BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro. Clasamentul averilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ BCE: Germanii sunt printre cei mai săraci din zona euro, cu avere sub cea a spaniolilor sau italienilor

     Sondajul, aflat la prima ediţie, va adăuga o nouă dimensiune discuţiei despre modul în care ţările din nordul continentului sunt nevoite să susţină statele mai slabe financiar din Sud, dar nu furnizează o imagine completă asupra standardelor de viaţă, influenţate de elemente precum protecţia socială şi infrastructură, notează cotidianul Wall Street Journal.

    Raportul este bazat pe date din 2009 şi 2010, ani în care criza datoriilor din zona euro se afla în faza de început. De asemenea, raportul acordă importanţă deosebită proprietăţii asupra locuinţei, dimensiunii gospodăriei şi deţinerii unei mici afaceri. Toate acestea favorizează sudul Europei. În Germania, de exemplu, procentajul persoanelor care deţin în proprietate locuinţe este destul de redus, notează publicaţia americană.

    Totuşi, raportul scoate în evidenţă că populaţia din unele ţări lovite puternic de criza datoriilor nu are o situaţie atât de gravă precum s-ar crede.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie câţi bani pierd

     Deponenţii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depăşesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dacă va fi nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii, potrivit unor clarificări prezentate marţi de banca centrală din Cipru, care reconfirmă unele informaţii publicate anterior.

    Astfel, 22,5% din fondurile care depăşesc 100.000 de euro în conturile constituite la Bank of Cyprus vor fi îngheţate timp de 90 de zile, până când se va decide dacă este nevoie de mai mulţi bani pentru salvarea băncii.

    Sumele preluate în vederea salvării Bank of Cyprus vor fi convertite automat în acţiuni cu drept de vot şi dividende la bancă, la un preţ încă necunoscut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pompa cu bani, ultima soluţie pentru stimularea economiei

    Banca Japoniei a anunţat că va cumpăra obligaţiuni de stat în valoare de 530 mld. euro pe an, cu scopul de a dubla masa monetară şi de a atinge o ţintă de inflaţie de 2% în următorii doi ani. Anunţul băncii a determinat şi o depreciere a yenului, văzută de burse ca fiind de bun augur pentru companiile industriale din ţară ale căror produse câştigă astfel competitivitate la export.

    Economiştii apreciază însă că pentru o relansare reală a economiei va fi nevoie şi de alte măsuri, de la reducerea datoriei publice (233% din PIB) şi până la creşterea salariilor, spre a stimula consumul intern. În plus, există temerea că încercarea de depreciere a yenului prin demersul Băncii Japoniei va stimula şi alte ţări să încerce să-şi deprecieze monedele spre a câştiga competitivitate, contribuind astfel la “războiul valutelor” – o perspectivă de care a început să se vorbească încă din 2009-2010, de când Rezerva Federală a SUA, urmată apoi de Banca Angliei şi Banca Centrală Europeană, au adoptat măsuri de relaxare monetară cantitativă (tipărire de bani) cu scopul de a restabili încrederea pieţelor şi a stimula economia.

  • Anchetă la Deutsche Bank: Instituţia, suspectată că ar fi ascuns pierderi de până la 12 miliarde de dolari în timpul crizei

     Anchetatori ai Bundesbank vor călători la New York săptămâna următoare. Investigaţia urmează să stabilească dacă cea mai mare bancă din Germania a supraevaluat intenţionat instrumente financiare derivate, astfel încât să evite un eventual ajutor de stat.

    Experţii băncii centrale vor discuta cu persoane care au informaţii despre tranzacţiile Deustche Bank din perioada 2006-2009, inclusiv foşti angajaţi.

    Investigaţia deschide un nou front pentru Deutsche Bank, notează Financial Times. Comisia pentru Bursă şi Valori Mobiliare din SUA se află printre autorităţile de reglementare care cercetează deja cazul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cazul „Bank of Cyprus” pe înţelesul tuturor

    Lucrurile sunt, în mare, cunoscute. Importante sunt însă detaliile. Şi primul detaliu, ce merită să fie analizat, este legat de faptul că Bank of Cyprus România… nu este bancă românească.

    Aşa cum este, bunăoară, Alpha Bank. Sau Banca Românească. Sau Raiffeisen Bank. Aceste trei bănci, ca şi multe altele din sistemul nostru bancar, sunt bănci româneşti cu capital străin. Bank of Cyprus România, în schimb, este o sucursală deschisă în ţara noastră (şi nu e singura) de o bancă din străinătate. Desigur, nu de oriunde, ci dintr-o altă ţară a Uniunii Europene, în condiţii reglementate de Uniunea Europeană.

    Mama acestei sucursale, Bank of Cyprus, este o instituţie de credit înfiinţată în Cipru şi autorizată de Banca Centrală a Ciprului. În baza acestei autorizaţii, potrivit legislaţiei europene în domeniu, poate desfăşura operaţiuni pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În România, este prezentă prin intermediul unei sucursale şi a reţelei ei de agenţii. În aceste condiţii, nu Banca Naţională a României, ci Banca Centrală a Ciprului asigură supravegherea atât a băncii-mamă din Cipru, cât şi a sucursalelor deschise, indiferent de localizarea acestora în spaţiul Uniunii Europene.

    Cazul Bank of Cyprus România este doar un detaliu al acestui tablou mare, cu desfăşurare la nivel european. Activitatea sucursalei a fost suspendată temporar, începând de la 1 aprilie 2013. Motivul: identificării unei posibile soluţii de reorganizare, prin vânzare, de către autorităţile din Cipru. Decizia este a Băncii Centrale a Ciprului. Fiind sucursală a unei bănci străine, Bank of Cyprus România, care nu are personalitate juridică română, este obligată să dea curs deciziei. La rândul lor, autorităţile române sunt obligate să respecte această decizie.

    Desigur, apare aici o întrebare: care sunt drepturile Băncii Naţionale a României de a supraveghea o astfel de sucursală? Ele sunt limitate. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, am intrat într-un mecanism de supraveghere bazat pe consultare şi cooperare cu autorităţile din ţara de origine a instituţiilor de credit, care îşi deschid sucursale în România. BNR este obligată, când apare o cerere de deschidere a unei astfel de sucursale, să culeagă informaţii despre reputaţia băncii, să aibă schimburi de opinii cu autorităţile din ţara de origine, iar cât priveşte supravegherea lucrurile se rezumă la indicatorii de lichiditate şi la regimul rezervelor minime obligatorii.

    Treburile au mers şnur. Sucursala din România a Bank of Cyprus s-a adaptat realităţilor noastre, a dat credite, a adunat depozite şi a făcut profit. Firul nu s-a rupt aici. S-a rupt la Nicosia. Banca-mamă din Cipru a intrat în administrare specială, fiind obligată de Banca Centrală să demareze un proces de recapitalizare. Şi de restructurare. Este evident că subsidiarele şi sucursalele băncii, din alte ţări europene, au intrat sub incidenţa acestui regim.

    Fără îndoială, decizia legată de sucursala din România este o alternativă bună, constituind o încercare de protejare a celor care şi-au depus economiile în această bancă. Sperăm că va fi găsit repede un cumpărător. Nefiind însă exclus riscul unei nereuşite. Sigur, depunătorii sunt neliniştiţi, atât cei cu depozite până la 100.000 de euro, dar mai ales cei cu depozite mai mari.

    Unii spun: „BNR este vinovată, că nu ne-a spus la ce ne putem aştepta”. Am autoritatea morală să le reamintesc că personal, de sute de ori, în ziare, la radio sau la televiziune, am precizat că prezenţa unor sucursale în peisajul bancar românesc nu este totuna cu activitatea băncilor româneşti cu capital străin. Iar Bank of Cyprus România a înscris negru pe alb, în formularul de depunere, că depozitele până la 100.000 de euro sunt garantate în Cipru şi nu în România. Repet, acum, că oricine a adunat bani din economisire şi îi plasează trebuie să ştie exact în ce condiţii îi plasează şi care sunt riscurile. Sperăm totuşi că sucursala din România a Bank of Cyprus va fi vândută şi că toate depozitele de aici vor intra sub incidenţa legii române. O nereuşită nefiind însă exclusă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Ciprioţii caută soluţii pentru a recâştiga încrederea clienţilor în sistemul bancar. Guvernatorul băncii centrale a Ciprului: Vom ridica treptat restricţiile de capital

    „Nu vă pot spune exact dacă va mai dura încă şapte sau 14 zile până când se va pune capăt restricţiilor de capital, dar trebuie să le ridicăm treptat“, a spus Demetriades.

    El a respectat promisiunea făcută, ieri anunţându-se o relaxare parţială a controa­lelor de capital din Cipru. Pragul pentru tranzacţiile financiare care nu au nevoie de aprobarea băncii centrale a fost ridicat de la 5.000 euro la 25.000 euro, potrivit unei surse apropiate situaţiei.

    Autorităţile cipriote au decis de ase­menea, împreună cu creditorii inter­naţionali, să deblocheze 10% din fondurile îngheţate efectiv ale deponenţilor cu economii de peste 100.000 euro la Bank of Cyprus. Planul de recapitalizare al instituţiei prevede ca 37,5% dintr-un depozit de peste 100.000 euro să fie convertite în acţiuni la bancă, iar încă 22,5% vor fi fonduri îngheţate care ar putea fi de asemenea transformate în acţiuni în funcţie de circumstanţe. 

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • FMI va contribui cu 1 miliard de euro la pachetul de împrumuturi externe pentru Cipru

     “O echipă a FMi a ajuns la un acord la nivel de experţi cu autorităţile cipriote pentru un program economic care va fi susţinut în comun de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană. O finanţare combinată de 10 miliarde de euro ar trebui să ajute Cipru să-şi acopere necesarul financiar, inclusiv serviciul datoriei, în timp ce implementează politicile necesare însănătoşirii economiei şi revenirii pe pieţele financiare. Contribuţia FMI va consta într-un împrumut pe trei ani de circa 1 miliard de euro”, a afirmat, într-un comunicat, directrorul FMI, Christine Lagarde.

    Înţelegerea dintre experţii FMI şi Cipru va fi transmisă board-ului instituţiei pentru aprobare cel mai probabil la începutul lunii mai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bank of Cyprus închide temporar sucursala din România. Bancomatele rămân funcţionale

    “În conformitate cu Legea 17/2013 din Republica Cipru (Legea privind rezoluţia instituţiilor de credit şi a altor instituţii), Bank of Cyprus (BoC) a fost introdusă în procedură de rezoluţie (restructurare sau reorganizare). BoC funcţionează în România prin intermediul unei sucursale şi agenţiilor acesteia. Banca Centrală a Republicii Cipru, în calitatea sa de autoritate de supraveghere şi rezoluţie, a decis suspendarea operaţiunilor din România ale BoC pentru o perioadă de o săptămână, începând de astăzi, 1 aprilie 2013, în conformitate cu Legea 17/2013 din Republica Cipru, în vederea identificării unei soluţii de vânzare a acesteia. BNR a fost notificată în acest sens”, se arată în comunicatul Bank of Cyprus România.

    Banca notează că până la redeschiderea sucursalei şi agenţiilor acesteia din România, clienţii pot folosi reţelele de ATM, iar pentru necesităţi deosebite “sunt invitaţi” să contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus.

    În comunicat se mai menţionează că măsurile de reorganizare sunt aplicate în conformitate cu art. 33 (aliniat 1) din Legea Bancară din Cipru şi Directiva 2001/24/EC a Parlamentului şi a Consiliului din 4 aprilie 2001.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cuţitul lui Viktor Orban şi pâinea FMI

    Este prima decizie importantă de la numirea fostului ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy, un susţinător al ideilor în materie ale premierului Viktor Orban, în funcţia de guvernator al băncii centrale. Matolcsy îl înlocuieşte pe Andras Simor, care şi-a terminat mandatul. Simor, fostă oaie neagră în ochii premierului Viktor Orban, dar considerat de creditorii externi şi de Bruxelles un apărător preţios al independenţei băncii centrale în faţa ingerinţelor politice ale guvernului Orban, a plecat să preia un post de vicepreşedinte al BERD.

    Fapt e că de la numirea lui Matolcsy în martie, forintul a căzut sub pragul de 300/euro, astfel încât decizia de reducere a dobânzii a venit natural pentru echipa proaspăt politizată de la banca centrală. FMI a intervenit prompt, cerând Ungariei să oprească relaxarea politicii monetare, spre a evita riscul de “destabilizare a sistemului financiar”.

    Economia Ungariei a scăzut în 2012 cu 1,7%. FMI estimează stagnare pentru 2013, în contextul cererii interne reduse, în timp ce exporturile vor rămâne singura sursă de creştere. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,7% în ianuarie la 2,8% în februarie. Anul trecut, inflaţia a fost de 5,7%.