BusinessMagazin

Tag: alimente

  • România pe podium: Ţara noastră domină topul ţărilor cu cele mai ieftine produse şi servicii din Uniuniea Europeană, şi ocupă primul loc la alimente

    La alimente, România are preţuri de doar 62,2% din media UE, urmată de Polonia (65%) şi Bulgaria (73%). Cele mai mari preţuri din UE, la alimente, se găsesc în Elveţia (cu 67,7% peste media comunitară), Norvegia (+60,7%) şi Islanda (+56,4%).
     
    La costurile de întreţinere a locuinţei (gaz, electricitate, apă, alte utilităţi), Bulgaria este prima în topul ţărilor ieftine, cu tarife de doar 30,6% din media UE, urmată de Polonia (37,3%) şi România (38,6%). Cele mai mari costuri cu locuirea din UE se găsesc în Elveţia (cu 81,7% peste media comunitară), Luxemburg (+62,8%) şi Marea Britanie (+59,2%).
     

  • PMB va crea un complex cu o bancă de alimente, cantină socială şi centru pentru mame şi copii

    “Am considerat necesară această iniţiativă pentru că municipiul Bucureşti este singura capitală europeană care nu are o astfel de bancă de alimente care să răspundă nevoii de hrană a copiilor şi adulţilor provenind din familii defavorizate”, se arată în proiectul de hotărâre.

    Complexul Băncii de Alimente va fi format din spaţii de depozitare la cald şi rece, zona de prelucrare produse alimentare, zona de preambalare, zona de servit masa, centru de fomare, centru de tranzit pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi centu de urgenţă pentru mamă şi copil”, se arată în proiectul de hotărâre votat, joi, în şedinţa CGMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Controale în masă pe litoral: Inspectorii ANSVSA au aplicat în şapte zile amenzi de 26.000 de lei

    „Pentru abaterile de la legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor au fost sancţionate contravenţional 5 restaurante, o unitate tip fast-food, 2 unităţi tip bufet, 2 baruri, un snack-bar şi un magazin alimentar cu amenzi în valoare de 26.000 de lei”, se arată în comunicat.
     
    Inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor care activează în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2018 au verificat, în perioada 13-19 august, 220 de unităţi amplasate în cele 7 zone de interes turistic: Năvodari, Mamaia Nord, Mamaia Centru, Mamaia Sud, Eforie, Costineşti şi Mangalia. Controalele au vizat 73 de restaurante, o cantină, 2 pizzerii, 25 de unităţi tip fast-food, 8 braserii, 15 unităţi de tip bufet, 5 rulote mobile, 21 de baruri, un cafe-bar, 4 snack-baruri, 38 de magazine alimentare, 13 laboratoare de cofetărie/patiserie, 2 cofetării/patiserii, 3 pensiuni, 4 supermarket-uri, un depozit alimentar, o tonetă de îngheţată şi o unitate cu produse congelate.
     
    Potrivit ANSVSA, în urma acestor controale s-au constatat deficienţe cu privire la:
    – comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar;
    – ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;
    – condiţii necorespunzătoare de igienă în spaţiile de lucru;
    – depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
    – neanunţarea de către persoanele fizice juridice a începerii activităţii supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.
     

  • INS: Managerii din comerţ cred că preţurile vor creşte, în trimestrul III, cel mai mult la alimente

    „În activitatea de comerţ cu amănuntul se înregistrează cea mai mare valoare a soldului conjunctural pentru preţurile din comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun (sold conjunctural +31%), urmată de preţurile de vânzare în comerţul cu carburanţi (sold conjunctural +27%)”, se detaliază în „Ancheta de conjunctură în comerţul cu amănuntul”, publicată pe site-ul INS.

    Cu toate acestea, managerii susţin că volumul vânzărilor prognozat pentru trimestrul III va înregistra o creştere (sold conjunctural +28%).

    De asemenea, managerii din comerţ prognozează, pentru perioada analizată, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +14%, nivel moderat), potrivit studiului citat.

    Angajatorii din domeniu estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a volumului mărfurilor comandate furnizorilor interni (sold conjunctural +13%).

  • Isărescu: Noul scenariu al prognozei de inflaţie confirmă scăderea ratei anuale în trimestrul III

    „Traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei se menţine pe coordonate cvasi-similare celor din prognoza precedentă pe termen scurt, dar uşor revizuită în sens descendent pe orizontul mai îndepărtat de timp”, a precizat Mugur Isărescu, la un briefing de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a băncii centrale.

    Potrivit BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei au ca principale surse „evoluţia preţurilor administrate (gaze şi energie electrică), a preţurilor volatile ale produselor alimentare şi ale unor produse alimentare procesate, precum şi condiţiile de pe piaţa muncii şi conduita politicii fiscale”. Relevante sunt, de asemenea, „evoluţiile viitoare ale preţului internaţional al petrolului, ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi în UE şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii pot scăpa de taxa pe apa de ploaie prin hotărâre de Consiliu Local. Modificările la Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost publicate în MO

    „Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”, prevede un nou articol introdus în Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, modificarea fiind publicată marţi în Monitorul Oficial.

    Apele pluviale sunt definite în legea 241/2006 ca fiind „apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice”.

    Actul normativ publicat marţi în Monitorul Oficial a fost adoptat pe 4 iulie în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O nouă insolvenţă zguduie din temelii piaţa. Una dintre cele mai mari companii româneşti a intrat în INSOLVENŢĂ

    Insolvenţa vine pe fondul unei scăderi a businessului în ultimul an (-11%) şi pe fondul adâncirii pierderilor (de trei ori mai mari în 2017 versus 2016, până la aproape 45 mil. lei). Compania este unul dintre cei mai importanţi producători de zahăr din România şi unul dintre cei mai mari angajatori din Urziceni, un oraş de nici 15.000 de locuitori aflat la 60 de kilometri de Capitală.

    Businessul este deţinut indirect de magnatul american George Gellert, proprietarul Atlanta Group, cel mai mare importator de produse alimentare din Statele Unite (50%) şi de trei antreprenori locali – Neculai Maratas, Mircea Rădină şi Cristian Penciulescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Produsul alimentar unic în lume creat de o orădeancă

    O româncă din Oradea a prezentat, în premieră mondială, la un târg de alimente naturale, organizat la Londra, un produs alimentar unic în lume, de concepţie proprie, numit fructonată, obţinut fără zahăr, fără fierbere şi fără aditivi, din culturi ecologice.
     
    De profesie inginer în industria alimentară, Simona Bişboacă, a declarat că a lucrat şapte ani, alături de soţul său, pentru a obţine acest produs, care seamănă cu o pastă de fructe ajunse la maturitate, bine coapte, din culturi ecologice certificate, fără adaos de zahăr, conservanţi sau aditivi alimentari. Fructonata poate fi consumată în mixuri cu iaurt sau cereale la micul dejun sau gustări, în deserturi crude chiar şi pentru bebeluşi.
     

  • Cine sunt antreprenorii români care vor să cucerească Vestul cu afacerile lor. Care sunt primele ţări unde vor să îşi deschidă fabrici

    Sándor Csányi din Ungaria, Branko Roglic din Croaţia, Krzysztof Pawinski din Polonia sunt nume care la prima vedere nu spun nimic. Dacă adăugăm faptul că primul este preşedintele grupului financiar-bancar OTP şi proprietarul grupului din industria alimentară Bonafarm (Sole Mizo), al doilea este proprietarul distribuitorului de bunuri de larg consum Orbico şi al treilea este fondatorul gigantului din industria alimentară Maspex Wadowice (Tymbark), atunci vedem că discutăm despre trei dintre cei mai importanţi antreprenori din sectorul alimentar din regiune. De la masa giganţilor lipsesc deocamdată românii.

    Cu toate acestea, încet-încet, pe harta europeană a businessurilor din industria alimentară încep să-şi facă loc şi afacerile româneşti, însă nu doar prin exporturi, ci şi prin achiziţii după modelul omologilor din Ungaria, Polonia sau Croaţia care au cucerit pieţe importante din regiune prin cumpărarea de fabrici sau prin ridicarea lor de la zero.

    Industria alimentară românească, o piaţă de aproape 10 miliarde de euro, a rămas încă terenul pe care cei mai importanţi jucători sunt antreprenori, în ciuda faptului că multinaţionalele s-au extins puternic în marea majoritate a sectoarelor economice, de la industria auto la domeniul bancar. A venit însă vremea ca antreprenorii români să-şi încerce norocul şi pe alte pieţe, după exemplul oamenilor de afaceri din ţări cu care România este veşnic comparată – Ungaria, Croaţia, Cehia sau Polonia.

    Cine sunt antreprenorii români care s-au decis să-şi pună numele pe businessuri din străinătate?

    Cel mai recent nume care s-a decis să-şi dezvolte businesssul în străinătate este Radu Timiş, antreprenorul care a dus grupul din industria mezelurilor şi a lactatelor Cris-Tim la aproape 150 de milioane de euro.

    Radu şi Cristina Timiş au pus bazele businessului Cris-Tim în urmă cu mai bine de două decenii, iar acum pregătesc noua generaţie pentru a prelua conducerea businessului. Deja trei dintre cei patru băieţi ai soţilor Timiş sunt implicaţi în business şi vor lua parte alături de părinţii lor la un nou capitol: extinderea europeană. Grupul Cris-Tim, cu 2.600 de angajaţi, vrea să cumpere sau să închirieze o fabrică de mezeluri în Spania şi Marea Britanie. Motivul? Grupul Cris-Tim exportă deja 15% din producţie pe 18 pieţe europene, însă mare parte din materia primă o cumpără din străinătate.

    „E mai simplu să deschidem o fabrică acolo decât să aducem carne din străinătate, să o procesăm aici şi să trimitem mezeluri la export”, explica Radu Timiş.

    De unde vine pofta pentru extindere la nivel european? Rezultatul sondajului „Viitorul afacerilor”, realizat de OCDE, Banca Mondială şi Facebook, arată că doar 17% dintre antreprenorii români cred că există bariere în internaţionalizarea afacerii.

    Temerile ţin însă de mediul în care funcţionează: 56% cred că riscurile sunt legate de fiscalitate şi reglementări, 51% de situaţia economiei în ansamblu şi 39% de recrutare.

    „Dincolo de temeri şi riscuri, există oportunităţi, iar antreprenorii români par să le conştientizeze. Interesul pentru pieţele internaţionale este o prioritate la nivel global datorită instrumentelor online. Tehnologia schimbă modelele de business tradiţionale, este un factor perturbator (disruptiv) şi reprezintă în acelaşi timp o oportunitate şi un risc”, explică reprezentanţii companiei de consultanţă şi audit Deloitte România. Un studiu al companiei – „Deloitte Private“ –  arată că, din acest motiv, mai mult de jumătate dintre respondenţi cred că poziţia lor va fi ameninţată în următorii 2-3 ani de un competitor.

    De altfel, numărul mare de tranzacţii din ultimii ani în sectorul alimentar, unde cumpărători sunt în general multinaţionale, iar vânzătorii antreprenori locali, dar şi dorinţa oamenilor de afaceri locali de a se extinde pe pieţe pe care le consideră mai prielnice pentru dezvoltarea businessului sunt printre motivele pentru care vedem în ultima vreme tot mai mulţi antreprenori români care cumpără sau deschid fabrici în străinătate.

    Spania a devenit ţintă pentru investiţii şi pentru Scandia Sibiu, cel mai mare producător de conserve din România, care a achiziţionat Thenaisie Provote, o companie din regiunea Galicia (Spania), specializată în producţia şi distribuţia de produse din peşte şi fructe de mare. Thenaisie Provote are vânzări anuale de aproape 30 de milioane de euro şi circa 200 de angajaţi, conform datelor de pe site-ul alimarket.es.

    Aceasta este prima achiziţie făcută de producătorul român în afara ţării şi face parte din strategia companiei de a deveni cea mai mare companie românească de produse alimentare la nivel naţional. Achiziţia Thenaisie Provote va ajuta compania să îşi consolideze poziţia pe piaţa conservelor din peşte din România, dar şi să fie prezentă pe alte pieţe, activarea de clienţi noi fiind unul dintre pilonii de creştere ai grupului.

    Scandia Food a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri a grupului de peste 59 milioane de euro, în creştere cu 13% faţă de 2016, şi estimează pentru 2018 o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane euro (inclusiv businessul din Spania), conform informaţiilor furnizate de companie.

    Însă unul dintre primii antreprenori care au cumpărat businessuri din industria alimentară este Levente Bara, antreprenorul care a pus bazele producătorului de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Group (în prezent Solina România) din judeţul Alba în urmă cu peste 15 ani. El a vândut însă ulterior businessul grupului francez Solina, într-o tranzacţie ce trece de 30 milioane de euro, conform datelor ZF. În urmă cu circa trei ani Supremia a cumpărat două companii din Danemarca, Tamaco Trading şi Tamaco Pak, cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor.

    Dincolo de pariul românilor pe alte pieţe, industria alimentară rămâne unul dintre puţinele sectoare ale economiei unde antreprenorii mai aduc cea mai mare parte din cifra de afaceri. Astfel, din cifra de afaceri de 10 mld. euro realizată de companiile din acest sector, peste 60% sunt aduse de companiile cu acţionariat românesc.

    Andrei Ursulescu
    este managerul care conduce businessul Scandia Sibiu, controlat de familiie Gaşpar şi Creştin. El este unul dintre oamenii-cheie ai companiei sub ochii căruia s-a parafat achiziţia fabricii Thenaisie Provote din Spania

    Radu Timiş
    Fondatorul şi preşedinte al producătorului de mezeluri Cris-Tim vrea să deschidă o fabrică în Marea Britanie sau în Spania, acolo unde exportă deja produse realizate în fabricile din România

    Levente Bara
    Fondatorul Supremia Group a cumpărat două businessuri cu activităţi pe segmentul producţiei de ingrediente alimentare, respectiv al ambalajelor din Danemarca înainte să vândă compania din Alba francezilor de la Solina

  • Experiment. Cum arată după 6 ani un cheesburger şi o porţie de cartofi prăjiţi de la McDonald’s

    Acum, 6 ani mai târziu, el îşi vinde experimentul pe Ebay cu 29,99 de dolari, în anunţ fiind specificate următoarele:
     
    ”ORIGINAL, farfurie cu cheesburger şi cartofi prăjiţi FĂCUŢI şi CUMPĂRAŢI pe 7 IUNIE 2012”.
     

    Dave Alexander a povestit pentru Time că nu credea legenda urbană potrivit căreia cheesburger-ul nu se va strica – astfel că şi-a trimis fiica la McDonald’s ca să cumpere un cheesburger şi cartofi prăjiţi.

    Deşi burgerul şi-a pierdut toată umiditatea, iar felia de caşcaval a devenit maronie, Alexander spune că, cineva care ar sta la 1 metru jumate în spate ar crede că a cumpărat mâncarea în dimineaţa aia, mai ales că acei cartofi prăjiţi arată la fel ca atunci când au fost cumpăraţi.

    Apoi, fermierul a decis să se mute.

    ”Nu o să iau cheesburger-ul ăsta cu mine”, a spus el, după care l-a pus pe eBay. Alexander mai spune că nu s-a atins absolut deloc de burger în toţi aceşti ani, timp în care mâncarea a stat în birou.

    La un an după ce a cumpărat acest cheeseburger, un prieten l-a provocat pe Alexander să mai adauge un ingredient acestui experiment şi a gătit în casă un cheeseburger şi o porţie de cartofi prăjiţi. Aceştia arată după 5 ani mult mai rău decât cei de la McDonalds:

    ”Cartofii prăjiţi făcuţi în casă arată ca nişte bucăţi de piatră. Iar cei de la McDonalds arată perfect.”