Tag: europene

  • Locul din România care a impresionat mai multi jurnalişti străini de la cele mai mari trusturi de presă europene

    Un sfert dintre turiştii care au ajuns anul trecut în Delta Dunării au fost străini. Interesul pentru această zonă creşte, dovadă că multe pensiuni sunt deja rezervate până la toamnă. 

    Au mers să vadă Delta noastră şi jurnaliştii unora dintre cele mai mari trusturi de presă din Europa. Ce impresie le-a făcut ‘tărâmul dintre ape’, aflaţi, în exclusivitate, într-un reportaj de Cătălin Deacu şi Sorin Eşeanu.

    Murghiol, “poarta” de intrare în Deltă. Un grup de jurnalişti de la prestigioase publicaţii şi televiziuni din Europa a venit în România să scrie reportaje despre “Tărâmul dintre ape”.

    Nick Thorpe este corepondentul BBC pentru Europa de Est. Relatează despre România încă de la Revoluţie. Pentru el, Delta are o semnificaţie aparte, aşa că i-a dedicat o carte.

    Încet dar sigur, Delta Dunării se transformă. Tot mai mulţi pescari deschid pensiuni agro-turistice. Se aşteaptă să crească numărul turiştilor după ce Tulcea va avea un aeroport funcţional, anul acesta.

    Pentru a stimula construcţia de pensiuni agro-turistice cu bani europeni, Ministerul Turismului a redus suprafaţa minimă de teren eligibilă de la 1.000 de metri la 200 de metri.

    Vizita jurnaliştilor străini a fost organizată de Ministerul Turismului şi Ministerul Afacerilor Externe pentru a promova România ca destinaţie turistică, în contextul în care ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, scrie stiriletvr.ro

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Warsaw sau Wars-wow (?)

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Populaţia Uniunii Europene va creşte până în 2070, dar populaţia activă va scădea

    Până în 2070, numărul populaţiei inactive îl va depăşi pe cel al celei active cu 1,2%. Astfel, în 2070 populaţia cu vârsta de peste 65 de ani va reprezenta 51,2% din total. Cu alte cuvinte, pentru fiecare pensionar vor exista câte două persoane active. În momentul de faţă, raportul este de 3,3 persoane active pentru fiecare pensionar, arată autorii raportului.

    Această evoluţie va duce la o scădere cu până la 9,6% a forţei de muncă (9,7% în zona euro) pentru categoria 24-64 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: UE oferă asigurări că poate verifica aplicarea noilor reglementări privind datele private

    Pe fondul preocupărilor privind nivelul inadecvat al personalului şi specialiştilor, Andrea Jelinek a dat asigurări că autorităţile europene nu duc lipsă de resurse pentru eventualele litigii cu marile trusturi din domeniul tehnologiei informaţionale.

    “Dacă vor apărea plângeri, vom fi pregătiţi”, a declarat Andrea Jelinek, care este şi directorul Autorităţii austriece pentru protecţia datelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziua Z pentru companii: De astăzi a intrat în vigoare noul Regulament UE pentru protecţia datelor. Ce prevede GDPR şi cum să vă feriţi de sancţiunile usturătoare, care pot ajunge la zeci de milioane de dolari

    Toate companiile sunt obligate să înştiinţeze clienţii în următoarele zile despre noile reguli privind utilizarea datelor private.
     
    Potrivit Comisiei Europene, orice informaţie prin care o persoană poate fi identificată este considerată ca având caracter privat. Este vorba de informaţii precum numele, adresa, seria actelor de identitate, codurile de protocol Internet, date despre starea de sănătate. “Noile reglementări se aplică atunci când datele sunt colectate, utilizate ori stocate digital sau într-un sistem structurat tipărit”, precizează Comisia Europeană.
     
    “În procesarea datelor, organizaţiile trebuie să furnizeze informaţii clare referitoare la modul de utilizare: în ce scop sunt folosite datele, care este baza legală de procesare, cât timp vor fi stocate datele, ce entităţi le pot accesa, care sunt drepturile fundamentale de protecţie a datelor, dacă datele vor fi transferate în afara Uniunii Europene, în ce condiţii poate fi depusă plângere, cum poate fi anulat acordul privind procesarea datelor”, subliniază CE.
     
    “Dacă datele unei persoane nu mai sunt procesate ori sunt utilizate ilegal, persoana respectivă poate cere ştergerea datelor sale. Cu toate acestea, trebuie garantate alte drepturi UE, precum libertatea de exprimare”, explică Executivul UE.
     
  • KMG International a aderat la Centru Român al Energiei

    Înfiinţată în 2011 şi cu birouri în Bucureşti şi Bruxelles, CRE grupează peste 20 de companii reprezentative ale sectorului energetic din România, acoperind întregul lanţ energetic – extracţie, producţie, transport şi distribuţie energie electrică, petrol şi gaze, dar şi servicii energetice şi de proiectare.

    Obiectivele CRE vizează asigurarea un mediu prietenos pentru afaceri şi de a stimula competitivitatea pentru sectorul energetic din România, dezvoltând în acelaşi timp dialogul şi cooperarea între companiile membre, autorităţile şi instituţiile relevante naţionale şi europene active în politica energetică.

    De asemenea, componenta de diplomaţie energetică a asociatiei se completează din 2016 cu reprezentarea oficială a României şi coordonarea Centrului de Dialog şi Cooperare în Domeniul Energetic, în cadrul formatului de cooperare China – Europa Centrala şi de Est denumit sugestiv ”16+1”.

    KMG International este prima companie din domeniul petrolier (rafinare, trading, distribuţie carburanţi) care se alatură Centrului Român al Energiei.

    Deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze a Republicii Kazahstan – KazMunayGas, KMG International este un grup petrolier cu sediul central în Amsterdam, care deţine şi desfăşoară operaţiuni majore în domeniile rafinare, petrochimie, retail şi trading pe 11 pieţe de bază.

    Reţeaua de distribuţie carburanţi numără peste 1.100 puncte de alimentare în Georgia, Bulgaria, Moldova şi România – unde Grupul deţine şi două rafinării – Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.

  • Iohannis, discuţii cu premierul Croaţiei despre aderarea la spaţiul Schengen

    “Cei doi înalţi oficiali au avut un schimb de opinii în legătură cu demersurile întreprinse de cele două state pentru aderarea la Spaţiul Schengen, fiind abordate, de asemenea, provocările legate de migraţie şi modalităţile de gestionare a efectelor acestui fenomen”, transmite Administraţia Prezidenţială într-un comunicat.

    Un alt subiect abordat de cei doi a fost legat de economie, dar şi de importanţa unei coordonări strânse româno-croate din perspectiva deţinerii, pentru prima dată pentru ambele ţări, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în cadrul aceluiaşi Trio, alături de Finlanda.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro