BusinessMagazin

Tag: opinii

  • Destramarea monedei unice

    Pentru unele dintre cele 16 tari membre ale zonei euro (UE-16) –
    Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia si Spania, visul privind
    consumatorismul vesnic s-a transformat intr-un cosmar. Noua
    realitate a ridicat probabilitatea de insolventa a tarii si chiar
    riscul de excludere din zona EU-16. Desi perspectiva este foarte
    puţin probabila, ar trebuia luata serios in considerare. De la
    inceputul lunii, de cand au aparut probleme in zona UE-16, moneda
    EUR a scazut in mod semnificativ in raport cu dolarul, de la un
    nivel de 1,51 la un nivel de aproape 1,42. Potrivit datelor de pe
    piata globala FX, pozitia neta short a EUR:USD a scazut la
    aproximativ 11.8 miliarde de dolari, in saptamana incheiata la 13
    decembrie, de la 21.8 miliarde de dolari in saptamana
    anterioara.

    Pentru majoritatea tarilor mentionate mai sus, aderarea la zona
    EU-16 a fost un motiv de mandrie, aratand astfelca au reusit sa
    mentina sub control deficitul bugetar. In timp ce Grecia sau alte
    tari din UE-16 nu se confrunta cu un risc valutar, exista
    intotdeauna riscul de credit asociat cu scaderea increderii in
    solvabilitatea tarii respective.

    De la inceputul crizei financiare, Germania si Franţa au
    promulgat planuri costisitoare de stimulare economica si au
    intreprins masuri indrazneţe pentru a proteja sistemul bancar.
    Aflate in situatii similare, economiile periferice ale EU-16 se
    regasesc intr-o pozitie incomoda: fondurile imprumutate nu
    presupune doar costuri ridicate ci si multe semne de intrebare
    privind solvabilitatea acestor tari. Diferenta dintre ratele
    dobanzilor la imprumut pentru Grecia si pentru Germania a ajuns in
    prezent la 2,5 puncte procentuale, si asta scoate la iveala primele
    semne ale unor neconcordante in sistemul UE-16. Consider ca dupa ce
    prima piesa de domino va cadea, va fi doar o chestiune de timp pana
    ce intreaga zona EU-16 se va dezintegra.

    Recent, Standard & Poor’s a retrogradat ratingul Greciei la
    BBB+, la o saptamana dupa ce agentia Fitch adusese Grecia la cel
    mai mic rating din zona EU-16. Guvernul grec a promis reduceri de
    cheltuieli, cresterea fiscalitatii precum si un plan impotriva
    evaziunii fiscale. Ei preconizeaza ca in 2010, Grecia ar trebui sa
    imprumute in jur de 52 miliarde de EUR, net inferior nivelului de
    66 miliarde de EUR imprumutati in acest an. Potrivit lui Vassilis
    Karatzas – un bancher din Atena, “exista temeri cu privire la zona
    EU-16, dar CE nu va permite tarilor periferice sa intre in
    colaps”.

    Personal, nu cred ca EU-16 este pregatita sa suporte un plan de
    extindere accelerat, din moment ce nu s-a considerat in prealabil o
    strategie viabila de aducere a tuturor tarilor regiunii in limita
    celor 3 procente a deficitului bugetar. Dupa modelul “impreuna la
    unificare, singuri la destramare”, daca o tara ar parasi zona
    EU-16, ar urma momente de panica si implicit inlocuirea monedei EUR
    cu vechea moneda. Aceasta ar fi categoric perceputa ca inferioara,
    ceea ce s-ar reflecta si in perceptia investitorilor care ar
    califica tara ca fiind necompetitiva. O alta posibilitate ar fi
    colapsul economic al unei sau mai multor tari urmata de destramarea
    intregii zone EU-16, dar asta ar trebui sa vina indubitabil cu
    acordul oficialilor de la Bruxelles.

    Parerea personala privind varianta destramarii UE-16 precum si
    alte puncte de vedere le regasiti pe http://toniiordache.ro

  • Nu-i nimicul ca delocul, nici Executiv ca Bocul

    Si, ce mai vorba lunga: nu-i nimicul ca delocul, nici Executiv
    ca Bocul. L-a desemnat Basescu – sa fie primit. Si mai am o veste
    buna: s-ar putea s-o avem pe Elena Udrea. Iarasi. La Turism si
    Dezvoltare Durabila. I-as zice, mai pe sleau, Turism si Vesnica
    Dezvoltare. Dar am inmarmurit: il pierdem pe Pogea. Bine ca n-o sa
    fie mare lucru de socotit, bugetul e gol. Asa cum arata pe surse,
    Guvernul e mic in portofolii si mare la sfat.

    Cititi editorialul Leliei Munteanu pe
    www.gandul.info

  • Sursa unei noi crize

    Cotatia unui Credit Default Swap (CDS) pentru DP World implica
    saptamana trecuta un nivel de 33% al probabilitatii ca societatea
    sa nu-si onoreze datoriile. Este cunoscut faptul ca, Emiratele
    Arabe Unite au active lichide totale in valoare de 800 miliarde de
    dolari. Ele ar putea acoperi datoria Dubai World in valoare totala
    de 60 de miliarde de dolari. Duminica, Abu Dhabi a anuntat ca
    participa cu 10 miliarde de dolari in sprijinul DP World, dar
    interventia statului nu clarifica complet problema insolventei.

    Obligatiunile guvernamentale grecesti pe 10 ani s-au deteriorat
    in pret timp de cinci zile consecutive, inregistrand o crestere a
    randamentului cu 0,22 puncte procentuale pana la 5,67%. Ecartul
    dintre randamentul oferit de obligatiunile pe 10 ani grecesti si
    cele germane, a urcat pana la 2,54 puncte procentuale. Investitorii
    s-au speriat, mai ales dupa ce agentia de rating Fitch, a redus
    ratingul Greciei de la A- la BBB+.

    Cel mai mare pericol, in opinia mea, este reprezentat de costul
    marginal de finantare al guvernului grec. Permiteti-mi sa va
    reamintesc ca BCE a adoptat o norma care prevede ca nu poate
    accepta ca garanţie in cazul tranzacţiilor repo si la facilitatea
    de creditare, obligatiuni guvernamentale cotate mai jos de A-. In
    plus, investitorii au pus presiune la vanzare pe acţiunile celor
    doua banci majore din Grecia, cauzand o pierdere de 7,4% la Banca
    Nationala a Greciei si de 9,5% la EFG Eurobank.

    Miercuri, agentia Standard & Poor’s a redus la negativ
    perspectivele Spaniei, afirmand ca aceasta se va confrunta pe
    termen scurt cu o deteriorare a economiei si cu un deficit fiscal
    ridicat. Cotatiile CDS pentru obligatiunile guvernamentale spaniole
    au inregistrat o crestere cu 0,07 puncte procentuale pana la 0,97
    puncte procentuale. Aceasta perspectiva negativa e o consecinta
    directa a momentului ianuarie 2009 cand S&P a redus ratingul
    Spaniei de la AAA la AA+.

    Intr-un interviu acordat revistei Bloomberg, Willem Buiter –
    profesor la London School of Economics, a sugerat ca un plan UE de
    salvare al Greciei ar putea fi ultima varianta posibila. Dar
    oficialii germani au avertizat impotriva acestei variante, afirmand
    ca alte state membre ale UE – Irlanda, Italia, Spania sau
    Portugalia, s-ar astepta la aceeasi sustinere din partea UE. Este
    adevarat ca Grecia nu a reusit sa-si controleze deficitul bugetar,
    care cel mai probabil va atinge anul acesta 12,7% din PIB. Intre
    timp, Comisia Europeana estimeaza ca datoria totala a Greciei va
    depasi 112% din PIB. Intr-o situaţie similara, se gaseste Spania,
    cu un nivel al deficitului bugetar pentru anul 2009, la 11,2% din
    PIB.

    Ce urmeaza pentru Europa? Agentia Fitch avertizeaza asupra
    posibilitatii de scadere a ratingului pentru Letonia si Lituania,
    deoarece aceste tari baltice se confrunta cu deficite mari si cu un
    nivel in continua crestere a datoriei externe. Ratingurile BB+ al
    Letoniei si BBB al Lituaniei, sunt mai expuse riscului deteriorarii
    decat ratingul BBB+ al Estoniei, a afirmat agentia Fitch.

    In concluzie, doar vesti bune la orizont.

    http://toniiordache.ro

  • Dolarul american – carry trade

    Janet Yellen, presedintele Bancii Centrale Americane (FED) –
    Filiala San Francisco, a declarat ca “ar trebui sa monitorizam mai
    amanuntit preturile activelor pentru eventuale semne ale unui nou
    bubble”. Axel Weber, membru al Consiliului de Guvernare al Bancii
    Central Europene, a susţinut, de asemenea, ca aceasta criza
    financiara a invatat bancile centrale ca nu isi pot permite sa
    ignore evolutia prea rapida a preturilor activelor. Cu toate
    acestea, chiar daca bursele au inregistrat cresteri de aproximativ
    70% fata de minimele din martie, oficiali ai economiilor avansate
    spun ca, nu vad inca posibile bubble-uri pe piata activelor.

    Aceasta afirmatie pare sa fie in contrast cu opinia Chinei care
    considera ca vinovat principal asa numitul “carry trade” aplicat
    dolarului. Politica monetara cat si neglijarea dolarului de catre
    oficialitatile de la Washington sunt principalele acuze pentru
    cresterea preturilor activelor. Mentinere unei rate scazute a
    dobanzii pentru o perioada indelungata favorizeaza investitiile
    speculative. In septembrie, pentru a diminua riscul de bubble al
    pietei imobiliare, guvernul din Singapore a marit numarul
    autorizatiilor de constructie si a facut mai dificil procesul de
    amanare a platilor pentru cumparatori de imobile. Dar China, cu
    moneda sa perfect corelata cu dolarul american si cu o economie
    construita pe imprumuturi bancare, este deja in faza in care isi
    creaza propriile bubble-uri, invinovatind pentru asta politica
    monetara a SUA . Este evident ca o rata de dobanda scazuta a
    dolarului a jucat si inca joaca un rol major in speculatiile
    financiare.

    Multe instituţii financiare – banci de investitii, fonduri
    speculative, fonduri de pensii, se imprumuta in dolari la o rata a
    dobanzii aproape de zero si speculeaza pe pietele globale, creand
    bubble-uri in multe economii. Strategia numita “carry trade”
    aplicata astazi dolarului american a fost un fenomen strict aplicat
    yenului japonez in ultimul deceniu. Acum, speculatorii utilizeaza
    dolarul, datorita ratei de dobanda extrem de scazuta si politicii
    FED de a cumpara titluri de stat pentru mentinerea dobanzilor sub
    control. Intre timp, speculatorii FX vand “short” dolarul american,
    si asta face ca rata efectiva a creditului in dolari sa fie in jur
    de minus 10% pe an. Politica monetara a FED forteaza bancile
    centrale din alte state sa reduca ratele dobanzilor lor, si astfel
    bubble-ul activelor continua sa creasca exponential. Cu cat dureaza
    mai mult acest proces de “carry trade”, cu atat mai mare va fi
    bubble-ul de active si cu atat mai puternic se va resimti efectul
    cand aceasta criza se va declansa.

    Beneficiind de un dolar cu o dobanda aproape zero, pretul
    aurului a trecut de 1.200 de dolari pe uncie in ziua de 4
    decembrie. Unii investitori cumpara monede cu randament mai
    ridicat, cum ar fi dolarii australieni sau dolarii din Noua
    Zeelanda. Aurul a crescut peste 30 de procente in anul curent, in
    timp ce un index al dolarului american [UUP] a scazut cu mai mult
    de 10 procente in aceeasi perioada. O intrebare de un milion de
    dolari: cand va incepe reversul acestui proces? Acel moment va
    marca urmatorul punct de cotitura in dinamica dolarului.

    http://toniiordache.ro/

  • „Iz za seim piccear“

    Inca o data, trebuie sa constat ca Mircea Geoana, nefiind
    inteligent, isi permite si luxul de a nu fi onest. Vorbind in
    termeni sportivi, el ar fi trebuit sa fie constient, in momentul
    exit-poll, ca “victoria” i se datoreaza prea putin lui insusi. Daca
    ar fi sa-i numaram pe romanii care l-au votat pe Geoana pentru
    Geoana, nu aduna nici 30%, cat a luat in primul tur – a fost votat
    pentru PSD, pentru Crin Antonescu, in speranta pomenilor de la stat
    si, nu in ultimul rand, pentru ca celalalt candidat era Traian
    Basescu. O minima constiinta ar fi trebuit sa-l opreasca de la
    topaiala, imbratisari, maini fluturate pe sus si prezentari de
    cravate chiar si daca ar fi castigat in mod real. Asta nu tine de
    politica, tine de structura umana.

    Cititi editorialul lui Cristian Tudor Popescu pe www.gandul.info

  • Paul Krugman: Teama de frica

    Ce s-a intamplat? Cu siguranta, “centristii” din Senat au stopat
    eforturile de salvare a economiei. Dar pe langa opozitia politica
    pe care o au de infruntat, presedintele Barack Obama si cercul lui
    de apropiati au fost intimidati de povestile de groaza de pe Wall
    Street.

    Uitati-va la contrastul dintre ce spuneau consilierii lui Obama
    in ajunul inaugurarii si ce spune el acum. In decembrie 2008
    Lawrence Summers, care urma sa devina cel mai de vaza economist al
    administratiei, cerea actiuni hotarate. “Multi experti cred ca
    somajul ar putea ajunge la 10% pana la sfarsitul anului viitor”,
    avertiza el. In fata acestei perspective, “sa facem prea putin este
    cu mult mai riscant decat sa facem prea mult”, continua
    Summers.

    Zece luni mai tarziu, somajul ajungea la 10,2%, sugerand ca in
    ciuda avertismentului sau, administratia nu a facut prea multe
    pentru crearea de locuri de munca. Te-ai fi asteptat, deci, la o
    indarjire de a face mai mult.

    Dar intr-un interviu recent pentru Fox News, presedintele a avut
    o atitudine timida si nervoasa cu privire la politica sa economica.
    A vorbit vag despre posibile stimulente fiscale pentru crearea de
    locuri de munca. Dar “este important, totusi, sa recunoastem ca
    daca vom continua sa acumulam datorii chiar in toiul acestei
    reveniri, la un moment dat oamenii ar putea sa-si piarda increderea
    in economia americana intr-un mod care ar putea duce la o recesiune
    cu o traiectorie in forma de W”, continua el.

    Ce? Cum? Cei mai multi economisti cu care discut considera ca
    riscul mare care paste redresarea vine din neadecvarea eforturilor
    guvernamentale: pachetul de stimulare a fost prea mic si va pali
    anul viitor, in timp ce somajul ridicat submineaza increderea
    consumatorilor si pe cea a mediului de afaceri. Acum e destul de
    dificil din punct de vedere politic pentru administratia Obama sa
    puna in practica un al doilea pachet de stimulare la dimensiunile
    necesare. Totusi, presedintele ar trebui sa incerce sa obtina cat
    de mult sprijin pentru economie poate. Tineti cont ca Obama are
    avantajul tribunei de la Casa Alba: este, prin urmare, misiunea lui
    sa convinga America sa faca ceea ce trebuie facut. In loc de asta,
    Obama isi imprumuta glasul celor care spun ca nu mai putem crea noi
    locuri de munca. Si o relatare de pe Politico.com sugereaza ca
    reducerea deficitului, nu crearea de locuri de munca va fi cheia de
    bolta a primului discurs despre starea natiunii al lui Obama. Ce
    s-a intamplat?

    Mi-a luat ceva vreme pana sa-mi revin din toate acestea. Dar
    indoielile exprimate de Obama devin de inteles daca prespunem ca-si
    ia opiniile, direct sau indirect, de pe Wall Street. De cand a
    inceput Marea Recesiune, analistii economici de la unele (nu de la
    toate) firme mari de pe Wall Street au avertizat ca eforturile de a
    lupta cu declinul vor produce rele economice si mai mari. In
    particular, spun ei, nu va amagiti cu actuala capacitate a
    guvernului american de a se imprumuta pe termen lung la dobanzi
    reduse; in orice moment deficitele bugetare pot duce la o prabusire
    a increderii investitorilor si dobanzile vor exploda.

    Si acestei ingrijorari i-a dat glas Obama in interviul de la Fox
    News. Are dreptate sa fie ingrijorat? E drept, cresteri abrupte ale
    dobanzilor pe termen lung s-au mai intamplat in trecut, cel mai
    recent in 1994. Dar in 1994 economia americana crestea cu 300.000
    de locuri de munca pe luna, iar Rezerva Federala crestea incetisor
    dobanzile pe termen scurt. E greu sa vedem ceva asemanator
    intamplandu-se acum, cand economia pierde constant locuri de munca
    si Rezerva Federala n-are niciun gand sa ridice in viitorul
    apropiat dobanzile.

    Un model mai bun, as spune eu, este Japonia anilor ’90, care a
    avut constant deficite bugetare mari, dar si o economie in
    constanta depresiune si unde dobanzile pe termen lung au scazut la
    fel de constant. E foarte posibil ca oficialii administratiei
    americane sa fie terorizati de o amenintare fantomatica – o
    amenintare care exista numai in mintile lor.

    N-ar trebui oare sa ne uitam si la sursa acestor rele? Din cate
    vad eu, analistii care avertizeaza acum cu privire la dobanzile
    care vor creste tind sa fie aceiasi care insistau, la cateva luni
    dupa ce a inceput Marea Recesiune, ca amenintarea cea mai mare care
    paste economia este inflatia. Si sa nu uitam ca Wall Street-ul –
    care a reusit nu stim cum sa nu-si dea seama de cea mai mare bula
    imobiliara din istorie – are un istoric putin sifonat in privinta
    capacitatii de a prezice comportamentul pietelor.

    Totusi, sa recunoastem ca exista unele riscuri ca, daca facem
    mai mult ca sa combatem somajul cu doua cifre, sa subminam
    increderea in pietele de capital. Acest risc trebuie pus in balanta
    cu certitudinea unor suferinte pe scara larga daca nu facem mai
    mult si cu posibilitatea, cum am mai zis, de a pierde increderea in
    randul angajatilor de rand si al mediului de afaceri. Si Summers a
    avut dreptate la inceput: in fata celei mai mari catastrofe de la
    Marea Depresiune incoace este mult mai riscant sa faci prea putin
    decat sa faci prea mult. E trist si nefericit ca administratia
    Obama pare sa fi pierdut din vedere acest adevar.

  • China – o bomba cu ceas

    In timp ce intreaga lume se lupta cu Marea Recesiune, acest
    amestec ciudat de comunism si capitalism, inregistra o crestere
    anuala a PIB-ului de 8,9% in trimestrul al treilea. Ministrul
    Finantelor din SUA – Tim Geithner, afirma ca “China va avea nevoie
    de o schimbare majora a economiei, de la o orientare catre cererea
    externa spre o cerere interna, si de la o crestere economica bazata
    pe investitii externe si export catre o crestere bazata pe consum
    intern”. Permiteti-mi sa fiu sceptic cu privire la miracolul
    economiei chinezesti.

    Majoritatea investitorilor considera China ca cel mai bun model
    existent vreodata, in timp ce unii analisti, inclusiv subsemnatul,
    vad China ca urmatoarea criza majora. In ultimele trei decenii
    economia Chinei s-a supraincalzit, atingand o crestere medie anuala
    de aproximativ 10%. S-au construit mall-uri, magazine de lux si de
    spatii locative fara o cerere reala. Primul ministru Wen Jiabao a
    afirmat in martie 2007, ca “cea mai mare problema cu economia
    Chinei este cresterea economica instabila, dezechilibrata, si
    necoordonata”. In 2009, Guvernul chinez a cheltuit 900 de miliarde
    de dolari pentru stimularea economica la un PIB de 4.300 de
    miliarde de dolari dar cu rezultate mai mici decat estimarile
    initiale.

    Unii sceptici sustin chiar ca PIB-ul oficial din al treilea
    trimestru este supraevaluat. Se pare ca exista unele neconcordante
    in statisticile oficiale chineze. De exemplu, cresterea vanzarilor
    de autoturisme nu se coreleaza cu statisticile consumului de
    benzina. E posibil ca societatile in care actionar este statul sa
    cumpere autovehicule pe care sa le stocheze in parcari gigant cu
    scopul de a induce o crestere economica aparenta. Un alt aspect
    vizat este supracapacitatea.

    De exemplu, chinezii consuma deja mai mult ciment decat restul
    lumii la un loc, si anume o cantitate de 1,4 miliarde de tone pe
    an. In ultimii ani, si-au consolidat capacitatea de productie iar o
    cantitate de 340 milioane de tone – reprezentand consumul din
    Statele Unite, India si Japonia la un loc, devine surplus. In
    concluzie, economia chineza este in pericolul de a produce
    cantitaţi imense de marfuri care vor fi in imposibilitatea de a se
    vinde. Pe de o parte, investitorul George Soros vede China ca cel
    mai mare castigator din criza financiara globala. Pe de alta parte,
    castigatorul Premiului Nobel -Joseph Stiglitz a spus ca economiile
    emergente, inclusiv China, trebuie sa se protejeze impotriva
    dereglarii preturilor la active ca urmare a excesului de
    lichiditati de pe piata.

    Eu cred ca la originia declinului economic din China vor sta
    indicatorii economici supraevaluati si excesul de lichiditati.
    Excedentul de cont curent si euforia investitorilor straini au adus
    un aflux masiv de investitii in China. Pe masura ce dolarul
    american a inceput sa scada, investitorii si-au transferat
    lichiditatile in Extremul Orient. In cazul in care dolarul se va
    intari, cantitati suficiente de lichiditati ar putea parasi China
    si preturile ridicate ale activelor vor scadea alarmant. Ceea ce se
    intampla in China acum, nu se deosebeste de ceea ce s-a intamplat
    pe alte pieţe emergente in trecut.

    Pentru alte subiecte economice precum si pentru participarea la
    o noua initiativa de tranzactionare pe bursele de capital (Desert
    Mirage – Trading Simulation) va astept pe http://toniiordache.ro

    ———–

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o cariera
    de peste doisprezece ani in institutii financiare importante –
    Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a vazut si trait
    criza financiara intr-un fotoliu situat in primul rand. A fost adus
    de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar el si businessul
    romanesc au vorbit limbaje diferite: modelele de afaceri s-au
    dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.

  • Noi ingrediente pentru Chrome

    Oriunde caut informatie din lumea tehnologiei IT, este imposibil
    sa nu dau peste cateva titluri in care figureaza si Google. Desi
    numele companiei a devenit aproape sinonim cu cautarea informatiei,
    foarte putine dintre noutati se refera la motorul de cautare.
    Google alearga in mai multe directii deodata, asa ca in aceeasi
    pagina poti gasi informatii dintre cele mai diverse, incepand cu
    noi proiecte si terminand cu achizitii spectaculoase. În ultima
    vreme am avut parte de toate.

    La capitolul “proiecte noi”, capul de afis este un nou limbaj de
    programare, care se cheama Go. Alegerea numelui este justificata de
    creatori in mai multe feluri, printre care referinta la numele
    companiei si jocul cu acelasi nume. Numai ca oamenii de la
    Mashable.com au remarcat imediat ca deja exista un limbaj de
    programare care se cheama Go si chiar au vorbit cu creatorul
    acestuia, Frank McCabe. Însa Frank nu detine in mod legal numele
    si, intr-un mesaj catre Information Week, se declara chiar incantat
    ca Google a ales acest nume – printre altele, si pentru ca oricum
    nu are resursele necesare pentru un proces. Pe de alta parte,
    fortele pe care le-a adunat Google pentru acest proiect sunt
    impresionante, printre cei implicati numarandu-se Ken Thompson (cel
    care alaturi de Dennis Ritchie a creat sistemul de operare Unix),
    Rob Pike (conducatorul unui proiect de sistem de operare numit Plan
    9) si Robert Griesemer (care a contribuit la compilatorul Java
    HotSpot si la motorul JavaScript V8 care echipeaza browserul
    Chrome). Desigur, Go va fi open source si este foarte probabil ca
    va fi folosit in Android si chiar in sistemul de operare Google
    Chrome (despre care se zvoneste ca va putea fi descarcat in
    urmatoarele saptamani).

    La capitolul “competitie” s-ar incadra o recenta declaratie a
    presedintelui diviziei Enterprise de la Google, Dave Girouard,
    conform careia in cel mult un an Google Docs va putea sa ofere
    functionalitati care sa permita companiilor sa renunte la Microsoft
    Office. Este un semnal clar ca Google va depune eforturi sa aduca
    suita sa de birotica online la un nivel care sa satisfaca cerintele
    uzuale ale majoritati: utilizatorilor, cu atat mai mult cu cat
    sistemul de operare Chrome se va baza in mare masura pe Google Docs
    pentru a furniza aplicatiile esentiale. Girouard nu crede, totusi,
    ca MS Office “va disparea cu desavarsire”, ci mai degraba ca va
    deveni o oferta specializata pentru cei care au nevoie de
    functionalitati speciale – cam cum se pozitioneaza Adobe Photoshop
    fata de nenumaratele programe de editare grafica.

    Însa capitolul “achizitii” este de data aceasta cel mai
    spectaculos: Google cumpara compania Gizmo5. Desigur, datele
    tranzactiei nu au fost publicate, dar se confirma zvonurile despre
    intentia gigantului de a cumpara un mare serviciu de telefonie prin
    internet. Însa acesta nu este Skype, ci principalul rival al
    acestuia. Achizitia vine la mai bine de doi ani dupa ce a cumparat
    serviciul Grand Central, care intre timp a devenit Google Voice.
    Avand in vedere ca serviciul Gizmo este deja integrat cu Google
    Voice, se pare ca Skype se vede pus in fata unui rival de temut,
    mai ales in conditiile in care sistemul Android se raspandeste tot
    mai rapid.

    Este, cu siguranta, greu de rivalizat cu baza de clienti
    detinuta de Skype, chiar daca Voice si Gizmo ofera cateva avantaje
    si facilitati suplimentare. Însa exista ceva special la oferta de
    la Google: se bazeaza pe standarde cu larga raspandire, ceea ce
    face posibila integrarea serviciului de voce (capabil si de video
    sau chat) in noul produs Google Wave (pe care l-am prezentat de
    curand). O astfel de miscare ar face din Wave un serviciu de
    comunicatii unificat si complet, reunind e-mail, mesagerie
    instantanee (compatibila cu majoritatea sistemelor), voce si video.
    Daca mai adaugam aici si posibilitatea de a trimite si primi mesaje
    SMS, precum si accesul la serviciile de telefonie mobila sau fixa
    (ambele disponibile prin Gizmo), ajungem la o oferta de nerefuzat
    pentru foarte multe companii care isi doresc unificarea canalelor
    de comunicatii. Succesul lui Wave este adevarata amenintare pentru
    Skype.

    În cele din urma, toate aceste trei noutati au o legatura
    subterana. Este vorba de sistemul de operare Google Chrome, care
    intentioneaza sa integreze serviciile din internet cu cele de pe
    desktop. Limbajul Go este anume proiectat in acest spirit,
    aplicatiile reunite in Docs ofera deja sincronizare intre
    documentele locale si cele din web, iar Wave reuneste
    comunicatiile. Se pare ca nu mai lipseste nimic.

  • Criza imobiliara (I)

    In America au existat doua bule speculative consecutive si cumva
    conectate: criza dot-com si criza imobiliara. Euforia
    investitorilor in companiile de tehnologie a impins indicele Nasdaq
    la 5.132 de puncte. In octombrie 2002, Nasdaq se tranzactiona la
    1.140 ceea ce insemna un declin bursier de 5 miliarde de
    dolari.

    Mulţi analisti considera ca investitorii care au pierdut in
    criza dot-com si-au transferat banii in investitii imobiliare. Pe
    parcursul ultimului deceniu, au existat unele evenimente care au
    avut un efect major asupra formarii bulei speculative
    imobiliare:

    • iulie 1997: o inlesnire fiscala care permitea scutirea de la
    impozitare a unui castig de 500.000 dolari pe cuplu/250.000 dolari
    pe persona, din vanzarea de imobile. Acest lucru a facut ca in
    2005, 28% dintre imobile sa fie achiziţionate ca investiţii iar 12%
    din cumparari sa reprezinte case de vacanta.

    • noiembrie 2000: Fannie Mae a anuntat ca Departamentul de
    Dezvoltare Urbana i-a solicitat sa aloce 50% din activitatea sa
    familiilor cu venituri scazute, adica 500 de miliarde de dolari
    pana in 2010. Ca urmare, daca in 1994, creditele ipotecare de tip
    subprime se ridicau la 35 miliarde dolari, pana la sfarsitul anului
    2006, creditele subprime au ajuns la un total 600 miliarde
    dolari.

    • 2001 – 2003: Banca Centrala (FED) a redus rata dobanzii de
    referinta de 12 ori, de la 6,5% la 1,0%

    • 2003-2007: FED nu a reusit sa supravegheze si sa reglementeze
    activitatea bancilor si societatilor de creditare, care au
    abandonat standardele de imprumut (carte de munca, verificarea
    veniturilor declarate, reducerea avansului solicitat, scorul de
    creditare, raportul dintre imprumutul acordat si valoarea de piata
    a imobilului). De exemplu, in 2005, valoarea mediana a avansului
    achitat a fost de 2%, iar 43% dintre cumparatori nu a prezentat
    nici un avans.

    Pe langa aceste inlesniri, creditorii ipotecari au creat noi
    produse inovatoare, proiectate pentru a reduce platile debitorilor
    in primii ani de rambursare. Aceste produse au permis debitorilor
    sa cumpere case pe care in mod normal nu si le permiteau, dar au
    adus si un risc suplimentar. Printre aceste produse ipotecare
    ezoterice, as mentiona:

    • Creditul Ipotecar pe 40 de ani- acest produs este similar cu
    un credit pe 30 de ani cu dobanda fixa cu exceptia ca plata se
    extinde pe o perioada extra de 10 ani

    •-Creditul Ipotecar – Doar Dobanda – permite clientului sa
    plateasca doar dobanda pentru o perioada de inceput (perioada de
    graţie)

    • Creditul Ipotecar – Amortizare Negativa – permite unui
    cumparator sa achite mai puţin decat plata lunara, reprezentata de
    rata plus dobanda, iar diferenta dintre plata lunara integrala si
    suma platita se adauga la soldul creditului

    • Creditul Ipotecar Mixt pe Termen Scurt – asemanator creditului
    ipotecar cu dobanda variabila (ARM), cu o dobanda fixa pe o
    perioada limitata urmata de o dobanda variabila
    Un nou episod din istoricul crize imobiliare va aparea saptamana
    viitoare.

    Informatii suplimentare precum si detalii referitoare la
    lansarea unei noi initiative Trading Simulation le regasiti pe
    http://toniiordache.ro

    ———–

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
    cariera de peste doisprezece ani in institutii financiare
    importante – Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan, Fortis sau RBC a
    vazut si trait criza financiara intr-un fotoliu situat in primul
    rand. A fost adus de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar
    el si businessul romanesc au vorbit limbaje diferite: modelele de
    afaceri s-au dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.

  • E bine sa fii rege

    Dobanda pe anul trecut s-a ridicat la suma de 452 miliarde de
    dolari, reprezentand cea mai mare categorie de cheltuieli federale
    dupa bugetul sanatatii si cel al apararii.
    Care sunt motivele economice din spatele deciziei de cumparare a
    titlurilor emise de guvernul american? Exista mai multe entitati
    care cumpara titlurile de stat americane: fonduri mutuale, guverne
    straine, investitori individuali, fonduri de pensii, fonduri de
    hedging si chiar banci centrale.

    China detine aproximativ 739 miliarde dolari din datoria SUA,
    Japonia detine aproximativ 635 miliarde dolari in timp ce un numar
    de alte tari (inclusiv Marea Britanie, Brazilia si Rusia) detin
    peste 100 miliarde dolari din datoria SUA. Recent, chiar si banca
    centrala americana (FED) a anuntat un plan de achiziţionare a 1,2
    mii de miliarde dolari in obligaţiuni guvernamentale si ipotecare.
    Iata si entitatile care detin in prezent cele 11 bilioane dolari
    din datoria SUA:

    De ce exista un astfel de apetit pentru obligatiunile
    guvernamentale americane? Principalul motiv – titlurile de stat
    emise de SUA sunt considerate cele mai sigure si cele mai lichide
    investitii din lume. Daca sunteti un guvern strain si doriti sa
    plasati 50 de miliarde de dolari, ce opţiuni aveti cand toleranta
    fata de risc este zero? Va ganditi la investitii in valuta, aur,
    petrol sau actiuni? Cel mai probabil, astfel de investitii desi
    lichide se pot dovedi a fi foarte volatile. Atunci va ganditi la
    investitii imobiliare? Ele s-au dovedit a fi destul de nelichide si
    volatile. Daca doriţi un somn fara griji, veti alege titurile de
    stat americane. De ce altceva ar fi atat de dorite aceste titluri
    de stat, chiar si cand randamentul este extrem de redus sau chiar
    inexistent? Fiindca in acest moment investitorii sunt interesaţi in
    conservarea capitalului.

    Se va pierde vreodata apetitul pentru titlurile de stat americane?
    Este o posibilitate. Ar fi un scenariu apocaliptic pentru guvernul
    SUA, si ar duce probabil la hiperinflaţie. In cazul in care China
    ar decide sa realocheze o mare parte din portofoliul de dolari in
    euro, declinul dolarului ar provoca pierderi masive la banca
    centrala a Chinei. O devaluare de 20% a dolarului in fata Yuanului
    ar costa China mai bine de o suta de miliarde de dolari. Se stie ca
    atunci cand un debitor datoreaza bancii o suma incredibil de mare,
    datoria devine problema bancii.
    Va veni o zi cand SUA isi va achita datoria, sau se va inlocui la
    infinit vechile datorii cu datorii noi? Parerea mea o regasiti
    pe

    Cititi mai multe pe http://toniiordache.ro