BusinessMagazin

Tag: romania

  • O veste bună: dobânzile la care se împrumută statul român pe 10 ani scad la cel mai redus nivel din 2025. “Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană”

    Dobânzile la care statul român se împrumută pe 10 ani – referinţa costurilor de finanţare – au coborât pe 9 iulie la cel mai scăzut nivel din acest an, fiind în scădere la 7,15% pe an de la 7,52% în urmă cu o săptămână, arată datele analizate de ZF.

    sursă foto: investing.com

    Scăderea dobânzilor reflectă o reacţie pozitivă a investitorilor la măsurile fiscale asumate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creşterea TVA, accizelor şi a impozitelor pe anumite sectoare. Investitorii par să perceapă o stabilizare a situaţiei fiscale şi un angajament mai ferm pentru consolidare bugetară, spun analiştii.

    “Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, scriu analiştii de la Erste, acţionarul majoritar al BCR, într-un raport de analiză.

    Executivul condus de Ilie Bolojan a anunţat un nou set de măsuri care, în opinia noastră, ar trebui să restabilească încrederea în angajamentul de ajustare fiscală al României atât din perspectiva dimensiunii, cât şi a capacităţii de realizare, notează ei.

    “Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2,2 puncte procentuale în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv reportul din 2025). Majoritatea eforturilor de consolidare din acest an provin din creşterea cotei TVA şi optimizarea/amânarea investiţiilor. Diferenţa bugetară a ajuns la 3,39% din PIB în ianuarie-mai, faţă de 3,41% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% de la an la an, iar cheltuielile cu Ă12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice rigide (salarii publice Ă pensii Ă plăţi de dobânzi) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale Ă contribuţii de asigurări sociale) s-a situat la 94,3% în primele cinci luni ale anului 2025, comparativ cu 90,3% în perioada corespunzătoare din 2024, ceea ce indică un spaţiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea cheltuielilor”.

    Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, notează că după turul doi al alegerilor prezidenţiale, datoria României a recuperat rapid pierderile suferite după primul tur.

    “Formarea unui nou guvern proeuropean a testat răbdarea pieţei. Sprijinul de două treimi în parlament şi numirea lui Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru au adus uşurare pe piaţă. Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană. Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a respecta planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu UE”.

    Pe fondul acestor evoluţii, Ministerul Finanţelor a reluat emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe după o pauză de câteva luni, inclusiv în dolari şi euro, ceea ce indică o deschidere mai mare spre finanţarea pe termen lung din surse externe. ZF a scris astăzi despre ieşirea pe extern.

    Această tendinţă de scădere a costului de finanţare este importantă în contextul în care România are o datorie publică aflată în creştere (circa 200 mld. euro), iar costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului de stat.

    Pe termen mediu, o scădere stabilă a dobânzilor ar putea uşura povara serviciului datoriei publice şi ar putea crea spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii sau alte cheltuieli prioritare. Totuşi, aceste evoluţii rămân dependente de menţinerea disciplinei fiscale şi de condiţiile externe de piaţă, care pot fi volatile, spun analiştii consultaţi de ZF.

     

     

     

     ​

  • Cine este omul din spatele jucăriei care a devenit un fenomen mondial şi are vânzări de sute de milioane de dolari?

    Indiferent dacă ţi se pare adorabilă, ciudată sau de-a dreptul bizară, e aproape imposibil să nu fi auzit de Labubu, păpuşa cu zâmbet de spiriduş, urechi ascuţite şi un nume care nu înseamnă nimic, dar valorează milioane. În 2024, Labubu a generat peste 410 milioane de dolari în venituri pentru compania chineză Pop Mart, potrivit DesignRush, iar unele modele rare s-au vândut cu peste 170.000 de dolari, conform IndiaTimes.

    Creată de artistul Kasing Lung în cadrul seriei „The Monsters”, Labubu este un personaj ficţional care a devenit, în câţiva ani, un fenomen global. De la magazinele din Shanghai până la aeroporturile din Los Angeles, de la Instagramul Rihannei la colecţiile lui Kim Kardashian şi Lisa din Blackpink, păpuşa a ajuns un simbol pop al noii generaţii. Cozile uriaşe, epuizările de stoc şi chiar conflictele izbucnite în faţa magazinelor Pop Mart nu fac decât să alimenteze mitul. „Simţi că ai câştigat ceva într-o competiţie dură atunci când reuşeşti să o obţii,” spune într-un articol BBC Fiona Zhang, fană declarată, care a început să colecţioneze Labubu după ce a văzut-o la prietenii filipinezi.

    Dar ce este, de fapt, Labubu?

    E o păpuşă care nu poate fi încadrată cu uşurinţă, nici ca jucărie, nici ca artă, nici ca accesoriu. Cap de vinil, corp din pluş, ochi mari şi un zâmbet cu exact nouă dinţi, Labubu este descrisă oficial ca fiind „binevoitoare, dar ghinionistă – încearcă mereu să ajute, dar reuşeşte fix opusul”. Face parte dintr-un univers mai larg – „The Monsters” – alături de personaje precum Zimomo, Tycoco sau Mokoko, care au şi ele propriile versiuni colecţionabile.

    Versiunile standard se vând în general între 20 şi 30 de dolari în magazinele oficiale, dar cele rare, denumite „chasers”, pot atinge rapid sute sau mii de dolari pe platformele de resale. Unii colecţionari, precum Desmond Tan din Singapore, scutură cutiile orb („blind boxes”) pentru a ghici ce personaj se află înăuntru. „Dacă reuşesc să nimeresc un chaser din două încercări, sunt în extaz.”

    Modelul de vânzare care a consacrat compania Pop Mart este cel al cutiilor sigilate – clientul nu ştie ce variantă a păpuşii cumpără până nu o deschide. Acest element de surpriză, combinat cu raritatea anumitor modele şi designul recognoscibil, a transformat păpuşa într-o experienţă emoţională pentru fani.

    Labubu nu a devenit un succes peste noapte. A fost lansată în China în 2019, iar boomul internaţional a venit abia după 2022, când lumea începea să iasă din pandemie. Potrivit Ashley Dudarenok, fondatoare a firmei ChoZan, personajul a captat starea colectivă a publicului: „Labubu este haotică, imperfectă, plină de emoţie. O antiteză a perfecţionismului impus.”

    Odată cu postările de pe Instagram ale celebrităţilor – Lisa, Rihanna, Kim Kardashian, David Beckham – Labubu a trecut de la jucărie obscură la fenomen pop. Până în 2024, vânzările internaţionale au reprezentat aproape 40% din veniturile Pop Mart, companie listată la Bursa din Hong Kong, ale cărei acţiuni au crescut cu peste 500% într-un singur an.

    Popularitatea nu a venit fără provocări: peste 70.000 de păpuşi contrafăcute au fost confiscate recent de autorităţile chineze. Între timp, unele ţări au fost nevoite să oprească temporar vânzările din cauza cererii imposibil de gestionat.

    Labubu fascinează tocmai pentru că refuză să fie înţeleasă complet. Nu este drăguţă în sensul convenţional, nu este „utilă”, nu este ieftină (cel puţin nu pe termen lung), dar e căutată cu disperare. Este o păpuşă cu o poveste – şi, mai ales, cu un sentiment: acel amestec de nostalgie, haos controlat şi identitate care îi face pe fani să spună: „O vreau acum. Şi pe următoarea.”

    Pentru unii, este artă de buzunar. Pentru alţii, o investiţie. Pentru mulţi, pur şi simplu un mod de a fi parte dintr-o comunitate globală care vânează un zâmbet cu nouă dinţi.

     

  • România a scăpat, deocamdată, de recomandarea tăierii fondurilor europene, după ce a majorat taxele şi a redus din cheltuieli

    ♦ Consiliul ECOFIN (reuniune a miniştrilor de finanţe din UE) a renunţat ieri la o eventuală recomandare ce ar fi putut fi înaintată Comisiei Europene, anume ca României să-i fie reţinute o parte din fondurile UE din cauza deficitului bugetar foarte mare ♦ Efortul de luni, când guvernul şi-a angajat în Parlament răspunderea pe un pachet de reformă, a stat la baza deciziei ECOFIN.

    Ministrul finan­ţe­lor, Alexan­dru Nazare, a participat marţi la Con­siliul ECOFIN de la Bruxelles, unde a vorbit de „amploarea măsurilor asu­ma­te de noul guvern şi determi­narea ţării noastre de a reveni la disciplina fiscal-bugetară cerută de contextul european şi de interesele naţio­nale ale României pe termen lung“.

    Doar că, pe măsură ce lucrurile se aşea­ză iar efectele legii ce urmează să intre în vigoare sunt examinate pe toate părţile, se vede că, în ciuda temerii generale faţă de creş­terile de taxe, impactul bugetar al măsu­rilor fiscale este de doar 0,6% din PIB – cel mai probabil, guvernul se aşteaptă la o scădere de consum, deci la încasări mai slabe decât cele ce le-ar arăta un calcul pe hârtie.

    Măsurile vor fi mai palpabile în anul care vine. Potrivit Consiliului Fiscal, proiec­tul de lege pentru care guvernul şi-a angajat răs­pun­derea indică un impact bu­ge­tar de 0,6% din PIB în 2025 şi de 3,35% din PIB în 2026, creând premise pentru reduce­rea deficitului bugetar la sub 8% din PIB în 2025, respectiv, pentru respectarea ţintei de deficit bugetar în 2026. Ce s-ar fi întâmplat dacă taxele nu ar fi fost majorate? Consiliul Fiscal: dinamica principalelor categorii de venituri şi cheltuieli în prima parte a anului 2025 apare compatibilă cu un deficit bu­getar cash de peste 8,5% din PIB faţă de 7,7% din PIB (cash), estimare la momentul adoptării legii bugetului.

    Aşadar, ECOFIN nu a recomandat nicio sancţiune pentru România. La înce­putul lui iunie, Comisia Europeană a arătat că Româ­nia este singura ţară din UE care nu a luat măsuri efective pentru reducerea deficitului, în cadrul procedurii de deficit excesiv, şi a re­comandat Bucureştiului să pună în aplicare măsuri de corecţie a de­ficitului până la Con­siliul ECOFIN de ieri, 8 iulie, altfel riscă declan­şarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune şi din PNRR. Iar Bucureştiul s-a conformat.

    Graba a fost justificată de faptul că in­sti­tuţiile europene intră în vacanţă şi co­rec­ţii nu se mai pot face până spre octombrie. În aceeaşi vreme, instituţiile americane de evaluare financiară îşi pregătesc rapoartele (august şi septembrie) şi este bine să aibă pe masă un accept tacit al Comisiei faţă de efortul României de reducere a deficitului. Or, în ciuda eforturilor interne, deficitul uriaş (9,3% din PIB, pe standardul ESA, în 2024), nu poate fi redus fără sprijin extern – fondurile UE şi notele de trecere din partea agenţiilor de rating care pot ajuta ţara să se împrumute mai ieftin. Prin urmare, agen­ţiile de evaluare financiară vor consemna, pro­babil, drept pozitivă reacţia de ieri a ECOFIN şi vor menţine România pe treapta „recomandat investiţiilor“.

    Recomandarea revizuită a Consiliului adresată ieri României în cadrul PDE (pro­cedura de deficit excesiv) vine în urma deci­ziei Consiliului din 20 iunie 2025, prin care s-a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările ante­rioare ale Consiliului în cadrul PDE. Potri­vit unui comunicat al ECOFIN, „România ar trebui să ia măsuri eficiente şi să prezinte măsurile necesare pentru a-şi reduce defi­citul până la 15 octombrie 2025 şi pentru a pune capăt PDE până în 2030“.

    Potrivit ECOFIN, România trebuie să se asigure că rata nominală de creştere a cheltuielilor nete nu depăşeşte 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 şi 4,0% în 2030.

     

    De unde culeg Finanţele 0,6% din PIB

    ► TVA standard creşte de la 19 la 21%. Va fi o singură cotă redusă de 11% pentru alimente, medicamente, apă şi canal, etc.

    ► Impozitul pe dividende va creşte de la 10% la 16%.

    ► Creşte de la 2% la 4% impozitul datorat de băncile din România, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

    ► Pentru băncile cu cotă de piaţă mai mică de 0,2%, impozitul se menţine la 2%, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv.

    ► Facilităţile de TVA pentru tranzacţiile imobiliare sunt eliminate

    ► Se majorează accizele, la 1 august 2025 şi respectiv, la 1 ianuarie 2026, pentru alcool şi băuturi alcoolice, benzină şi motorină.

    ► Nu se mai acordă ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare.

     

     

  • Opinie: Se uită vreun ministru, primar sau prefect, vreodată, la elevii din Căiuţi sau Răcăciuni sau Oituz? Nu îi pervertim cu bani, dar cum duci dragul de şcoală în satele din România?

    Trăind în Bucureşti, riscăm să pierdem uneori din vedere realitatea de dincolo de şoseaua de centură, bucuroşi în bula noastră că o mână de olimpici a mai luat nişte premii internaţionale, certându-ne agresiv pe diferenţe de sutimi la notele de la Evaluarea Naţională. Sunt licee în Capitală în care 9.90 nu îţi asigură intrarea la profilul dorit. Sunt copii care plâng pentru că au 9.50.

    În realitatea paralelă numită România rurală, lucrurile sunt mult mai simple. Ţinta supremă este să iei peste 5. Puţini visează la note peste 6, iar cei care ating 8-9 sunt probabil nişte genii nedescoperite, care fie vor avea şansa să evadeze din mediul în care au crescut, fie să se piardă pe drum.

    În România de la sat, profesorii par să fi abandonat lupta. Cauzele probabil că sunt multe. Cine a stat vreodată să facă un studiu real pe situaţia învăţământului de la ţară? Cine i-a întrebat vreodată pe profesorii de acolo care sunt problemele lor? De ce nota 5 este victoria supremă pentru elevi după 9 ani de şcoală? Cine i-a intrebat vreodată pe elevi ce nevoi au? Dacă au manuale, dacă au lumină să îşi facă temele, dacă au timp de teme sau trebuie să ajute la munca familiei, dacă merg frecvent la şcoală sau când mai apucă, dacă înţeleg materia, dacă profesorii se ocupă de ei, dacă au mâncat ieri, dacă iarna au cu ce să se ducă la şcoală?

    Într-o conferinţă de presă recentă, pe tema burselor, ministrul Educaţie, Daniel David, spunea că elevii trebuie să vină cu plăcere la şcoală, să vadă şcoala ca o cale spre succesul social, nu ca pe o modalitate de a învăţa pentru o notă care să-i aducă nişte bani. ”Sistemul de burse pe care îl avem este anormal, vreau să îl aducem în normalitate de dragul copiilor. Nu le putem perverti în doi ani mintea să creadă că vin la şcoală ca să ia note pentru a lua burse”, spune ministrul Educaţiei.

    Dar la elevii din Căiuţi sau Răcăciuni sau Oituz sau Bocşa s-a uitat vreodată? Există vreun plan real şi pentru ei? Cum îi facem să vină cu drag la şcoală şi să înveţe?

    Avem planuri-cadru pentru liceu, dar marea majoritate a elevilor din mediul rural nici nu visează la aşa ceva. Ei visează să ia măcar 5 la Evaluarea Naţională. După 9 ani de şcoală, mulţi dintre ei abia scot un 3-4 la matematică.

    La şcoala gimnazială din Căiuţi, judeţul Bacău, 42% dintre elevi au luat sub 6 la EN, la Răcăciuni din 43 de elevi 11 au luat sub 5, la Agăş, tot în judeţul Bacău, 31% au sub 5, iar la Cleja 43%. În Caraş-Severin, la şcoala gimnazială Dr. Ion Sîrbu din Eftimie Murgu, 9 din cei 12 elevi au medii sub 6 la Evaluare, iar la şcoalile din Bocşa sau Borlova 60% din elevi sunt în această situaţie. La Şcoala Gimnazială „Sofia Arcan“ din Moldova Nouă toţi cei 13 elevi au media la Evaluare sub 6. Mulţi dintre cei cu o medie de 5 şi ceva la Evaluare, au luat doar 4 si ceva la una din cele două probe.

    Privite la nivel naţional, ca medie, rezultatele de la Evaluarea Naţională arată mai bine: din cei 152.233 de candidaţi prezenţi, doar 17% sunt sub nota 5. La examenul de Limba Română, 15% au luat sub 5, iar la cel de Matematică 24%.

    Dar, când punem lupa pe rezultatele de la sat, din totalul elevilor înscrişi, 30% dintre elevi au medii sub 5, iar circa 20% au luat între 5 şi 6. Practic, jumătate dintre elevii din mediul rural au reuşit să ia maxim 6 la examen după 9 ani de şcoală. Medii peste 9 au luat doar 4% dintre ei şi nu există nicio notă de 10. La matematică, 4 din 10 elevi de la ţară au luat sub 5, iar la română un sfert din elevi au avut acelaşi rezultat.

    Am ales localităţile enumerate absolut aleatoriu. Ele nu sunt cu nimic diferite de alte localităţi mici şi alte şcoli uitate de miniştrii care s-au perindat în ultimii 35 de ani. A fost vreodată întrebat vreun inspector şcolar, vreun primar sau prefect de ce apar aceste rezultate şi ce soluţii are pentru remedierea situaţiei?

    Surprinzător, la unele dintre şcolile vezi 1-2 copii cu note peste 9, elevi care au reuşit să ia peste 9.50 la examenul de română sau de matematică. Şi nu poţi să nu te întrebi cum au reuşit ei să se ridice peste ceilalţi colegi, ce îi face diferiţi? Familia, ambiţia? Poate dacă cineva s-ar uita la ei, ar avea şi răspunsul la întrebarea ”cum putem salva şcoala de la ţară”.

    Dar nu se uită nimeni. Nici la cei de 9, nici la cei de 2-3-4 sau 5. Ei sunt doar nişte statistici, incluse într-un raport peste care se va pune praful. Alte generaţii vor intra în clasa 0 şi vor ieşi după 9 ani de şcoală cu media 5 sau 6 la examenul final.

    Între timp, România are cel mai mare procent de tineri şomeri, 25%. Şi cea mai mare parte dintre ei vin probabil din aceste şcoli de care Ministerul Educaţiei, primarii şi prefecţii nu au timp. Pentru că priorităţile sunt aparent altele.

  • Millennials, motorul dezvoltării pieţei electronicelor pre-owned

    Piaţa electronicelor pre-owned a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă. Nevoia de a ţine pasul cu evoluţia tehnologiei şi de a plăti un preţ rezonabil sunt principalele motive care au propulsat electronicele pre-owned în topul preferinţelor consumatorilor europeni. În condiţiile în care se estimează că piaţa europeană va creşte de la 24,43 miliarde dolari în 2025, la 47,16 miliarde dolari până în 2032 (CAGR de 11,5%, potrivit Persistence Market Research), Millennials sunt motorul acestei dezvoltări. Acelaşi segment demografic conduce schimbarea şi în România, punând accent pe un consum responsabil şi avantajos financiar.

    Consum smart: Cumpărătorii cu vârste între 25 şi 44 de ani domină cererea

    Cererea pentru electronice pre-owned a crescut constant în România, „datorită schimbării de mentalitate a consumatorului român”, spune Cosmin Popovici, CEO MAGNOR – holding care deţine cea mai diversificată platformă de tranzacţionare a electronicelor pre-owned, produselor de lux, bijuteriilor şi lingourilor din aur.

    „Românii sunt mai informaţi, pragmatici şi atenţi la valoarea reală a produselor. Astăzi, un telefon sau laptop pre-owned, testat şi garantat, este o opţiune firească pentru tot mai mulţi cumpărători.” Potrivit studiilor interne MAGNOR, segmentul 25–44 ani formează nucleul dur al clienţilor, cu Millennials în prim-plan. Generaţia Z este în creştere rapidă, confirmând potenţialul noii generaţii.

    „Pentru studenţi, în special, oferim reduceri dedicate şi oferte speciale, pentru a susţine accesul la produse de calitate la preţuri corecte, fără compromisuri”, adaugă CEO-ul. Cei între 25–44 de ani provin în mare parte din mediul urban, sunt familiarizaţi cu tehnologia şi preferă achiziţiile sigure – online sau în magazinele fizice, unde pot testa produsele.

    45% dintre Millennials preferă electronice pre-owned de la retaileri de încredere

    Conform unui studiu Euromonitor, 45% dintre Millennials preferă un dispozitiv pre-owned de la un comerciant de încredere în locul unuia nou. Astfel, România urmează trendul european.

    Cercetarea Persistence Market Research arată că, deşi piaţa e mai avansată în vestul Europei, sud-estul continentului are o creştere spectaculoasă. Principalele motive de achiziţie sunt: preţul (55%) şi grija faţă de mediu (35%).

    „Românii sunt din ce în ce mai atenţi la cum îşi gestionează bugetul. Un produs pre-owned oferă aceleaşi funcţionalităţi ca unul nou, dar la un cost semnificativ mai mic”, spune Cosmin Popovici. În plus, încrederea consumatorilor a crescut datorită garanţiilor oferite. „Faptul că electronicele sunt testate de o echipă profesionistă şi vin cu garanţie le transformă într-o opţiune sigură.”

    Un consum responsabil şi sustenabil

    Millennials aleg nu doar pragmatic, ci şi sustenabil. Un telefon pre-owned este o alegere conştientă, care reduce risipa electronică şi prelungeşte durata de viaţă a produselor.

    „Segmentul pre-owned este un pilon esenţial în strategia noastră de economie circulară. Fiecare produs revândut înseamnă resurse salvate şi o amprentă de carbon mai mică. Asta înseamnă consum responsabil şi accesibil”, declară reprezentantul MAGNOR.

    Buy Back: Economii de până la 500 lei şi o rată de utilizare în creştere

    Aproape 40% dintre clienţi valorifică telefoanele vechi prin programe de tip Buy Back. Acestea aduc până la 75% din valoarea de piaţă a dispozitivului, plus reduceri suplimentare de până la 500 lei. „Este o contribuţie reală la un consum sustenabil, integrat în activitatea noastră zilnică”, explică Popovici.

    O direcţie de creştere naturală

    CEO-ul MAGNOR estimează o creştere firească a segmentului pre-owned, influenţată de noile comportamente de consum, dorinţa de sustenabilitate şi accesul la tehnologie de calitate la preţuri corecte. „Investim constant – de la optimizarea lanţului logistic, până la extinderea capacităţii de testare şi îmbunătăţirea experienţei online şi în magazine. Într-o lume în care sustenabilitatea contează, electronicele pre-owned nu sunt doar o alternativă – sunt noua normalitate.”

     

  • Păpuşa monstruoasă care a cucerit planeta: de ce dau unii 170.000 de dolari pe o jucărie cu nouă dinţi şi cum a ajuns aceasta şi în România

    Indiferent dacă ţi se pare adorabilă, ciudată sau de-a dreptul bizară, e aproape imposibil să nu fi auzit de Labubu, păpuşa cu zâmbet de spiriduş, urechi ascuţite şi un nume care nu înseamnă nimic, dar valorează milioane. În 2024, Labubu a generat peste 410 milioane de dolari în venituri pentru compania chineză Pop Mart, potrivit DesignRush, iar unele modele rare s-au vândut cu peste 170.000 de dolari, conform IndiaTimes.

    Creată de artistul Kasing Lung în cadrul seriei „The Monsters”, Labubu este un personaj ficţional care a devenit, în câţiva ani, un fenomen global. De la magazinele din Shanghai până la aeroporturile din Los Angeles, de la Instagramul Rihannei la colecţiile lui Kim Kardashian şi Lisa din Blackpink, păpuşa a ajuns un simbol pop al noii generaţii. Cozile uriaşe, epuizările de stoc şi chiar conflictele izbucnite în faţa magazinelor Pop Mart nu fac decât să alimenteze mitul. „Simţi că ai câştigat ceva într-o competiţie dură atunci când reuşeşti să o obţii,” spune într-un articol BBC Fiona Zhang, fană declarată, care a început să colecţioneze Labubu după ce a văzut-o la prietenii filipinezi.

    Dar ce este, de fapt, Labubu?

    E o păpuşă care nu poate fi încadrată cu uşurinţă, nici ca jucărie, nici ca artă, nici ca accesoriu. Cap de vinil, corp din pluş, ochi mari şi un zâmbet cu exact nouă dinţi, Labubu este descrisă oficial ca fiind „binevoitoare, dar ghinionistă – încearcă mereu să ajute, dar reuşeşte fix opusul”. Face parte dintr-un univers mai larg – „The Monsters” – alături de personaje precum Zimomo, Tycoco sau Mokoko, care au şi ele propriile versiuni colecţionabile.

    Versiunile standard se vând în general între 20 şi 30 de dolari în magazinele oficiale, dar cele rare, denumite „chasers”, pot atinge rapid sute sau mii de dolari pe platformele de resale. Unii colecţionari, precum Desmond Tan din Singapore, scutură cutiile orb („blind boxes”) pentru a ghici ce personaj se află înăuntru. „Dacă reuşesc să nimeresc un chaser din două încercări, sunt în extaz.”

    Modelul de vânzare care a consacrat compania Pop Mart este cel al cutiilor sigilate – clientul nu ştie ce variantă a păpuşii cumpără până nu o deschide. Acest element de surpriză, combinat cu raritatea anumitor modele şi designul recognoscibil, a transformat păpuşa într-o experienţă emoţională pentru fani.

    Labubu nu a devenit un succes peste noapte. A fost lansată în China în 2019, iar boomul internaţional a venit abia după 2022, când lumea începea să iasă din pandemie. Potrivit Ashley Dudarenok, fondatoare a firmei ChoZan, personajul a captat starea colectivă a publicului: „Labubu este haotică, imperfectă, plină de emoţie. O antiteză a perfecţionismului impus.”

    Odată cu postările de pe Instagram ale celebrităţilor – Lisa, Rihanna, Kim Kardashian, David Beckham – Labubu a trecut de la jucărie obscură la fenomen pop. Până în 2024, vânzările internaţionale au reprezentat aproape 40% din veniturile Pop Mart, companie listată la Bursa din Hong Kong, ale cărei acţiuni au crescut cu peste 500% într-un singur an.

    Popularitatea nu a venit fără provocări: peste 70.000 de păpuşi contrafăcute au fost confiscate recent de autorităţile chineze. Între timp, unele ţări au fost nevoite să oprească temporar vânzările din cauza cererii imposibil de gestionat.

    Labubu fascinează tocmai pentru că refuză să fie înţeleasă complet. Nu este drăguţă în sensul convenţional, nu este „utilă”, nu este ieftină (cel puţin nu pe termen lung), dar e căutată cu disperare. Este o păpuşă cu o poveste – şi, mai ales, cu un sentiment: acel amestec de nostalgie, haos controlat şi identitate care îi face pe fani să spună: „O vreau acum. Şi pe următoarea.”

    Pentru unii, este artă de buzunar. Pentru alţii, o investiţie. Pentru mulţi, pur şi simplu un mod de a fi parte dintr-o comunitate globală care vânează un zâmbet cu nouă dinţi.

     

  • Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase avertizează că majorarea accizei va îndrepta consumatorii spre băuturi contrafăcute, din spirt medicinal şi alcool metilic: Industria băuturilor spirtoase generează aproximativ 46.000 de locuri de muncă şi a virat 1,22 mld.lei la bugetul de stat în 2024

    Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase, reuniţi în asociaţia Spirits România, avertizează că majorarea accizei va duce la închiderea unor firme locale şi va îndrepta consumatorii spre băuturile contrafăcute, din spirt medicinal şi alcool metilic.

    „Nu înţelegem cum este posibil ca în contextul existenţei unui program de creştere a accizelor fixat anul trecut în Codul Fiscal, să ne trezim din nou la mijlocul exerciţiului financiar 2025 cu o nouă creştere majoră a accizelor, de fiecare dată explicaţia fiind că este nevoie de şi mai multe fonduri la bugetul de stat. În ultimii doi ani acciza la băuturi spirtoase a crescut în patru perioade,  iar acum se propune o nouă creştere de acciză agregată de 24% într-o perioadă de doar 13 luni. Este o situaţie de dezechilibru pe care noile măsuri preconizate o vor accentua lovind o dată în plus în cei care, de-a lungul anilor, s-au dovedit a fi cei mai semnificativi şi importanţi plătitori”, a spus Florin Rădulescu, preşedintele Spirits România.

    În acest context Spirits România reaminteşte că, deşi potrivit statisticilor oficiale spirtoasele reprezintă cea mai mică pondere în volumul total al consumului de alcool din România, datele ANAF arată că industria băuturilor spirtoase a virat aproximativ 62% din totalul accizelor aplicate băuturilor alcoolice în 2024, contribuind cu 1,22 miliarde lei la bugetul de stat.

    În industria băuturilor spirtoase sunt angrenate aproximativ 46.000 de locuri de muncă directe şi indirecte, acest sector contribuind anual la PIB cu o valoare adăugată de peste 850 milioane de euro.

    Potrivit Spirits Romania, aproximativ 85% din consumul local de băuturi spirtoase este reprezentat de produse româneşti, care sunt mai ieftine, iar majorarea accizelor îi va pune pe producătorii locali în situaţia de a-şi închide afacerile în timp ce importatorii vort fi, la rândul lor, grav afectaţi.

    Un sondaj realizat de ivox.ro la solicitarea Spirits România în octombrie 2024 arată că o treime dintre români admit că au consumat băuturi alcoolice din surse necunoscute, iar dintre aceştia, 20% au indicat preţul scăzut drept principal motiv.

    “Proliferarea pieţei negre va genera un pericol major nu doar pentru securitatea economică a producătorilor locali, dar şi pentru sănătatea fizică a consumatorilor care vor recurge la alcool medicinal, băuturi contrafăcute sau produse fără controlul calităţii, ceea ce va presupune, pe termen mediu şi lung, cheltuieli mai mari pentru sistemul de sănătate aflat deja sub presiune. O abordare mult mai eficientă ar fi combaterea evaziunii fiscale şi a comerţului cu produse contrafăcute, pentru a asigura atât stabilitate fiscală, cât şi protecţia industriei româneşti”, a adăugat Florin Rădulescu.

    Spirits reaminteşte că, în anul 2013, majorarea cu 42% a accizei a determinat în intervalul 2013-2014 o scădere a pieţei fiscalizate a băuturilor spirtoase de 30%. În schimb, reducerea cu 30% a accizei în 2016 a avut ca rezultat în perioada 2016-2021 scăderea pieţei nefiscalizate cu aproximativ 25% şi dublarea veniturilor colectate la bugetul de stat, care au înregistrat 1,22 miliarde RON în anul 2024 pentru piaţa băuturilor spirtoase.

     

  • Ilie Bolojan: Managerii publici vor avea libertatea de a controla cheltuielile de personal

    Ilie Bolojan a subliniat că responsabilitatea pentru gestionarea cheltuielilor de personal revine fiecărui manager public, fie că este ministru, secretar de stat, şef de agenţie sau conducător al unei primării.

    „Nu există o reţetă unică pentru a ţine cheltuielile sub control şi a le reduce cu o pondere rezonabilă”, a explicat Bolojan.

    Acesta a menţionat că managerii vor putea folosi şi în continuare instrumentele actuale, precum limitarea promovărilor, restricţionarea angajărilor şi controlul sporurilor salariale.

    „Nu dai toate sporurile la maxim dacă ştii că nu ai bani de salarii până la finalul anului”, a exemplificat oficialul.

    În plus, Bolojan a arătat că, dacă nu este posibilă reducerea efectivelor din cauza necesităţii menţinerii personalului, atunci se poate recurge la măsuri temporare pentru păstrarea tuturor angajaţilor până la revenirea la un volum normal de muncă.

    Referitor la cine va impune aceste măsuri, el a precizat că fiecare instituţie are libertatea să decidă şi să ia măsurile necesare pentru a se încadra în bugetul alocat, dar cu o răspundere clară pentru cei aflaţi în poziţii de conducere.

  • Cum se desfăşoară procesele de recrutare în companiile de stat? De ce partidele politice încearcă să controleze conducerea companiilor de stat? Urmăriţi ZF Live marţi, 1 iulie, ora 12.30, o discuţie cu George Butunoiu, headhunter

    Cum se desfăşoară procesele de recrutare în companiile de stat? De ce partidele politice încearcă să controleze conducerea companiilor de stat? Urmăriţi ZF Live marţi, 1 iulie, ora 12.30, o discuţie cu George Butunoiu, headhunter

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Care vor fi preţurile de pe piaţa energiei după expirarea plafonării? Cine câştigă şi cine pierde după ridicarea plafonării? De ce piaţa românească nu poate avea preţuri mai mici la energie? Urmăriţi ZF Live marţi, 1 iulie, ora 12.00, o discuţie cu Viorel Tudose, proprietar Getica 95, furnizor de energie

    Care vor fi preţurile de pe piaţa energiei după expirarea plafonării? Cine câştigă şi cine pierde după ridicarea plafonării? De ce piaţa românească nu poate avea preţuri mai mici la energie? Urmăriţi ZF Live marţi, 1 iulie, ora 12.00, o discuţie cu Viorel Tudose, proprietar Getica 95, furnizor de energie

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook