BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Povestea deciziei de a relua un program de peste 2.500 miliarde dolari: Mario Draghi, şeful BCE, a ignorat sfaturile consultative

    Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să repornească programul de achiziţie de obligaţiuni luna trecută, în ciuda oficialilor din propria lui instituţie – ceea ce semnalează o diviziune în cadrul instituţiei asupra acestei deizii, potrivit FT.

    Comitetul de politică monetară, unde stau tehnocraţii de la BCE şi bănci centrale din cele 19 ţări ale zonei euro, au sfătuit împotriva relansării programului într-o scrisoare trimisă preşedintelui Mario Draghi şi altor membre al consiliului de guvernare înainte de a lua decizia, potrivit declaraţiilor a trei membri din comitet, citat de publicaţia americană.

    Conţinutul confidenţial al scrisorii a ajuns în spaţiul public într-un moment dificil în care franţuzoaica Christine Lagarde trebuie să preia şefia BCE la data de 1 noiembrie.

    Este una dintre puţinele ocazii în care sfatul comitetului de politică monetară nu a fost urmat de Draghi în cei opt ani de când a ajuns preşedinte, potrivit sursei citate.

    Cu toate acestea, opinia comitetului nu este una cu rol consultativ şi a fost ignorat de patru ori în patru ani de către consiliu – care este liber să decidă indiferent de opinia comitetului.

    Comitetul în sine a fost împărţit în această decizie a relansării programului de achiziţie de acţiuni, cunoscut drept relaxare cantitativă, după o pauză de nouă luni în cadrul programului care a implicat până acum fonduri de peste 2.600 miliarde euro.

    La final însă, majoritatea comitetului a votat împotrivă din cauza faptului că a merge înainte înseamnă dobânzi mai scăzute pe termen lung iar acestea sunt deja la minime record, potrivit membrilor consiliului.

    Opinia lor reiterează criticile lansate de mai mulţi membri ai consiliului de guvernare care au vorbit public împotriva de deciziei BCE de a relua relaxarea cantitativă de la întâlnirea BCE de luna trecută – printre care se numără şefii băncilor centrale din Franţa şi Olanda.

    BCE s-a confruntat cu o opoziţie cruntă după ce a anunţat planurile de a reporni programul prin achiziţia de obligaţiuni de 20 miliarde euro pe lună începând din noiembrie.

    Decizia a făcut parte dintr-un pachet de măsuri monetare care include reducerea dobânzilor de referinţă în continuare în teritoriu negativ.

    În timp ce decizia de a reduce dobânzile la un nivel minim record de minus 0,5% a atras atenţie internaţională şi a fost criticată de bancherii comerciali – cum ar fi şeful Deutsche Bank – aceasta a fost susţinută de consiliul de guvernare.

    Bancherii centrali din Germania, Franţa, Olanda, Slovenia şi Estonia  – care reprezintă mai mult de jumătate din populaţia şi PIB-ul zonei euro – au spus că se opun deciziei de relaxare cantitativă.

     

     

     

  • BNR a lansat FinTech Innovation Hub, o platformă pe care firmele pot primi consiliere pentru proiectele lor, iar oficialii Băncii Centrale pot să identifice măsurile de reglementare necesare în domeniu

    Totodată, Banca Naţională vrea să identifice măsurile de reglementare şi  supraveghere necesare pentru a atenua orice risc asociat produselor şi/sau serviciilor inovatoare în domeniul serviciilor de plată şi fără a bloca dezvoltarea unor astfel de soluţii/produse inovatoare.
     
    Platforma vizează susţinerea dezvoltării pieţei în domeniul serviciilor de plată şi financiare, precum şi alinierea la tendinţele europene în domeniul monitorizării inovaţiei în acest sector, în scopul asigurării securităţii şi siguranţei acestora.
     
    FinTech Innovation Hub vrea să sprijine inovaţia în domeniul plăţilor şi instrumentelor de plată, în mod controlat şi în avantajul consumatorilor şi întreprinderilor, urmărind în acelaşi timp identificarea potenţialelor riscuri implicate, precum şi propunerea de măsuri de gestionare a acestora. 
     

  • BREAKING Christine Lagarde a primit susţinerea Parlamentului European pentru funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene

    Lagarde, care anterior a deţinut funcţia de director al Fondului Monetar Internaţional, a fost nominalizată în luna iulie pentru această poziţie.

    Aceasta va fi succesoarea economistului italian Mario Draghi.

    În urma votului care a avut loc marţi la Strasburg, Franţa, Lagarde a primit 394 de voturi pentru, 206 împotrivă şi 49 de abţineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii chinezilor inundă lumea: China se apropie de lansarea monedei digitale sub egida băncii centrale, iar yuan-ul ar putea deveni o monedă globală ca dolarul american şi ca euro

    China se apropie de lansarea proiectului de monedă digitală, ceea ce ar putea ajuta yuan-ul să capete supremaţie în utilizarea mondială, crede CEO-ul companiei de servicii financiare şi criptomonede Circle, citat de CNBC.

    Banca Populară a Chinei a anunţat luna trecută că este aproape de a-şi lansa propria monedă digitală, susţinând că raţionamentul din spatele acestei decizii este de „a proteja” suveranitatea monedei.

    Banca centrală a Chinei plănuieşte să îşi lanseze moneda digitală printr-un sistem în care atât Banca Populară a Chinei, cât şi băncile comerciale, ar putea emite monedă.

    „Mă uit la acest proiect şi văd că atinge câteva ţeluri asumate. Dar, cred că oportunitatea mai mare este că devine un canal pentru yuanul chinezesc să fie distribuit la nivel global”, a declarat Jeremy Allaire, CEO-ul Circle, pentru CNBC.

    Beijingul a încercat în ultimii ani să determine mai multe entităţi internaţionale să utilizeze yuan-ul în afara Chinei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Banca centrală a Chinei îşi va lansa propria monedă digitală în curând

    Banca centrală a Chinei se pregăteşte să îşi lanseze propria monedă digitală suverană, potrivit unui oficial senior al instituţiei, citat de CNBC.

    Mu Changchun, director adjunct în departamentul de plăţi al băncii centrale din China a anunţat că instituţia este „aproape gata” de lansare, potrivit Reuters.

    Departamentul de cercetare al băncii a lucrat constant la dezvoltarea acestei monede în ultimii cinci ani. Chinezii nu sunt singura ţară a cărei bănci centrale explorează emiterea unei monede digitale ca alternativă pentru cash, în contextul în care şi banca centrală a Suediei are o idee asemănătoare.

    Potrivit relatărilor mediatice, banca centrală a Chinei îşi va lansa moneda într-un sistem în care instituţia cât şi băncile comerciale vor avea voie să emită monedă. Mai mult, chinezii au anunţat că nu se vor baza exclusiv pe tehnologia blockchain, şi că are o abordare neutră din punct de vedere al tehnologiilor utilizate.

    Blockchain reprezintă o infrastructură digitală pe care datele sunt imuabile, şi care este gestionată de o serie de computere şi nu de o singură entitate (n. red. – descentralizată). Fiecare dintre blocurile de date existente pe infrastructură sunt securizate şi legate între ele pe baza unor principii criptografice, generându-se un „lanţ” de blocuri de date – blockchain.

    „Personal, eu încă încerc să înţeleg avantajele acestei tehnologii faţă de actualul sistem. Ceva îmi spune că acesta este un animal complet diferit faţă de ceea ce cunoaştem drept criptomonede”, spune Mati Greenspan, analst senior în cadrul platformei de tranzacţionare eToro.

     

  • Economiştii cred că Banca Centrală Europeană trebuie să ia noi măsuri pentru a impulsiona economiile europene

    Banca Centrală Europeană trebuie să deschidă drumul săptămâna viitoare pentru a acţiona o scădere a dobânzii de referinţă în luna septembrie, potrivit economiştilor citaţi de CNBC.

    Consiliul de Administraţie al BCE se va întâlni săptămâna viitoare în Frankfurt după ce inflaţia în luna iunie a crescut peste aşteptări la 1,3%, deşi a rămas în ţinta băncii de sub 2%.

    BCE trebuie să gestioneze politicile monetare într-o perioadă învăluită în incertitudine politică şi încetinire economică.

    Economiştii Marion Amiot şi Sylvaian Broyer de la S&P Global Ratings se aşteaptă ca BCE să reducă facilitatea de depozit cu 0,1% după întâlnirea din septembrie, şi chiar să reia achiziţia de obligaţiuni sub forma unui program de 15 miliarde de euro. Facilitatea de depozit, reprezentând dobânda pe care băncile o primesc pentru a depozita bani peste noapte, este negativă din iunie 2014.

    „Economia europeană evoluează încă într-un ritm lent şi două viteze, cu o activitate de servicii robustă pe o parte, dar fără a înregistra o revenire şi a sectorulu de producţie”, notează cei doi economişti.

    Economia Germaniei şi a Italiei, considerate a fi principalele centre de producţie ale Europei, se apropie încet de un teritoriu de recesiune şi rămân susceptibile riscurilor externe precum Brexit, conflictul comerical SUA-China, Iranul, şi încetinirea economică a Chinei.

     

  • Dezastru pentru Marea Britanie: Lira sterlină se prăbuşeşte la minimul ultimilor doi ani

    Lira sterlină s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani pe fondul perspectivelro eocnomice slabe într-o piaţă care pariază că banca centrală va fi nevoită să reducă dobânzile, potrivit Bloomberg.

    Moneda a atins cel mai slab nivel din aprilie 2017 în contextul în care statisticile pe vânzările sectorului de retail din Marea Britanie arată o încetinire şi pe fondul sugestiilor economiştilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre cel mai prost trimestru din 2012 până în prezent.

    Pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă dobânzile anul viitor pe fondul condiţiilor economice slabe.

    Astfel, lira sterlină s-a depreciat cu 0,6% la o paritate de 1,2443 faţă de dolar, cel mai scăzut nivel din aprilie 2017 până în prezent.

    Stabilitatea lirei sterline a fost ameninţată în uiltimele săptămâni de temerile politice generate de Brexit şi de alegerea unui nou premier.

    Per total, lira sterlină a scăzut cu circa 2% de când premierul Theresa May a dat de înţeles că urmează să se retragă din funcţie.

     

     

     

     

  • Ce scrie presa internaţională despre „minţile briliante” din BNR, după ce banca centrală a făcut un profit de 1,2 miliarde lei anul trecut

    Bancherul central din România a câştigat multe aprecieri într-o carieră care este setată să se extindă pe mai mult de trei decenii, însă el nu îşi asumă meritul pentru profitul ridicat pe care l-a înregistrat BNR în anul 2018, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Profitul de 1,2 miliarde lei înregistrat de BNR se bazează în principal pe gestionarea rezervelor de valută, spune guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Mai mult, meritele revin unei echipe de circa 30 de oameni care au fost nevoiţi să echilibreze lichiditatea cu profitabilitatea şi au „navigat” printr-o lume a dobânzilor negative.

    „Această echipă de oameni cu minţi briliante stau în faţa monitoarelor lor, urmărind întreaga lume pentru a găsi operaţiuni profitabile”, spune Guvernatorul Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.

    Banca Naţională a obţinut în 2018 un profit de 1,18 mld. lei, de 6,3 ori mai mare comparativ cu câştigul raportat pentru anul 2017, rezultatul fiind influenţat în principal de rezultatul obţinut din administrarea activelor şi pasivelor în valută.

    BNR plăteşte, conform legii, o cotă de 80% din veniturile nete la bugetul de stat, iar anul trecut suma direcţionată de banca centrală la buget a fost de 946,7 mil. lei.

    Câştigul operaţional al BNR a fost de circa 1,5 mld. lei în 2018, cu 58% peste cel din 2017.

     

     

     

     

  • Declin al lirei turceşti, după ce Recep Erdogan l-a înlocuit pe guvernatorul băncii centrale

    Înlocuitorul lui Murat Cetinkaya va este Murat Usyal, un fost guvernator adjunct al Băncii Turceşti.

    Moneda turcească a scăzut cu peste 3%, aceasta fiind cea mai mare scădere înregistrată după cea din luna martie. Scăderea vine după o perioadă de două luni în care lira turcească se apreciase în raport cu dolarul. Timothy Ash, un strateg din cadrul companiei Blue Bay Asset Managemet, o companie care se ocupă cu gestionarea activelor, consideră că băncile de stat din Turcia vor începe să vânda valuta străina.

    După demiterea lui lui Cetinkaya, Erdogan le-a transmis parlamentarilor din cadrul partidului de guvernământ că toţi politicienii şi biocraţii ar trebui să înţeleagă faptul că dobânzile mai mari pot duce la inflaţie. De-asemenea, Erdogan a ţinut să avertizeze parlamentarii în privinţa consecinţelor pentru cei care sfidează politica economică a guvernului.

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, lira turcească a atins un minim de 5.8247 în raport cu dolarul. În raport cu leul lira s-a tranzacţionat la o valoare de 0.7352.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie, ar putea ajunge noul şef al Fondului Monetar Internaţional

    Guvernele europene negociază în mod activ numirea unui nou şef la Fondul Monetar Internaţional, după ce actuala şefă, Christine Lagarde, a fost numită la conducerea Băncii Centrale Europene.

    Potrivit Bloomberg, varianta favorită pentru a conduce mai departe Fondul Monetar Internaţional este Mark Carney, guvernatorul băncii centrale din Marea Britanie.

    Ultimii 11 directori ai Fondului Monetar Internaţional au provenit din Europa, inclusiv Christine Lagarde care este din Franţa.

    Chiar dacă ar mai putea apărea propuneri, experienţa lui Carney este greu de combătut. Acesta a lucrat timp de 13 ani pentru Goldman Sachs în Londra, Tokyo şi Toronto, iar apoi fost viceguvernator al băncii centrale din Canada.

    Din 2008 a fost adjunctul ministrului de Finanţe din Canada, de unde a plecat pentru a prelua conducerea băncii centrale canadiene în perioada 2008-2013. Începând cu anul 2013, Carney a fost guvernatorul băncii centrale a Marii Britanii.