Tag: drum

  • Povestea copiilor de după gratii :“Noi aici rămânem puţin cam pe loc, pierduţi în timp”

    Înfiinţat în data de 16 mai 1993 ca şcoală de muncă şi reeducare, ulterior Penitenciar pentru Minori şi Tineri, Centrul de Detenţie Craiova găzduieşte astăzi 242 de deţinuţi, minori şi tineri, fete şi băieţi. capacitatea de cazare fiind de circa 500 locuri. Situat în zona Termocentralei Craiova 2, pe strada Bariera Vâlcii, centrul de detenţie este locul în care minorii şi tinerii care au încălcat legea îşi ispăşesc pedepsele şi în care personal specializat încearcă să îi aducă pe „drumul cel bun”.

    Bianca Mihaela Ciobanu are 19 ani şi este din Oneşti, judeţul Băcău. A ajuns în Centrul de Detenţie Craiova în 2014, după ce a fost condamnată pentru complicitate la viol. Am stat de vorbă cu ea în camera în care este deţinută, o cameră relativ curată, ordonată. Doar prin unele colţuri ale zidurilor vopseaua s-a decojit.

    „În 2014 am avut o relaţie cu un băiat din care a rezultat un copil, iar în ziua în care m-am externat din spital cu băieţelul meu, care acum are trei anişori, l-am prins în pat cu o altă femeie. Atunci, pe loc, ne-am despărţit, iar după o perioadă de două luni şi jumătate am vrut oarecum să mă răzbun pe fata respectivă. Am chemat-o într-un apartament la o prietenă, cu vorba: hai la o cafea, să vorbim, să lămurim unele lucruri. După care l-am chemat şi pe fratele meu, l-am drogat şi oarecum l-am prostit s-o violeze. Ea s-a opus, între timp sunase bunica ei, i-am luat telefoanele ca să nu poată să ia legătura cu nimeni să nu cumva să vină careva în apartament. Totul s-a terminat după trei ore, fiecare a plecat la casa lui, iar după două săptămâni ne-au arestat”, povesteşte Bianca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul incredibil pentru care şoferii UPS nu virează niciodată la stânga

    Compania oferă fiecărui şofer o rută specifică de urmat care include şi o condiţie: şoferii nu trebuie să vireze la stânga decât dacă este absolut necesar. Asta înseamnă că uneori rutele să fie mai lungi decât trebuie. De ce?

    Statisticile arată că atunci când se virează stânga se consumă mai mult combustibil, se aşteaptă mai mult în trafic pentru că trebuie să dai prioritate şi astfel se pierde mai mult timp şi mai mult combustibil.

    Studiile companiei arată că virajele la dreapta nu sunt numai mai sigure, dar şi mai eficiente. Prin alegerea traseelor şi eliminarea timpului petrecut la semafoare pentru a se încadra să vireze la stânga, şoferii UPS au câştigat peste 37 de milioane de litri de combustibil, automobilele companiei emit cu 22,000 de tone mai puţin dioxid de carbon şi livrează cu 350.000 de pachete pe zi. Traseele dintre punctul de pornire şi destinaţie sunt realizate  pe calculator, de către un program software, care calculează în aşa fel încât camionul să vireze doar la dreapta

    Chiar şi celebrii Mythbusters au testat ideea şi s-a dovedit a fi adevărat. Consumi mai puţin combustibil, chiar dacă mergi mai mult. 

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Drumul „Transalpina de Apuseni” va fi finanţat cu 44 milioane de euro din fonduri europene

    Drumul judeţean 107 I, care va fi modernizat din bani europeni, are 78 de kilometri, străbate culmi de peste 1.000 de metri şi trece prin zone de o frumuseţe rară, cu păduri, chei şi poieniţe.

    Consilierii judeţeni din Alba au aprobat, vineri, proiectul „Modernizare drum judeţean DJ 107 I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bîrleşti Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrleşti – Mogoş – Valea Albă – Ciuculeşti – Bucium – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu)” în vederea finanţării acestuia în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aglomeraţie pe DN1 spre munte. Coloană de 5 km pe Valea Prahovei

    Traficul este aglomerat pe DN1 spre munte, mii de români alegând ca destinaţie de Paşte staţiunile de pe Valea Prahovei.

    IGPR anunţă că se circulă îngreunat la ieşirea din Bucureşti, în dreptul localităţii Câmpina, dar mai ales în staţiunea Comarnic. În această zonă, coloana de maşini ajunge la 5 km, la ora transmiterii acestei ştiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 35 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Crezi că naveta ta este insuportabilă? Sute de mii de muncitori din acest oraş petrec chiar şi şase ore pe drum

    Ei bine, asta este valabil pentru sute de mii de muncitori chinezi ce petrec, în medie, şase ore  (câteodată chiar şi nouă ore) făcând naveta de la şi înspre Beijing, potrivit unui articol BBC.

    Asta este valabil pentru muncitorii care, goniţi de preţurile exorbitante din oraş, locuiesc în oraşe din apropiere, numite satelit, aflate la 35 de kilometri de capitală. În medie, rezidenţii oraşului Beijing petrec 52 de minute pe drum.

    Blocajele în trafic sunt o privelişte des întâlnită în Beijing, iar în viitor situaţia se va înrăutăţii în condiţiile în care 2030 oraşele chinezeşti vor găzdui peste 1 miliard de oameni.

    În Marea Britanie, naveta de două ore este o realitate zilnică pentru 3,7 milioane de muncitori, în timp ce 1,7 milioane de rezidenţi din Zona Schengen fac naveta transfrontalieră, mai ales în Slovacia (5,7% din populaţie trece graniţa pentru a munci), Estonia (3,5%), Ungaria (2,4%) şi Belgia (2,3%).  

  • Crezi că naveta ta este insuportabilă? Sute de mii de muncitori din acest oraş petrec chiar şi şase ore pe drum

    Ei bine, asta este valabil pentru sute de mii de muncitori chinezi ce petrec, în medie, şase ore  (câteodată chiar şi nouă ore) făcând naveta de la şi înspre Beijing, potrivit unui articol BBC.

    Asta este valabil pentru muncitorii care, goniţi de preţurile exorbitante din oraş, locuiesc în oraşe din apropiere, numite satelit, aflate la 35 de kilometri de capitală. În medie, rezidenţii oraşului Beijing petrec 52 de minute pe drum.

    Blocajele în trafic sunt o privelişte des întâlnită în Beijing, iar în viitor situaţia se va înrăutăţii în condiţiile în care 2030 oraşele chinezeşti vor găzdui peste 1 miliard de oameni.

    În Marea Britanie, naveta de două ore este o realitate zilnică pentru 3,7 milioane de muncitori, în timp ce 1,7 milioane de rezidenţi din Zona Schengen fac naveta transfrontalieră, mai ales în Slovacia (5,7% din populaţie trece graniţa pentru a munci), Estonia (3,5%), Ungaria (2,4%) şi Belgia (2,3%).  

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • (P) BT Mic dă credit afacerii tale

    BT Mic este o componentă esenţială a filosofiei pe baza căreia a fost construită şi dezvoltată Banca Transilvania şi anume că spriritul antreprenorial (puternic întipărit chiar în ADN-ul băncii) este esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a unei societăţi şi trebuie susţinut şi încurajat încă de la început.

    Abordarea clienţilor este personalizată, modelul de servisare BT Mic fiind acela că dincolo de cifre seci, trebuie înţeleasă structura fiecărei afaceri, care să permită mai departe construirea unei structuri de finanţare potrivite. Pentru că un credit nu trebuie să devină o povară, cu atât mai mult în cazul unei afaceri la început de drum, ci să reprezinte o soluţie de dezvoltare sustenabilă.

    Avantajul pe care îl oferă BT Mic comparativ cu un credit bancar clasic este că acceptă la finanţare firme care au cel puţin trei luni de activitate şi care de obicei nu reuşesc să găsească o soluţie de finanţare prin bankingul clasic. Cu alte cuvinte, antreprenorii nu trebuie să aştepte până la încheierea primului bilanţ financiar pentru a putea cere un credit, riscând astfel să încetinească ritmul de dezvoltare a afacerii sau să rateze oportunităţi importante.

    BT Mic deserveşte categoria întreprinzătorilor micro, cu o cifră anuală de până la 1 milion de lei, indiferent de sectorul de activitate sau de forma de organizare. Antreprenorii pot contracta atât credite pentru finanţarea activităţii de zi cu zi, dar şi pentru investiţii în dezvoltarea afacerilor.