrut să rămână mai prejos după angajamentul băncii JPMorgan de a investi 100 de milioane de dolari pentru a ajuta Detroit în următorii cinci ani, afirmă că ajută direct comunitatea.

    “Este un experiment de agricultură urbană. Caprele sunt o modalitate eficientă de amenajare a peisajului”, a declarat investitorul despre planul său de a lăsa caprele să pască liber prin cartier.

    Caprele ar trebui să ajungă până la un număr maxim de 60 în această vară şi provin de la ferma lui Spitznagel. În timpul liber, managerul de fond de hedging creşte capre şi produce brânză la o fermă pe care o deţine în Northport, Michigan.

    Spitznagel vrea să angajeze şomeri şi să apeleze la ajutorul comunităţii pentru a avea grijă de turmă. La sfârşitul verii, Spitznagel vrea să vândă caprele măcelăriilor din Detroit, iar banii să-i doneze comunităţii.

    Şeful departamentului de control al animalelor din cadrul primăriei Detroit, Harry Ward, i-a dat, însă, ultimatum managerului de fond să mute caprele din cartier până luni, în caz contrar acestea urmând să fie confiscate, potriivt portalului NWAonline.

    “Dacă luni la prânz mai sunt acolo, vom confisca caprele”, a spus el, adăugând că Spitznagel va fi amendat cu câte 500 de dolari pentru fiecare animal.

    Un purtător de cuvânt al primarului a avertizat în urmă cu mai multe zile că animalele nu au voie să pască în cartierul respectiv.

    “Există reglementări care interzic caprelor să pască pe domeniul public”, a spus Linda Vinyard, purtător de cuvânt al primarului Mike Duggan.

    Un angajat al lui Spitznagel a declarat că echipa din spatele proiectului nu s-a gândit că reglementările privind păscutul animalelor vor fi atât de stricte.

    “Ne-am pregătit bine pentru acest proiect, cu excepţia consultării primăriei”, a spus el.

    Managerul de fond are investiţii semnificative în proprietăţi imobiliare în Detroit, dar a declarat că experimentul cu capre nu are legătură cu celelelate afaceri ale sale.

    Primăria oraşului Detroit a cerut în iulie anul trecut protecţia sub legea falimentului în SUA, solicitarea fiind acceptată în decembrie de tribunal.

    Acesta este cel mai mare faliment al unei municipalităţi din istoria Statelor Unite, datoriile fiind estimate la 18-20 de miliarde de dolari. Ca urmare a declinului economic, în oraş se află zeci de mii de clădiri şi terenuri abandonate.

  • Pensiile private obligatorii au câştigat aproape 3 miliarde lei în ultimii şase ani, din mai 2008

    “În cei 6 ani de la lansare (20 mai 2008 – n.r.), fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns la un număr total de participanţi de 6,15 milioane, cu două milioane mai mult decât cei 4,15 milioane de la start. În prezent, circa 3,7 milioane dintre aceştia primesc contribuţii în mod regulat, lună de lună, în conturile lor individuale de pensii. De la startul sistemului şi până în prezent, sistemul s-a consolidat printr-o serie de fuziuni, care au redus numarul fondurilor de la de la 18 la 8”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) remis MEDIAFAX.

    În perioada mai 2008 – mai 2014, fondurile de Pilon II au primit în administrare de la participanţi (prin intermediul Casei Naţionale de Pensii Publice şi a Casei de Pensii Sectoriale a MApN) contribuţii în sumă totală de 12,49 miliarde de lei.

    “Prin investirea acestor resurse financiare, fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active nete de 15,46 miliarde de lei, generând astfel un câştig net pentru participanţi în valoare de aproape trei miliarde de lei în şase ani de administrare efectivă (nivelul acestui câştig este net de toate comisioanele de administrare)”, se mai spune în comunicat.

    În perioada analizată, Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 11,2% (calculat conform standardelor internaţionale).

    “În prezent, fondurile de pensii private obligatorii investesc aproximativ 95% din toţi aceşti bani în România, investiţiile peste hotare fiind de numai 5%. Două treimi din portofolii reprezintă titluri de stat, circa 16% sunt acţiuni listate, iar restul alte obligaţiuni, depozite bancare, fonduri mutuale şi altele. Fondurile de Pilon II deţin titluri de stat ale României în valoare de peste 10 miliarde de lei, reprezentând circa 10% din valoarea emisiunilor în circulaţie”, se arată în comunicat.

    Din activele nete de 15,45 miliarde de lei, peste două miliarde de lei sunt în prezent investiţi direct în 35 de companii româneşti listate pe Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB).

    Astfel, fondurile de pensii de Pilon II asigură circa 10% din lichiditatea medie zilnică a tranzacţiilor bursiere.

    “În ultimul an, fondurile de Pilon II şi-au dublat expunerea pe acţiuni listate, majorându-şi astfel substanţial rolul în economia reală”, potrivit APAPR.

    La sfârşitul anului 2013, cele mai importante cinci deţineri ale fondurilor de Pilon II erau la Fondul Proprietatea – 294,6 milioane de lei, Petrom – 265,6 milioane de lei, Romgaz – 258,7 milioane de lei, Banca Transilvania – 200,5 milioane de lei şi Transgaz (129,8 milioane de lei.

    Top 10 deţineri este completat de BRD, SIF5, SIF2, SIF1 şi Nuclearelectrica.

    Principalele sectoare economice în care au fost direcţionate investiţiile fondurilor de pensii sunt financiar, energie, utilităţi şi farmaceutice.

    În cazul marilor companii de stat privatizate parţial pe Bursa de Valori Bucureşti în ultima perioadă, fondurile de pensii private obligatorii au cumpărat deţineri importante.

    “De exemplu, fondurile de Pilon II deţineau la finele anului 2013 circa 13% din oferta publică Romgaz, peste 15% din ofertele Nuclearelectrica şi Transelectrica, precum şi aproape 24% din ofertele Transgaz (deţinere raportată la numarul total de acţiuni vândut de stat prin ofertele publice realizate la BVB)”, se mai spune în comunicat.

    (Toate calculele APAPR au fost efectuate pentru perioada 20 mai 2008 – 19 mai 2014)

  • Aproximativ 159.000 de români aveau, la 31 martie, peste 10.000 lei în conturile de pensie privată

     La finele lunii martie, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au atins 15,7 miliarde de lei, în urcare cu 6,1% faţă de decembrie 2013, şi au ajuns la o pondere în Produsul Intern Brut de 2,36%, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Un număr de 6,12 milioane de persoane erau înregistrate ca participanţi în Pilonul II, din care aproximativ 180.000 nu au avut nicio contribuţie virată de la momentul virării primelor contribuţii, în luna mai.

    Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde de lei (3,33 miliarde de euro), în creştere cu aproximativ 900 milioane de lei faţă de 31 decembrie 2013.

    Contribuţia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanţi a fost de 83,12 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia a vândut sediile mai multor ministere şi pe cel al Poliţiei din Atena. Instituţiile vor plăti chirie pentru a rămâne în clădiri

     Compania elenă Eurobank Properties a anunţat finalizarea achiziţiei clădirilor de la Fondul Elen pentru Administrarea Activelor Statului (HRADF), în cadrul unui acord care prevede şi închirierea acestora înapoi autorităţilor de la Atena pe o perioadă de 20 de ani, scrie portalul Capital.gr.

    Cele 14 proprietăţi au o suprafaţă de 189.000 de metri pătraţi.

    Printre clădirile vândute se află sediile Ministerului Educaţiei şi Afacerilor Religioase, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, precum şi sediul Poliţiei din Atena.

    Restul activelor din portofoliu sunt situate în zone centrale din Atena sau în alte oraşe mari din Grecia.

    Grecia a trecut în ultimii ani printr-o recesiune severă, iar statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, după ce îndatorarea foarte ridicată a făcut imposibilă rostogolirea datoriei ţării pe piaţa financiară la dobânzi sustenabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câteva paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei

     Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

    Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

    Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Activele Avicola Iaşi, deţinută de de George Becali, fără cumpărător după 21 de licitaţii

     Cea mai recentă licitaţie a fost organizată vineri de administratorul judiciar, firma Management Reorganizare Lichidare Iaşi, însă la fel ca şi la precedentele 20 de încercări niciun investitor nu a fost interesat să cumpere activele scoase la vânzare.

    “Nu s-a prezentat niciun cumpărător la licitaţia din 2 mai. Vom organiza pe 23 mai o nouă licitaţie, la acelaşi preţ. Avem discuţii cu diverşi investitori, dar aceştia sunt doar în stadiul de a prospecta piaţa. Nu s-a concretizat nicio discuţie în achiziţia documentaţiei”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii administratorului judiciar.

    Activele au fost scoase iniţial la vânzare la un preţ de 53 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro), prima licitaţie fiind organizată în august 2012. De atunci preţul a fost redus, astfel că la licitaţia de la sfârşitul săptămânii trecute preţul de pornire a fost de 45 milioane de lei ( peste 10 milioane de euro), cu 15% sub cel iniţial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exerciţii de imaginaţie de dragul băncilor

    Dacă scenariul de bază (cu probabilitatea cea mai mare) prevede creştere economică până în 2016 pentru UE, scenariul ipotetic de criză imaginează o scădere a PIB cu 0,7% în acest an şi cu 1,5% la anul, o rată a şomajului de 16% în 2016 şi o prăbuşire a pieţei imobiliare şi a burselor. Pentru România, scenariul de bază prevede creştere economică de 2,3% şi o rată a şomajului de 7,2%, iar scenariul ipotetic de risc ar indica o scădere a economiei de 1,4% în acest an şi un şomaj de 7,7%. Rezultatele testului urmează să fie cunoscute în luna octombrie.

    Banca Angliei a publicat separat pentru băncile britanice un scenariu de risc încă mult mai sever, cu o prăbuşire de 35% a preţurilor imobiliare pe piaţa internă, în timp ce ABE a imaginat doar o scădere de 20%. Ca urmare, o serie de analişti financiari au criticat criteriile folosite de Banca Angliei la imaginarea scenariilor de risc, în ideea că un test cu astfel de parametri nerealişti este neserios, sfârşind prin a fi un instrument de oprimare inutilă a băncilor în loc să fie unul de măsurare a riscurilor reale cu care ar putea avea de-a face băncile.

  • BCR Pensii a trecut pragul de 1 mld. lei active nete

    “Pentru anul acesta ne propunem o creştere de 15-20% a activelor, să ajungem la 1,2 miliarde lei, iar pe pilonul pensiilor facultative să avem peste 90.000 de participanţi, de la circa 83.000 în prezent”, a declarat directorul executiv al BCR Pensii, Melania Mirea.

    La finele anului trecut, cele două fonduri ale administratorului acumulaseră active nete de 934,08 milioane lei şi aveau 561.000 participanţi. Pe pilonul II (sistemul de pensii administrate privat), fondul BCR a obţinut anul trecut un randament de 11,3%, iar pe Pilonul III (sistemul de pensii facultative) câştigul anualizat a fost de 10,33%.

    Pentru pensiile facultative, 40,47% dintre clienţii fondului beneficiază de contribuţie plătită de angajator, în timp ce contribuţiile plătite de participanţi au o pondere de 56,08%, restul reprezentând contribuţii mixte.

    “De la lansarea sistemului de pensii facultative, prin nefructificarea avantajelor fiscale acordate de stat, potenţialii beneficiari ai acestor avantaje au pierdut o sumă cumulată de circa două miliarde lei, sumă care a fost virată la stat sub formă de impozit şi nu în conturile individuale de pensie facultativă ale acestora. Am luat în calcul 1,5 milioane de potenţiali participanţi, cu un salariu mediu pe economie”, a afirmat Lucian Anghel, preşedintele Directoratului BCR Pensii.