BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Dupa doi ani de strans cureaua, ne-a revenit pofta de cheltuieli?

    Noua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
    2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
    decat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
    momentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
    vor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
    Cetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
    credite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
    13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
    mentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
    banci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
    Nationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
    populatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
    82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
    14%.

    Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
    Italia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
    venit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
    noi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
    sensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
    cu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
    sunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
    dintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
    mai multi bani deoparte.

    Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
    ce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
    cumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
    Daca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
    mai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
    declara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
    (84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
    56%.

    Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
    intoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
    economica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
    au mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
    foarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
    cumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.

    Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
    declaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
    demonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
    disparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
    economice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
    stopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
    insa odata cu primele semne de revenire economica, si
    comportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
    Zeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
    compania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
    ce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
    mica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
    pe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.

    Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
    urmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
    renovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
    totusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
    ofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
    casa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
    mobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
    moment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
    locuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
    sa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
    electronice sau ustensile pentru gradina.

    Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
    crestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
    lucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
    neamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
    costisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
    aceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
    Raspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
    in Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
    decat la noi.

  • Planurile sefului proprietarilor dupa listarea FP

    Grzegorz Konieczny este cunoscut drept administratorul celui mai
    mare business romanesc si considerat privilegiat de investitori
    pentru ca are acces in boardul celor mai interesante companii
    locale. Avea 27 de ani cand a venit prima oara in Romania sa
    cumpere actiuni in companiile locale ce tocmai devenisera publice.
    “Suntem investitori in Romania in mai multe companii, cele mai
    multe actiuni fiind cumparate cand am venit pentru prima data
    pentru Franklin Templeton in Romania, in 1997”, povesteste acum
    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv si manager de
    portofoliu in cadrul fondului de investitii Franklin Templeton, cel
    care conduce operatiunile Fondului Proprietatea (FP) de la
    atribuirea contractului, in vara anului trecut. Konieczny a
    implinit anul trecut, in noiembrie, 40 de ani, iar in ianuarie 2011
    a lansat pe bursa cea mai mare afacere a Romaniei din ultimii ani,
    Fondul Proprietatea, evaluat la 3,6 miliarde de euro. “Fondul
    Proprietatea trebuie sa aduca Romania in atentia investitorilor
    externi”, spunea managerul de fond, care a fost in turneul de
    promovare timp de luna inainte de listare.

    Turneul a continuat: saptamana trecuta, pe 6 si 7 aprilie,
    Franklin Templeton si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au organizat
    la bursa de la Londra o serie de intalniri intre cele mai mari
    companii romanesti listate si investitori straini, in cadrul
    evenimentului “Romanian Day”, cu scopul promovarii pietei locale de
    capital si a celor mai lichide companii din piata. Conform
    declaratiilor FP, peste 40 de investitori au fost interesati de
    bursa de la Bucuresti, printre acestia numarandu-se fonduri
    mutuale, fonduri de hedging si fonduri de pensii ce activeaza in
    Europa Centrala si de Est. De la listarea FP, investitorii
    institutionali straini au ajuns la o participatie de 20,4%, la
    finele lunii martie, reiese din raportarile fondului. Valoarea
    plasamentelor nete realizate de fondurile de investitii straine se
    ridica la circa 130 milioane de euro, iar expunerea totala a
    acestora pe FP ajunge la peste 410 de milioane de euro. In
    comparatie, investitiile straine nete la Bursa in 2009 si 2010 au
    insumat 160 milioane de euro. Evenimentul de la Londra precede una
    dintre cele mai mari oferte publice de pe piata romaneasca de
    capital, vanzarea a 9,84% din Petrom, dar si ofertele de actiuni
    derulate de Transelectrica si Transgaz, programate pentru acest an.
    Inca inainte de listarea FP la bursa, la inceputul lunii ianuarie,
    Grzegorz Konieczny spunea ca este familiarizat cu cele mai multe
    probleme ale companiilor in care este actionar minoritar si ca le
    va aduce in discutie una cate una. “Am facut evaluari ale tuturor
    companiilor din portofoliu si avem deja un plan pentru fiecare pe
    termen lung, dar interesul actionarilor in legatura cu ele ne
    impune sa nu il divulgam inca. E clar ca portofoliul FP, asa cum
    este acum, nu va mai fi la fel peste 12 ani”.

    Grzegorz Konieczny a adus in discutie publica o serie din
    problemele pe care le-a descoperit in companiile din portofoliu:
    procesul cu Romgaz (unde FT a dat in judecata compania pentru ca a
    facut o donatie de 400 de milioane de euro statului din profitul
    net) – a carui prima decizie judecatoreasca a fost in favoarea
    companiei de stat – sau situatia de la Hidroelectrica, considerata
    cea mai valoroasa din portofoliul FP. Managerul FP a declarat ca
    Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate local, a
    pierdut numai in 2009 intre 600 si 850 de milioane de lei (143-202
    mil. euro) din cauza contractelor directe pe care firma le are in
    derulare.

    O situatie similara este la Nuclearelectrica, dupa cum spune
    presedintele FP: “Nuclearelectrica nu castiga in prezent cat ar
    trebui pentru ca vinde 70% din ceea ce produce pe piata
    reglementata, restul fiind comercializat la pretul pietei”.
    Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, maximul de
    profitabilitate atins de Nuclearelectrica in perioada 2000-2009, a
    fost de 10%, performanta inregistrata numai in doi ani, in 2006,
    respectiv in 2007. “La Nuclearelectrica, marja ar trebui sa fie de
    20-30%, dar compania ar trebui sa vanda mai mult pe piata libera.
    Din aceste motive, Hidroelectrica si Nuclearelectrica sunt
    subevaluate, sunt la 50% fata de companii similare din alte tari”,
    explica Konieczny.

    “E un proces important de schimbare care va avea loc in
    companiile romanesti de stat si nu numai o data cu listarea FP”,
    spunea inainte de ianuarie Grzegorz Konieczny, precizand ca
    Franklin Templeton va insista pentru listarea a cat mai multe
    companii din portofoliu si pentru orice ar aduce imbunatatirea
    rezultatelor financiare ale acestora.

    Managerul de fond precizeaza ca investitorii sunt interesati in
    special de valoarea reala a companiilor din portofoliul FP:
    “Potentialii investitori nu vor sa stie atat de multe detalii
    despre listarea in sine, cat mai mult despre ce valoare a
    companiilor ar putea fi deblocata, despre dividende, care sunt
    perspectivele Romaniei, care e relatia noastra cu guvernul”.
    Conform cu datele prezentate de Franklin Templeton, companiile din
    tarile in curs de dezvoltare (si care, in cele mai multe cazuri, nu
    sunt conduse eficient) nu pot creste si nu pot face profit: “Daca
    am transfera activele unei astfel de companii in alta parte,
    afacerile si profitul ar putea creste in cele mai multe cazuri de
    peste 10 ori. Sunt niste cifre imense”.

  • Ce planuri are noul sef de la Enel pentru Romania

    Proiectul 2011-2015. Urmatoarea etapa pentru care Enel si-a
    facut planul. Niciodata italienii nu vorbesc de planuri pentru
    urmatorul an. Vizeaza o perioada mai lunga, in care sa poata
    finaliza proiecte, dar si sa schimbe lucruri din mers. Oricum s-au
    schimbat multe in ultimii ani la Enel – compania gusta din ce in ce
    mai mult din fructul globalizarii, iar achizitia Endesa i-a facut
    si pe cei mai italieni dintre italieni sa considere Spania si
    America Latina “home business”.

    Fulvio Conti & co. privesc lucrurile mult mai in ansamblu
    acum: cand li s-a propus sa isi reduca din datoriile acumulate in
    ultimii ani de investitiile masive, au renuntat la operatiunile din
    Bulgaria despre care spuneau in 2006 ca sunt “the highlight” al
    productiei lor internationale de energie. Mai precis, cu ocazia
    prezentarii rezultatelor financiare la Londra saptamana trecuta,
    s-a confirmat ceea ce jurnalistii bulgari prezenti stiau deja de
    aproape doi ani: ca Enel s-ar putea retrage din proiectul de
    productie a energiei electrice Maritza Est 3.

    Enel a luat 230 de milioane de euro de la Contour Global pentru
    pachetul de 73% din actiunile centralei care produce 10% din
    energia bulgara (908 MW). Jurnalistii bulgari mai stiau ceva ce s-a
    confirmat in timpul conferintei: ca italienii au in plan sa vanda
    si cele doua ferme eoliene (cu 42 MW putere instalata) care produc
    energie in vestul tarii. “O centrala si un parc eolian singure nu
    ne puteau ajuta sa ne punem amprenta intr-o tara asa cum suntem noi
    obisnuiti sa facem”, a raspuns Fulvio Conti singurei intrebari
    privind Bulgaria. Presedintele Enel a acceptat ca se mai uita dupa
    oportunitati, “dar ca piata de acolo nu ne mai ofera multe
    posibilitati”. Amprenta despre care vorbea Conti atunci cand se
    referea la Bulgaria se gaseste insa, nici aici la scara pe care ar
    vrea-o italienii, mai la nord, in Romania.

    Cu o cota de piata de 26% in distributie si cu 2,6 milioane de
    clienti in 2010, Enel isi adjudeca pe plan local o pozitie
    dominanta, dupa ce a platit 820 mil. euro pentru a castiga cea mai
    valoroasa distributie din Romania, Electrica Muntenia Sud. Pozitia
    sigura din piata de distributie trebuia insa completata cu
    productie – motiv pentru care si Enel a incercat, ca si CEZ, E.ON
    sau alte companii din energia locala, parteneriate public-private
    cu statul sau participarea in cadrul EnergoNuclear pentru
    constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Cum acestea nu au
    dus la rezultate, italienii au decis si ei constructia de parcuri
    eoliene, avand instalati la sfarsitul anului trecut 64 MW.

    Tot energia eoliana ar trebui sa atraga si cea mai mare parte a
    investitiilor companiei in urmatorii cinci ani, pentru care
    italienii au facut deja strategia: pentru aceasta perioada, Enel a
    prevazut un buget de 500 de milioane de euro, care ar trebui sa fie
    investit in instalarea a 400 MW de centrale eoliene. Bugetul peste
    dezvoltarea Enel Renewables este estimat la 6,4 miliarde de euro
    pana in 2015 – dintre care 2,4 miliarde vor fi in Italia si Iberia,
    iar restul in celelalte tari unde grupul opereaza.

    Pe plan local, bugetul pentru regenerabile se adauga celui
    pentru dezvoltarea si consolidarea retelelor, de 800 de milioane de
    euro, tot pentru urmatorii cinci ani. Asta dincolo de “eventuale
    oportunitati” care ar putea aparea in Romania si pentru care
    compania ar putea fi dispusa sa investeasca. “Rezultatele din
    Romania au fost solide si suntem in continuare decisi sa investim”,
    spunea Fulvio Conti la anuntarea rezultatelor. Veniturile Enel in
    Romania anul trecut au fost de 970 milioane de euro, iar EBITDA a
    ajuns la 208,8 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de anul
    trecut (EBIT a fost de 86 milioane de euro, iar investitiile
    derulate au cumulat 284 milioane de euro).

    Altfel spus, o companie cu un rulaj de aproape un miliard de
    euro si un buget de 1,3 miliarde de euro pentru urmatorii cinci
    ani, pe care il va gestiona noul CEO al companiei, Luca D’Agnese.
    Managerul va prelua de la Claudio Zito atributiile companiei si va
    avea o perioada de acomodare de o luna. Al patrulea CEO al Enel in
    Romania a fost adus la conducerea operatiunilor din Romania in
    contextul in care proiectul eolian al italienilor este destul de
    ambitios. Luca D’Agnese are “o importanta experienta in domeniul
    energiilor regenerabile”, spun oficialii companiei italiene.

    De la sfarsitul anilor ’90 si pana in 2003, cand s-a angajat la
    Enel, Luca D’Agnese a fost director general executiv al
    ErgyCapital, fond de investitii listat la bursa italiana care
    activeaza in domeniul energiilor regenerabile, conservarii energiei
    si tehnologiilor conexe. In cadrul Enel, D’Agnese s-a ocupat mai
    mult cu managementul retelelor si integrarea de operatiuni, dar tot
    CV-ul lui Agnese ii va fi folositor in Romania, dat fiind ca anii
    urmatori pot fi cruciali in pozitionarea companiei pe piata.
    Schimbarile care se anunta in mixul de productie, dezvoltarile
    eoliene, capacitatea retelei, expirarea contractelor bilaterale
    dintre Hidroelectrica si furnizorii privati, dar si eventualele
    privatizari ale unor companii de stat sunt tot atatea oportunitati
    de business de care D’Agnese ar putea profita pentru a face inca un
    salt pentru companie. Primul salt este ca si facut: in timpul
    mandatului sau Enel va atinge si probabil va depasi pragul de 1
    miliard de euro. Urmeaza sa vedem cu cat.

  • Cum isi impart Boc si Blaga partidul. Aripa fidela premierului i-a cerut sa-si amane demisia de la Guvern pana in mai

    Cei doi pretendenti la sefia PDL au avut, ieri, intalniri cu
    sustinatorii lor, ca sa-si contabilizeze filialele pe care pot
    conta la Conventia din mai. Negocierile din ultimele doua saptamani
    si indicatiile lui Traian Basescu au impartit PDL in doua tabere.
    Avand in spate, in acest moment, sprijinul majoritatii filialelor,
    Vasile Blaga este asteptat sa fie primul care face pasul oficial al
    anuntarii candidaturii. Dupa ce a strans in jurul sau marea parte a
    numelor grele din PDL, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Cezar Preda
    si Cristian Boureanu, Blaga se poate baza si pe sustinerea directa
    a presedintelui PDL Caras-Severin, Sorin Frunzaverde. Exprimandu-si
    initial intentia de a candida la sefia partidului, Frunzaverde s-a
    retras luni in favoarea lui Vasile Blaga, precizand pentru gandul
    ca va viza un post de prim-vicepresedinte: “Nu mai candidez. Il
    sprijin pe domnul Blaga, am semnat deja pentru sustinerea sa. Are o
    motiune care preia multe prevederi din textul motiunii mele”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Boc si Blaga au anuntat ca vor candida la sefia PDL. Ce solutie prefera Basescu pentru guvern

    Fara a-si anunta in mod clar sustinrea pentru vreunul dintre
    candidatii la sefia PDL, Traian Basescu a facut cateva afirmatii,
    interpretate de o parte a sefilor democrat-liberali drept sprijin
    pentru Emil Boc. “Eu sunt partenerul primului-ministru si cred ca
    nu aveti nicio indoiala in acasta privinta. Am sprijinit reformele
    guvernului, iar acestea isi vor arata cat de curand rezultatele”, a
    spus seful statului, conform unor participanti la intalnire.
    Basescu a facut trimitere si la alegerile locale de anul viitor. “E
    foarte important sa valorificati reformele facute pana acum. De
    aici incolo nu vor mai fi luate masuri dure”, a spus presedintele.
    Referitor la motiuna de cenzura de saptamana viitoare, Traian
    Basescu i-a sfatuit pe pedelisti sa nu ia lucrurile in gluma. “Va
    vad relaxati!”, le-a spus presedintele, adaugand: “Va rog foarte
    mult sa fiti atenti!”

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Planurile celor mai inovatoare companii din tehnologie

    Seth Priebatsch, creatorul platformei de jocuri sociale pentru
    telefonul mobil Scavenger Hunt, are un sac de dormit la birou, ca
    sa ramana acolo peste noapte atunci cand e nevoie. “Cand nu lucrez
    ma simt inutil”, sustine tanarul de 21 de ani, care a lansat
    platforma de jocuri acum trei ani.

    SCVNGR are doua componente, una dedicata companiilor, iar alta
    consumatorilor. Membrii platformei au de rezolvat diverse sarcini –
    cum ar fi cautarea de obiecte intr-o locuinta, puzzle-uri sau
    realizarea de fotografii. Daca le duc la bun sfarsit, jucatorii
    sunt recompensati cu puncte sau premii reale. “Fiecare secunda pe
    care nu o petrec aducand noutati platformei este o secunda
    pierduta, pe care o altcineva o poate petrece construind baza unui
    joc concurent, cu un succes mai mare”, se justifica Priebatsch.
    Platforma are peste 500.000 de utilizatori si este disponibila in
    peste 70 de tari.

    Multe din companiile aflate la inceput, asa cum este si cazul
    SCVNGR, au tendinta de a-si baza viitorul pe un singur produs sau
    concept. “Fac pariuri mari, dar cele mai multe dintre ele ajung sa
    moara. Iar daca incearca mai multe lucruri, rata de esec este si
    mai mare”, constata Karim Lekhan, profesor asistent la Harvard
    Business School, citat de CNN. Pe de alta parte, companiile mici
    tind sa aiba mai putine reguli, iar angajatii au uneori mai mult
    timp sa-si puna la treaba creativitatea; asa au crescut, in fond,
    toti gigantii lumii tehnologice de azi. “Marile companii au
    avantaje care ar trebui sa le permita sa fie mai inovatoare ca o
    companie de dimensiuni mai mici”, adauga Jim Andrew de la compania
    de consultanta Boston Consulting Group (BCG). In primul rand e
    vorba de resursele financiare: daca o companie mica are o idee
    foarte buna, poate sa nu fie in masura sa scoata produsul pe piata,
    deoarece nu reuseste sa atraga fonduri suficiente. E adevarat insa
    si ca internetul si cloud computingul au redus investitiile
    initiale pentru dezvoltarea unei companii tehnologice. Unele
    startup-uri – de la Twitter pana la Tumblr – au nevoie doar de
    angajati si spatiu pe servere pentru a face ca modelele lor de
    business sa functioneze. Un alt avantaj este ca marile companii pot
    sa-si asume riscuri mari. Gigantii tehnologiei mizeaza pe o gama
    larga de produse si servicii, ceea ce inseamna ca pot experimenta
    idei intr-un anumit segment fara sa-si riste intreaga afacere.

    Microsoft, spre exemplu, a a intrat in lumea jocurilor, a
    telefoanelor mobile si a aplicatiilor web de consum, dar fara a-si
    periclita baza de clienti de business. “Microsoft, spre exemplu,
    este o orientata mai mult spre zona de business, nu spre
    consumatori”, a spus analistul Andrew Bartels din cadrul companiei
    de cercetare de piata Forrester Research. Anul trecut, Microsoft a
    avut venituri de aproape 20 mld. dolari, cea mai mare parte din
    vanzarile de software in ciuda eforturilor puternice de a se
    extinde in afacerile cu electronice de consum, precum consola de
    jocuri Xbox si playerul Zune. Doar 20-25% din afacerile companiei
    provin din vanzarile catre consumatori individuali, potrivit
    Forrester Research. Sandeep Aggarwal, analist la Caris &
    Company, estimeaza ca Microsoft a vandut doar doua milioane de
    dispozitive cu Windows Phone 7 in primele doua luni de la lansarea
    sistemului de operare mobil, in comparatie cu vanzarile de
    telefoane cu Android, care, potrivit analistului, ajung la noua
    milioane de unitati lunar.

    Mai mult de jumatate din cele mai inovatoare 50 de companii din
    lume sunt din SUA, insa cele din China vin tare din urma, reiese
    din cel mai nou top anual realizat pentru Bloomberg BusinessWeek de
    firma de consultanta Boston Consulting Group (BCG) pe baza unui
    sondaj in randul managerilor de companii, care a avut drept
    criterii numarul de produse si servicii noi, revolutionare, si
    succesul lor de piata, masurat in venituri si marja de profit. Pe
    primul loc in top se afla – pentru al cincilea an consecutiv –
    Apple, urmata de Google, Microsoft si IBM.

  • Cum a stricat PDL planurile presedintelui Basescu la “sedinta de partid”

    Basescu reusise, dupa trei intalniri succesive cu presedintii de
    organizatii, sa isi asigure o majoritate pentru schimbarea lui Emil
    Boc cu un tehnocrat, cu acceptul premierului. Luni seara, dupa
    intrevederea de la Vila Lac 1, Basescu era convins ca a castigat
    partida, mai ales ca Boc ii daduse asigurari, si in discutiile
    tete-a-tete, si in de fata cu presedintii de organizatii ca este
    dispus sa plece de la guvern si chiar de la partid, daca i se
    cere.

    Marti dimineata, lucrurile s-au schimbat: Boc a transmis ca
    ideea demisiei nu ii mai pare una de succes si ca riscurile pentru
    PDL sunt prea mari. Conform unor surse din PDL, mai multi lideri de
    filiale au avut o discutie cu Boc, in care i-au transmis ca il vor
    in continuare la Palatul Victoria.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Planuri pentru vacanta de iarna – schiem pe Valea Prahovei sau in Alpi?

    Partiile scurte si statul la cozile de la telescaun ii fac pe
    cei mai multi romani iubitori de schi sa spuna “pas” statiunilor de
    pe Valea Prahovei. Austria ramane de departe destinatia preferata a
    schiorilor romani, dar din spate vin tare tari precum Bulgaria si
    chiar si Slovacia, care fac concurenta destinatiilor clasice cu un
    atu greu de combatut in vremuri de criza si anume preturile.

    Criteriile de alegere pentru vacantele de schi sunt legate in
    special de distanta fata de casa si de pret, astfel ca majoritatea
    prefera destinatii apropiate de casa, pentru a nu petrece mult timp
    pe drum si pentru a fi economic. Conform acestor criterii, Traian
    Badulescu, purtatorul de cuvant al ANAT, spune ca un nou-intrat in
    randul preferintelor romanilor care merg la schi in acest an este
    Slovacia, iar Bulgaria va atrage tot mai multi turisti din
    Romania.

    Avantajul pretului in cazul Bulgariei si Slovaciei se vede din
    ofertele listate de agentiile de turism, insa pretul poate merge si
    mai jos in cazul bookingului individual. In Bulgaria, la Bansko, o
    vacanta de o saptamana costa putin peste 400 de euro, suma ce
    include transportul Bucuresti-Bansko cu autocarul (70 de euro),
    cazarea intr-un hotel de patru stele cu demipensiune, precum si
    skipass-ul. Perioada luata in calcul este ianuarie (sezon
    secundar). Conform agentilor de turism, Bansko nu este cu nimic mai
    prejos fata de statiunile montane din Vest, fiind faimoasa nu numai
    pentru schi, ci si pentru bucataria sa, care poate fi incercata in
    peste 200 de taverne.

    Bansko a trecut printr-o transformare importanta in ultimii ani,
    18 milioane de euro fiind investiti pentru transformarea statiunii,
    avand ca scop atragerea turistilor plictisiti deja de partiile din
    Austria sau Elvetia. Tocmai de aceea, pe langa investitii, bulgarii
    au promovat nu numai cei peste 65 de kilometri de partii, dar si
    faptul ca turistii pot pleca pe multe traseuri de plimbare cu
    schiurile prin padurile din apropiere, deoarece terenul nu este
    abrupt. Cea mai renumita partie din Bansko are 16 kilometri, cu o
    diferenta de altitudine de aproape 5.500 de picioare (1,7
    kilometri). Bulgarii au insistat in promovarea statiunii si pe
    faptul ca Bansko este un punct bun de plecare pentru a vizita
    manastirile ortodoxe sau orasele medievale din regiune.

    O alta varianta care poate fi considerata economica, dar mai
    ales noua pentru turistii pasionati de schi este Slovacia. La
    agentiile de turism, un sejur de sapte zile in ianuarie costa circa
    660 de euro. Pretul include zborul pe ruta Bucuresti-Katowice
    (Polonia), operat de Lufthansa (cu escala la Viena), cazare timp de
    sapte zile intr-un hotel de trei stele din statiunea Jasna, cu
    demipensiune, precum si skipass-ul pentru perioada respectiva (179
    de euro). Jasna dispune de cea mai mare retea de partii din
    Slovacia (18, dintre care 5 dificile), amenajata integral cu
    ratracuri (utilaje de batatorit zapada).

    Situata la 160 de kilometri de Bratislava, aproape de granita cu
    Polonia, Jasna este considerata o statiune premium, avand 16
    partii, cele mai multe dintre ele pentru schiorii medii. Din Jasna
    se ajunge relativ repede la Aquapark Tatralandia, un asa-numit
    paradis acvatic unde sunt 11 bazine termale. Iar daca vacanta se
    mai prelungeste, Slovacia are deschise tot timpul anului 300 de
    castele care pot fi vizitate.

    Agentii de turism cred insa ca cele doua alternative
    est-europene pentru schiori nu vor indeparta multi turisti de
    statiunile binecunoscute din Austria: Zell am See, Solden,
    Kitzbuhel sau Ischgl. “Anul trecut circa 300.000 de turisti romani
    au mers in Austria, 60% dintre acestia alegand aceasta tara ca
    destinatie in perioada iernii. Viena bineinteles ramane pe toata
    perioada anului destinatia preferata, insa in sezonul rece 70%
    dintre romani merg in statiunile de schi”, spune Ileana Net,
    marketing manager al Oficiului National de Turism al Austriei. Cu
    alte cuvinte, peste 120.000 de romani au mers in statiunile
    austriece de schi in 2009.

    Preferinta romanilor pentru Austria este intarita si de
    reprezentantii agentiilor de turism. “Austria este de departe
    destinatia preferata a iubitorilor de schi din Romania. Daca ne
    referim la regiunea Muntilor Alpilor, aproximativ 80-85% dintre
    romani merg in Austria. Si pentru Bulgaria au inceput sa vina mai
    multe cereri din partea clientilor”, afirma Mircea Vladu,
    proprietarul agentiei de turism Prestige Tours. Anul trecut, circa
    1.500 de turisti romani au mers in statiunile de schi din
    strainatate prin intermediul Prestige Tours. Raportul dintre cei
    care au preferat Romania in detrimentul destinatiilor externe este
    de 1 la 10, spune Vladu. “Este si normal, pentru ca o singura
    statiunie din Austria are mai multi kilometri de partii de schi
    decat toata Romania, plus ca sunt foarte multe piste, pentru toate
    gradele de dificultate. In Romania faci doar cateva coborari pe zi,
    iar pistele sunt scurte.”

  • Ce planuri de viitor are Romtelecom (VIDEO)


    “Alte servicii pe care le-am dezvoltat sunt in crestere. Acum
    oferim asistenta pentru 20.000 de PC-uri ale clientilor nostri plus
    8.000 in propria companie (…) Astfel, incercam sa schimbam compania
    din toate punctele de vedere”, a declarat Yorgos Ioannidis, CEO al
    Romtelecom, in cadrul evenimentului Meet the CEO, organizat de
    catre BUSINESS Magazin.

    ——

    Yorgos Ioannidis a fost invitatul celui de-al patrulea eveniment
    din seria “MEET THE CEO” organizat lunar de BUSINESS Magazin. La
    precedentele editii au participat Mariana Gheorghe si Liliana
    Solomon, CEO Petrom si, respectiv, Vodafone, Misu Negritoiu, seful
    ING Romania si Sadoukhas Meraliyev, directorul Rompetrol. “MEET THE
    CEO” este un eveniment in cadru restrans, care faciliteaza dialogul
    cu cei mai importanti manageri de pe piata. Pentru a afla cine sunt
    invitatii editiei din luna iulie si pentru mai multe detalii despre
    “MEET THE CEO”, accesati sectiunea evenimente de pe site-ul
    www.businessmagazin.ro sau
    sunati la numarul de telefon 0318.256.293.

  • Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

    Natasa Kazmer este de opt ani “omul de la Wizz Air”. S-a angajat
    in companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de
    strategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau
    pozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul
    parea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14
    persoane si o secretara, echipa “normala din punct de vedere
    numeric” pentru coordonarea departamentului de marketing si
    corporate affairs.

    Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura
    persoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e
    multumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la
    infiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in
    aceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in
    conditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul
    pasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.
    Startul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste
    Kazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine
    daca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.

    Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de
    euro – odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de
    135.000 de pasageri. “In primul trimestru din 2010 am vazut o
    normalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu
    primul semestru din 2008 – insa odata cu eruptia, am pierdut din
    nou controlul asupra a cum va fi 2010.”

    Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa
    de Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile
    Wizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; “tarile
    din CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,
    combustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne
    incurca destul de mult la raportare”, explica oficialul Wizz,
    companie al carei business este concentrat 100% in Europa de
    Est.

    Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat
    de orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,
    Budapesta, Praga, Kiev sau Sofia: “Cea mai mare parte a afacerilor
    Wizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta
    macroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,
    deoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate
    cu egala atentie”.

    Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate
    companiile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru
    Wizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca
    in 2008: “Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit
    pentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru
    a mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in
    2009”.