Tag: europene

  • Marea Britanie rămâne încă visul european? Sute de mii de cetăţeni din ţări UE au aplicat pentru a rămâne în Regatul Unit după Brexit

    Peste 750.000 de cetăţeni din ţări membre ale Uniunii Europene au aplicat legal pentru a rămâne în Marea Britanie după ce ţara părăseşte blocul european, potrivit ministrului britanic de interne, Sajid Javid, citat de Reuters.

    Problematica celor peste 3 milioane de cetăţeni UE care trăiesc în Marea Britanie a fost unul dintre principalele subtiecte de discuţie la începutul „divorţului” dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

    Guvernul britanic a transmis că cetăţenii europeni au timp până în decembrie 2020 pentru a aplica pentru drept de rezidenţă – indiferent de evoluţia acordului Brexit.

    În prezent Marea Britanie trebuie să părăsească blocul european la data de 31 octombrie, însă premierul Theresa May îşi părăseşte funcţia după ce a eşuat în încercarea de a obţine aprobarea parlamentului britanic pe acordul Brexit.

    „Cetăţenii UE sunt prietenii, vecinii şi colegii noştri care contribuie foarte mult la această ţară. Indiferent care va fi rezultatul Brexitului, vrem ca ei să rămână”, a declarat Javid, adăugând că a primit până acum 750.000 de cereri.

     

  • Este oficial: Consiliul Uniunii Europene interzice unele dintre cele mai folosite produse de către români

    Consiliul a adoptat marţi o directivă care introduce noi restricţii pentru anumite materiale plastice de unică folosinţă. Adoptarea formală a noilor norme de către Consiliu astăzi reprezintă etapa finală a procedurii.

    Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă se bazează pe legislaţia existentă a UE în materie de deşeuri, dar o depăşeşte prin faptul că stabileşte norme mai stricte pentru acele tipuri de produse şi de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvenţă a apariţiei pe plajele europene. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

    Produsele din plastic de unică folosinţă sunt fabricate integral sau parţial din materiale plastice şi, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate. Unul dintre principalele obiective ale acestei directive este reducerea cantităţii de deşeuri de plastic pe care le generăm.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Discuţii aprinse între candidaţii la şefia Comisiei Europene în cadrul unei dezbateri televizate

    Desemnarea şefului Comisiei Europene se face prin intermediul sistemului de tip Spitzenkandidaten (“primul candidat”), adică fiecare formaţiune paneuropene desemnează câte un candidat pentru postul de preşedinte al instituţiei europene.

    Conform proiecţiilor, Manfred Weber, este favorit să obţină funcţia, în condiţiile în care formaţiunea care îl susţine, Partidul Popular European, are cele mai mari şanse să câştige scrutinul europarlamentar programat în mai 2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine va fi următorul preşedinte al Comisiei Europene: Liderii europeni au discutat la Sibiu posibilitatea ca bulgăroaica Kristalina Georgieva, director executiv al Băncii Mondiale, să preia poziţia

    Pozţia este una dintre cele trei funcţii de top scoase la bătaie în următoarele luni, pe lângă cea de guvernator al Băncii Centrale Europene şi cea de şef al Consiliului European.

    Guvernele au intrat în perioada aceasta într-o cursă pentru a propune oameni în acele poziţii, iar liderii europeni au discutat la summit-ul de la Sibiu posibilitatea ca Georgieva să urce la conducere, fiind una dintre favorite.

    Procesul va accelera după alegere europarlamentare de săptămâna viitoare iar liderii vor începe să îşi reducă lista şi să stabilească principalele variante la următorul summit din Bruxelles de pe 28 mai.

    Georgieva a ocupat poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi a fost comisarul pentru Buget în perioada 2014-2016 când a supravegheat prima reducere a bugetului multianual al UE.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Şapte bănci vor fi AMENDATE de autorităţile europene pentru manipularea pieţei valutare

    Unele bănci vor beneficia de o reducere de 10% a amenzilor dacă vor recunoaşte abaterea. În schimb Credit Suisse a anunţat că va ataca în instanţă amenda. Nu este clar dacă Comisia Europeană va putea finaliza cazul în timp util pentru a amenda, în perioada următoare, banca elveţiană.
     
    Autorităţile europene, care au investigat cazul timp de şase ani şi care ar putea amenda cu până la 10% din cifra de afaceri globală a companiei pentru încălcarea normelor UE, a refuzat să comenteze.
     
    La rândul lor, Barclays, Citigroup, JPMorgan, Royal Bank of Scotland şi HSBC au refuzat să comenteze.
     
    Barclays, BNP Paribas, Citigroup, JPMorgan, Royal Bank of Scotland şi UBS au admis că sunt vinovate, într-un caz asemănător în SUA şi au fost amendate cu peste 2,8 miliarde de dolari.
     
  • De ce investeşte Google 500.000 de euro pentru a-i învăţa tehnologie pe elevii români?

    „Construim un campus digital care să fie accesibil din orice colţ al ţării şi unde printr-un click să poţi să te conectezi cu comunitatea de tehnologie din Bucureşti şi din ţară. Motivul pentru care mergem în oraşe mici şi mijlocii este că ele au nevoie de astfel de proiecte şi pentru că noi avem nevoie ca ele să ajungă la un nivel înalt de dezvoltare”, descrie Paul Apostol, fondatorul organizaţiei Digital Nation, proiectul de dezvoltare regională Generaţia Tech, a cărui lansare a anunţat-o recent. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, programul are rolul de a-i sprijini pe tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani să-şi dezvolte competenţele digitale; pentru primul an de funcţionare a acestuia, organizaţia internaţională Google.org oferă o finanţare de 500.000 de dolari.
    Proiectul va demara în iulie 2019, iar tinerii se pot înscrie la una dintre cele două specializări de 12 luni (IT Literacy şi Learn to Code). În primul an, programul va fi accesibil în trei oraşe (aflate în prezent în proces de selecţie), iar participanţii se vor putea conecta online într-un „campus digital” sau vor putea accesa huburile locale înfiinţate prin program.
    „Deşi metodologia noastră este 100% online, în aceste oraşe vom fi prezenţi local prin amenajarea unui hub în fiecare oraş, iar în acest hub tinerii, după programul de liceu sau de serviciu, vor putea veni să lucreze la obiectivele de învăţare”, explică Paul Apostol. În plus, programul va oferi echipamente hardware în cazul în care tinerii selectaţi au nevoie de acestea.
    În afara orelor interactive online, programul va avea şi o componentă de mentorat, asigurată de specialişti din Cluj, Iaşi, Bucureşti şi din toate marile centre dezvoltate digital care se vor reuni la evenimentele locale Digital Nation. În ceea ce îi priveşte pe mentori, aceştia sunt mai ales oameni care lucrează în companii mari, pe poziţii de seniorat, există şi freelanceri; unii dintre ei sunt şi angajaţi ai Google. Tot programul Digital Nation este gândit să funcţioneze în paralel cu un job, atât pentru mentori, cât şi pentru participanţi. „Asta ne ajută pe noi să lucrăm cu specialişti care sunt în companii mari unde au resursele necesare, au proiectele necesare. Ei lucrează săptămână de săptămână cu tinerii din programele de mentorat”, explică Apostol. 
    De asemenea, la finalul programului, tinerii vor parcurge o etapă de facilitare a angajării în roluri digitale, la nivel local şi regional. 
    „În momentul acesta suntem în urmă privind topul competenţelor digitale. Avem foarte mulţi analfabeţi digital pe care trebuie să îi susţinem în a-şi descoperi posibilităţile şi trebuie să ne uităm la acest aspect ca la o oportunitate economică”, observă şi Elisabeta Moraru, country business development manager la Google România, în cadrul conferinţei de lansare a proiectului Digital Tech. Ea citează raportul DESI (Digital Economy and Society Index), care poziţionează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al dezvoltării competenţelor digitale în ultimii doi ani.
    Pe de altă parte, aceste lipsuri oferă şi oportunităţi: Elisabeta Moraru citează şi un studiu al McKinsey, „The Rise of Digital Challengers”, conform căruia, până în 2025, prin creşterea compentenţelor digitale, se poate aduce un plus de peste 42 miliarde de dolari în PIB-ul României. „Dacă corelăm cele două date, înseamnă ca este nevoie de foarte multe eforturi pentru a susţine economia digitală şi joburile viitorului, care presupun nu învăţarea pe din afară a unor cunoştinţe, ci abilităţi care ţin de adaptabilitate, de pregătire pentru joburi care nu există încă. Sunt raporturi care vorbesc despre un procent de 60% din joburile de acum care se vor schimba. Deci este nevoie de o adaptabilitate pe care o putem susţine şi dezvolta.
    În ceea ce priveşte investiţia Google.org în programul din România, Liza Belozerova, program manager EMEA în cadrul Google.org, spune că 1% din profitul companiei globale sunt investite în organizaţii nonprofit. În Europa, granturile se alocă în două direcţii: siguranţa in mediul online pentru copii şi familii şi oportunităţile economice şi viitor în muncă. „Economia europeană şi societatea sunt în plină dezvoltare digitală, natura muncii se va schimba, iar automatizarea va schimba mediul de muncă. În urmatorii 10-20 de ani se vor crea 21 de milioane de joburi noi în Europa datorită automatizării”, descrie Belozerova preocuparea Google.org pentru viitorul muncii al companiei. Google şi-a propus să răspândească accesul la abilităţi digitale prin intermediul unui program care se numeşte Grow with Google; compania promovează totodată metodele alternative de învăţare online. De asemenea, compania încurajează folosirea noilor tehnologii cum ar fi inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să îşi identifice abilităţile pentru munca dorită şi să îşi găsească locurile de muncă care le îndeplinesc cel mai bine nevoile. În ultimii ani, compania a oferit multe granturi organizaţiilor non-profit din Europa Centrala şi de Est pentru a susţine procesele digitale accelerate. „Competenţele digitale sunt în momentul acesta un fel de alfabet. Vedem că digitalul s-a transformat într-o extensie a felului în care toate joburile se desfăşoară, indiferent că sunt în zona de contabilitate, în magazine, legal, call center. Orice job aş face va trebui să interacţionez cu tot ceea ce implică tehnologia. Este nevoie de confortul psihologic de a folosi tehnologia. Toată lumea e la un click distanţă”, observă Elisabeta Moraru.
    În dezvoltarea programului, reprezentanţii organizaţiei şi-au propus să colaboreze şi cu Ministerul Educaţiei, care va facilita accesul în liceele implicate în program.


    CONTEXT
    Toate domeniile au în prezent o abordare digitală, dar accesul tinerilor la dezvoltarea competenţelor digitale este limitat în unele oraşe ale ţării. Potrivit unui studiu al McKinsey, digitalizarea ar putea genera 42 de miliarde de dolari pentru PIB-ul României până în 2025.


    DECIZIE
    Lansarea programului de dezvoltare regională Generaţia Tech, care are rolul de a dezvolta competenţele digitale ale tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani din România. Programul beneficiază de o investiţie de 500.000 de dolari a Google pentru primul an în care acesta se derulează.


    CONSECINŢE
    Programul îşi propune să dezvolte competenţele digitale a 300 de tineri din trei oraşe ale ţării astfel încât ei să dobândească abilităţi practice, necesare pe piaţa muncii. Ulterior, noi oraşe vor fi atrase în proiect, iar campusul digital va fi accesibil din orice colţ al ţării. 

  • Veşti proaste pentru România: Un oficial german îi cere lui Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, activarea articolului 7, cea mai radicală sancţiune împotriva unui stat membru

    „După cum ştiţi, urmăresc în calitate de preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene evoluţiile politice interne din România deja de ceva vreme cu o foarte mare îngrijorare. După alegerile din 2016 diversele guverne române şi majoritatea parlamentară care le susţine lucrează sistematic la împiedicarea luptei imperios necesare împotriva corupţiei şi la demontarea standardelor statului de drept. Astăzi (miercuri – n.r.), Parlamentul român a slăbit, aşa cum era de aşteptat, legislaţia penală anticorupţie. Aceasta este o continuare a destructurării agresive a valorilor comune ale Uniunii Europene în România”, arată Gunter Krichbaum, în scrisoarea transmisă preşedintelui CE, obţinută de MEDIAFAX.

    Acesta reaminteşte că a solicitat în mai multe rânduri Comisiei Europene declanşarea procedurii conform articolului 7 din Tratatul UE, precizând că nu înţelege de a ezitat Comisia să aibă acest demers.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mario Draghi a încasat 401.400 euro în 2018 ca preşedinte al Băncii Centrale Europene, echivalentul unui salariu lunar de 33.450 euro

    Spre comparaţie, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR şi echivalentul lui Draghi la nivel local, are un salariu net de peste 14.000 de euro, potrivit declaraţiei de avere aferentă anului 2017. Draghi este şeful lui Isărescu în Consiliul General de la Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai responsabile companii din România: World Class – #BeHealthy

    Motivaţie

    În ultimii cinci ani, numărul românilor sedentari a crescut cu 15%, potrivit celui mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene, care plasează România pe locul doi printre naţiunile europene cele mai sedentare, spun reprezentanţii World Class. Prin mişcarea #BeHealthy, compania şi-a propus să motiveze, să inspire şi să educe românii pentru a fi mai activi mai des şi pentru a se bucura de un stil de viaţă sănătos în care sportul şi mişcarea să facă parte din rutina lor zilnică.

    Descrierea proiectului

    Pe lângă iniţiativa de a crea un festival anual de sănătate şi fitness, World Class a ales să promoveze conceptul #BeHealthy printr-o serie de alte acţiuni comunitare: invitaţii la mişcare, sănătate şi fitness în parcurile, mallurile şi cluburile din Bucureşti, iar instructorii de clasă şi formatorii au organizat sesiuni gratuite de sănătate şi fitness şi au oferit măsurători corporale gratuite, oferind participanţilor evaluări de sănătate şi fitness.

    În mediul online, campania social media #BeHealthy a fost lansată în iulie 2018 pentru a educa şi inspira românii să adopte un stil de viaţă sănătos prin sport şi mişcare: postările educaţionale şi informative au învăţat comunitatea online despre beneficiile unui stil de viaţă activ şi, mai presus de toate, membrii comunităţii au fost încurajaţi să îi inspire pe alţii să adopte un stil de viaţă sănătos.

    Pentru a creşte comunitatea „Movement for More Movement“, instructorii au fost implicaţi în activarea propriilor comunităţi online şi au devenit ambasadori #BeHealthy, furnizând de asemenea pe propriile platforme mesaje educaţionale despre importanţa sportului şi mişcării. Astfel, peste 22,8 milioane de persoane au accesat mesajele educative ale companiei postate de ambasadori.

    În crearea şi implementarea campaniei #BeHealthy Education au fost implicaţi peste 100 de formatori şi instructori personali, precum şi echipa de marketing şi comunicare care a conceput acest proiect. Mişcarea #BeHealthy continuă să crească în anul 2019, atât offline, prin Festivalul #BeHealthy, dar şi prin sesiuni de fitness gratuite organizate în mod regulat în locuri publice şi cluburi World Class din Bucureşti şi din întreaga ţară, cât şi online, ca o comunitate puternică #BeHealthy, prin campanii educaţionale şi informative despre beneficiile adoptării unui stil de viaţă activ şi sănătos.

    Rezultate

    Un total de 50.000 de persoane au beneficiat de evenimentele #BeHealthy în 2018, iar peste 6 milioane de oameni au fost activi online în campania #BeHealthy de la debut până la sfârşitul anului trecut.


    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    28,5 mil. euro

    Număr de angajaţi
    350

    Valoarea Investiţiei
    200.000 euro

    Intervalul de implementare a proiectului
    2018 – prezent

  • După Ungaria, şi Polonia spune nu monedei unice europene. „Nu vom adopta euro până când nu vom ajunge la nivelul de trai şi avuţia din Germania“

    „Spunem nu monedei euro, spunem nu preţurilor europene“, a declarat Kaczynski. „Tratatul privind aderarea la UE nu specifică data adoptării euro. Vom face această trecere, dar acest lucru se va întâmpla când nivelul avuţiei ţării noastre se va apropia de cel al Germaniei“.
     
    Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei, a declarat la rândul său că trecerea la euro în acest moment nu este un act profitabil. „Este avantajos să bazăm economia Poloniei pe moneda poloneză“, a subliniat acesta, potrivit polandin.com.
     
    Premierul polonez a adăugat că unele state membre ale Uniunii Europene nu s-au dezvoltat în ultimii ani şi chiar au dat înapoi.
     
    „Acestea sunt ţări care au fost ţinta emigrării noastre economice recent, ca Italia sau Spania. Sunt ţări ca Grecia, care în 2007 au avut o economie de 10 ori mai mică decât cea a Germaniei, iar astăzi economia acestora este de 18 ori mai mică“, a declarat Morawiecki.