Codul Muncii, in conformitate cu legislatia europeana, prevede
ca timpul legal de munca este de opt ore pe zi si 40 de ore pe
saptamana.
Maximul de ore pe care o persoana le poate lucra este de 48 pe
saptamana, aici fiind incluse si orele suplimentare. Adica un
salariat poate sta la serviciu sub doua ore pe zi peste program, pe
care angajatorul are obligatia sa le plateasca.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Acesta este calculul simplu pe care ni-l face pe hartie Dobra
Laszlo, “pantalonarul” numarul 1 al Romaniei, director general al
faimoasei Secuiana SA din Targu Secuiesc. Este un moment de
cotitura pentru Secuiana, care, in cautare de costuri cat mai mici
si supusa unei presiuni acerbe a concurentilor din China, a ales…
Africa.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Angajatii sucursalelor de banci straine sunt printre cei mai
bine platiti bancheri din Romania, cu salarii medii nete mult peste
media sistemului bancar care s-a ridicat la 3.760 de lei (895 de
euro) pe salariat in decembrie 2009.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Astfel, un “bancher” castiga in medie 3.163 de lei net, fata de
4.447 de lei in prima luna a anului trecut. Pe ansamblul economiei,
scaderea salariala a fost de numai 3,5% intr-un an, castigul mediu
net la nivel national ajungand la 1.426 de lei. In industrie,
diminuarea a fost mai drastica, de 10,4%, media fiind de 1.306 lei
pe luna in ianuarie.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Media salariala la nivelul a mai bine de 25 de companii de stat
este de circa 3.200 de lei, potrivit unui calcul ZF, cu 60% mai
mare decat castigul mediu brut pe economie. Cele mai mari castiguri
vor fi primite de angajatii Nuclearelectrica, operatorul centralei
nucleare de le Cernavoda, nivelul mediu al acestora fiind de circa
7.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In cadrul anchetei de conjunctura din februarie 2010, managerii
din industria prelucratoare preconizeaza, pentru urmatoarele trei
luni, o relativa stabilitate a volumului productiei (sold
conjunctural -3%), se arata intr-un comunicat al Institutului
National de Statistica (INS).
In acelasi timp, numarul de salariati se va reduce, soldul
conjunctural fiind de -16% pe total industrie prelucratoare (-19%
la intreprinderile mici, cu pana la 50 salariati), pentru unele
activitati, precum metalurgia, fabricarea altor mijloace de
transport, substante si produse chimice, scaderea fiind mult mai
accentuata (solduri conjuncturale -44%, -43% si respectiv
-42%).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Specialistii in resurse umane spun ca patronii ar trebui sa se
preocupe si de moralul angajatilor care au scapat de
disponibilizari, chiar daca unii dintre ei s-au bucurat de usoare
cresteri salariale in 2009. “Exista oameni care au supravietuit
valului de concedieri, al caror moral nu este extraordinar si cu
care speram sa repornim afacerea”, a declarat Ruxandra Stoian,
partener in cadrul departamentului de servicii de consultanta
resurse umane al PricewaterhouseCoopers (PwC), cu ocazia unui
seminar pe tema pietei fortei de munca. Este de asteptat astfel ca
in 2010, companiile sa acorde o importanta mai mare starii de
spirit a angajatilor, spune ea, intr-o perioada in care situatia
continua sa fie incerta pe piata muncii. Majoritatea expertilor in
resurse umane recomanda patronilor renuntarea la angajatii mai
putin performanti scaderii salariilor tuturor.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Fabrica din sticla si otel Siemens din Berlin s-a deschis exact
in urma cu o suta de ani. La inceput a produs turbine electrice,
apoi munitie in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa care
a fost jefuita de sovietici, ceea ce a facut necesar sa fie
reconstruita in zorii razboiului rece.
Azi face din nou turbine – doar ca modelele de acum sunt printre
cele mai avansate din lume, fiecare capabila sa furnizeze
electricitate tuturor celor trei milioane de locuinte din Berlin.
“Nu e un muzeu, e un atelier de lucru”, spune Michael Schwarzlose,
manager de proiect la uzina.
Acelasi lucru ar putea fi spus despre Europa insasi in ciuda
suspiciunilor americane ca realitatea ar fi pe dos. Companiile
europene s-ar putea sa nu fie chiar atat de agere ca omoloagele lor
din Statele Unite, dar in demersul de a pastra locurile de munca in
timpul celei mai grave crize economice de la incheierea razboiului,
ele au gasit un drum diferit catre redresare. Ele modernizeaza si
eficientizeaza vechile fabrici in loc sa lase muncitorii sa plece
si sa lase companiile considerate necompetitive sa se
prabuseasca.
Companiile europene au platit un pret: profituri si
productivitate mai mici decat cele ale competitorilor americani.
Dar in vreme ce muncitorii americani se confrunta cu perspectiva
unei redresari economice fara crearea de locuri de munca, multi
europeni cred ca modelul european merita luat in considerare.
“Companiile americane au fost mai rapide in a-si ajusta forta de
munca si mai prompte in protejarea marjelor de profit”, spune
Gilles Moec, senior economist la Deutsche Bank. Dar asta nu
inseamna ca companiile de pe continentul european au ramas in urma
cu inovarea, spun expertii.
Americanii considera adesea ca firmele mai noi si mai mici sunt
motoarele inovarii si ale crearii de locuri de munca – de aici
decizia presedintelui Barack Obama de a crea un program in valoare
de 30 de miliarde de dolari ca sa incurajeze creditarea micilor
afaceri, ca punct-cheie al planului sau de creare de locuri de
munca.
Europa, spre totala deosebire, se bazeaza adesea pe companiile
sale mari ca sa sustina atat angajarile, cat si competitivitatea in
sectoare industriale importante. O parghie importanta, pe langa
alte masuri, ca trecerea pe contracte de munca fractionate, este
inovarea in domeniul ecologiei.
“Acordul cu privire la salarizare s-a incheiat azi. De acum mai
sunt de discutat aspecte cu privire la conditiile de munca,
protectia muncii. La Dacia oricum conditiile de munca sunt la un
nivel bun”, a declarat Ion Iordache, vicelider sindical al
Automobile Dacia.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Angajati demotivati, mai putin implicati, care nu mai au
siguranta locului de munca. Asa arata, la o privire de ansamblu,
piata muncii in prezent. “Comunicati, comunicati, comunicati”,
obisnuieste sa le spuna seful Ford angajatilor si managerilor sai.
O reteta simpla, dar care devine cu adevarat eficienta atunci cand
sefii asculta ce le spun angajatii.
Dragos Petrescu, proprietarul companiei Trotter Prim, care
administreaza reteaua de restaurante City Grill, spune ca a fost
alaturi de angajatii sai in aceasta perioada prin comunicare
proactiva, tinand sa le reaminteasca in permanenta ca au un loc de
munca stabil atata timp cat isi respecta datoria fata de
companie.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro