BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Elena Ionescu, şofer Uber în Londra: Realitatea este că voi trăiţi aici ca nişte sclavi. Era mai bine în România. Aici faci bani cât să supravieţuieşti şi atât

    Când a ajuns prima dată în Londra, Elena Ionescu visa să aibă o carieră uimitoare care să-i permită să poarte haine elegante şi să lucreze într-un birou. Dar lucrurile nu au ieşit aşa cum şi-a propus. “Londra m-a dezamăgit”, a spus ea pentru Financial Times.
     
    Alarma ei sună la 4.30 dimineaţa, iar la 5.30 porneşte aplicaţia Uber. “Este prea periculoasă ca o femeie să conducă noaptea. Şase din şapte, sau câteodată şapte din şapte, dimineţi pe săptămână, ziua mea începe astfel”, a adăugat ea.
     
    În România, Elena se ocupa de contractele clienţilor pentru compania de electricitate Enel. “Adevărul este că am avut o viaţă mult mai bună în România”, măsturiseşte ea.
     
    Este adevărat că în Londra câştigă între 300 şi 600 de lire sterline pe săptămână (înainte de impozitare), faţă de salariul mediu lunar de 600 de lire sterline din România, dar în Londra, cheltuielile ei – chiria, maşina, benzina, mâncarea, contractul la telefon – sunt mult mai mari.
     
    “Dacă ne pierdem locul de muncă (n. red. – ea şi iubitul ei), nu vom putea plăti pentru maşinile şi telefoanele noastre”.
     
    Stres. Epuizare. Bani. Aceste lucruri nu sunt niciodată departe de multe dintre gândurile unui londonez. Dar pentru Elena este diferit. “Londra este un oraş al sclavilor. Se fac bani atât cât să supravieţuieşti. Şi nu mai mult.”
     

  • Elena Ionescu, şofer Uber în Londra: Realitatea este că voi trăiţi aici ca nişte sclavi. Era mai bine în România. Aici faci bani cât să supravieţuieşti şi atât

    Când a ajuns prima dată în Londra, Elena Ionescu visa să aibă o carieră uimitoare care să-i permită să poarte haine elegante şi să lucreze într-un birou. Dar lucrurile nu au ieşit aşa cum şi-a propus. “Londra m-a dezamăgit”, a spus ea pentru Financial Times.
     
    Alarma ei sună la 4.30 dimineaţa, iar la 5.30 porneşte aplicaţia Uber. “Este prea periculoasă ca o femeie să conducă noaptea. Şase din şapte, sau câteodată şapte din şapte, dimineţi pe săptămână, ziua mea începe astfel”, a adăugat ea.
     
    În România, Elena se ocupa de contractele clienţilor pentru compania de electricitate Enel. “Adevărul este că am avut o viaţă mult mai bună în România”, măsturiseşte ea.
     
    Este adevărat că în Londra câştigă între 300 şi 600 de lire sterline pe săptămână (înainte de impozitare), faţă de salariul mediu lunar de 600 de lire sterline din România, dar în Londra, cheltuielile ei – chiria, maşina, benzina, mâncarea, contractul la telefon – sunt mult mai mari.
     
    “Dacă ne pierdem locul de muncă (n. red. – ea şi iubitul ei), nu vom putea plăti pentru maşinile şi telefoanele noastre”.
     
    Stres. Epuizare. Bani. Aceste lucruri nu sunt niciodată departe de multe dintre gândurile unui londonez. Dar pentru Elena este diferit. “Londra este un oraş al sclavilor. Se fac bani atât cât să supravieţuieşti. Şi nu mai mult.”
     

  • Veste bună pentru greci: au ieşit de sub incidenţa procedurii de deficit excesiv impusă de Uniunea Europeană

    Iniţiativa, în mare parte simbolică, trimite mesajul că finanţele publice ale Greciei sunt din nou sub control, notează Reuters.

    Statele Uniunii Europene au susţinut recomandarea Comisiei Europene de a încheia procedura de deficit excesiv. „După mulţi ani de dificultăţi, finanţele Greciei sunt mai bune. Decizia de azi este, astfel, bine primită”, a transmis ministrul de Finanţe al Estoniei, Toomas Toniste.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, Grecia, Cipru şi Irlanda, cele mai reduse rate ale inflaţiei din UE în august faţă de iulie

    La polul opus, cele mai mari rate ale inflaţiei au fost înregistrate în Lituania (4,6%), Estonia (4,2%) şi Letonia (3,2%).

    Inflaţia anuală în zona euro a fost de 1,5% în august 2017, în creştere de la 1,3% în luna iulie. Inflaţia anuală în UE a fost de 1,7% în august 2017, de la 1,5% în iulie 2017.

    Un impact semnificativ asupra inflaţiei anuale din zona euro a fost generat de transporturi (0,16 puncte procentuale) şi servicii de acomodare (0,10 puncte procentuale), în timp ce telecomunicaţiile (-0,12 puncte procentuale), legumele (-0,05 puncte procentuale) şi protecţia socială (-0,04) au înregistrat cel mai redus impact.

  • Încă o bancă din România se luptă pentru supravieţuire

    Piraeus Bank, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume scoasă la vânzare, are dificultăţi în a ţine pasul cu piaţa, atât pe segmentul creditelor, cât şi pe segmentul depozitelor, ritmurile de creştere raportate pentru prima jumătate a anului fiind sub media pieţei.
     
    Creditele din portofoliul Piraeus au crescut cu numai 0,4% şi au ajuns la 729 milioane de euro în luna iunie, în timp ce la nivel de piaţă creditarea a avansat cu peste 4%. Depozitele, pe de altă parte, au avut o dinamică mai accelerată, urcând cu 5,4%, până la 942 mil. euro. Ritmul de creştere al depozitelor din portofoliul Piraeus Bank păleşte în raport cu avansul la nivel de piaţă, care s-a situat în primele şase luni ale anului la 7,5%. Se observă însă o încetinire a ritmului de creştere a economiilor atrase de Piraeus faţă de trimestrele anterioare, când avansul se situa la peste 10%.
     
     

  • Încă o bancă din România se luptă pentru supravieţuire

    Piraeus Bank, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume scoasă la vânzare, are dificultăţi în a ţine pasul cu piaţa, atât pe segmentul creditelor, cât şi pe segmentul depozitelor, ritmurile de creştere raportate pentru prima jumătate a anului fiind sub media pieţei.
     
    Creditele din portofoliul Piraeus au crescut cu numai 0,4% şi au ajuns la 729 milioane de euro în luna iunie, în timp ce la nivel de piaţă creditarea a avansat cu peste 4%. Depozitele, pe de altă parte, au avut o dinamică mai accelerată, urcând cu 5,4%, până la 942 mil. euro. Ritmul de creştere al depozitelor din portofoliul Piraeus Bank păleşte în raport cu avansul la nivel de piaţă, care s-a situat în primele şase luni ale anului la 7,5%. Se observă însă o încetinire a ritmului de creştere a economiilor atrase de Piraeus faţă de trimestrele anterioare, când avansul se situa la peste 10%.
     
     

  • Meleşcanu: România este pregătită să primească încă 1.942 de refugiaţi

    „Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiaţi din Grecia şi din Italia, pe care îi putem reloca în România. Avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiaţi, dar pe lângă aceste lucruri vreau să vă spun foarte direct că România participă masiv la operaţiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiaţi şi salvarea celor care se încumetă la asemenea acţiuni”, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, la Realitatea Tv.

    Meleşcanu a mai afirmat că România şi-a exprimat solidaritatea în problema privind refugiaţii, deşi nu a fost de acord cu stabilirea unor cote fixe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: În Portugalia, Spania, Franţa sau Italia sunt pericole de incendii, cauzate de caniculă

    Conform sursei citate, următoarele zone de pe continentul european (majoritatea fiind şi destinaţii turistice în sezonul estival) se află sub Cod Roşu de temperaturi ridicate: întreg teritoriul Croaţiei, al Bosniei-Herţegovina, Serbiei, Muntenegrului şi Ungariei, cea mai mare parte a Sloveniei, sudul Poloniei, sudul Slovaciei, sudul Elveţiei, centrul şi sud-estul Italiei, precum şi insulele Sicilia şi Sardinia.

    „Totodată, din cauza caniculei şi a secetei, există pericolul producerii unor incendii de vegetaţie uscată şi de păduri în zone precum: sudul şi estul Portugaliei; sudul şi centrul Spaniei şi zona Mallorca; sudul insulei Corsica şi zona mediteraneană a Franţei; insulele Sicilia, Sardinia, sudul şi centrul Italiei; zona de coastă a Croaţiei; centrul Albaniei; zona estică a Ungariei; nordul şi estul Serbiei; Macedonia, sud-estul şi nord-vestul Bulgariei; partea de sud a ţărmului Greciei şi insulele Ciclade; părţi din zona centrala a Ciprului; centrul şi sud-vestul Turciei”, potrivit MAE.

  • Situaţie DRAMATICĂ: Peste 6 din 10 români nu îşi permit o vacanţă de o săptămână într-un an

    Suedia (8,2%), Luxembourg (13,1% din 2015), Danemarca (13,7%), Finlanda (14,2%), Austria (15,4%) şi Olanda (16,2%) sunt statele membre ale Uniunii Europene (UE) care înregistrează cel mai mic procent de oameni care nu îşi permit o vacanţă de o săptămână.

    La polul opus, peste 6 din 10 oameni nu îşi permit o vacanţă anuală de şapte zile în România (66,6%) şi Croaţia (62,8%). Aproape jumătate din populaţia din Bulgaria (56,4%), Grecia (53,6%), Cipru (53,5% în 2015) şi Ungaria (50,7%) nu îşi permite o vacanţă anuală de o săptămână.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata şomajului în zona euro a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 8 ani şi jumătate

    Şomajul a scăzut în toate cele 19 state din zona euro, cu excepţia Estoniei. Cele mai mici rate ale şomajului au fost înregistrate în Germania (3,8%) şi Malta (4,1%).

    Grecia are cea mai mare rată a şomajului în zona euro, de 21,7%, deşi aceste cifre se referă la luna aprilie. Spania este ţara cu a doua cea mai mare rată a şomajului, aceasta scăzând de la 19,9% în iunie 2016 la 17,1%, luna trecută.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro