BusinessMagazin

Tag: context

  • Dolarul american a ajuns la nivelul minim din ultimele 11 luni. Euro a crescut

    Republicanii au abandonat efortul de a înlocui Obamacare, dar nu au pregătită o alternativă. Preşedintele Statelor Unite a susţinut, în timpul campaniei, că sistemul de sănătate al administraţiei Obama trebuie înlocuit, dar după şase luni de la preluarea majorităţii, republicanii au stabilit că nu pot face acest lucru, potrivit Financial Times.

    Dolarul a pierdut teren în faţa majorităţii monedelor din G-10. Lira sterlină s-a devalorizat în raport cu dolarul, în contextul în care inflaţia din Marea Britanie a încetinit, în mod neaşteptat, în iunie, în timp ce euro a crescut înainte de întâlnirea Băncii Mondiale Europene de joi.

    Euro a crescut cu 0,9% până la 1,1576 dolari, iar lira a scăzut cu 0,2% până la 1,3012 dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: 7 din 10 români practică agricultura urbană; 50% aleg balconul pentru această activitate

    Dintre aceştia, peste jumătate aleg să cultive verdeţuri (57% respondenţi), în timp ce 39% cultivă fructe, iar 27% cultivă legume, unii combinând mai multe tipuri. Plantele cel mai des cultivate de români în urban sunt căpşunile (25%), lămâile (20%), urmate de roşii, cartofi, pătrunjel, cimbru şi rozmarin. Balconul este locul preferat pentru agricultură urbană de aproape 50% dintre români, în timp ce 14% cultivă în faţa blocului, 8% la periferia oraşului, iar restul nu găsesc un loc în oraş, orientându-se spre parcele din afara acestuia.

    În această direcţie, Kaufland România r lansează prima reţea de grădini urbane comunitare, transformându-şi acoperişurile, exteriorul parcărilor şi al magazinelor în spaţii verzi cultivate cu legume, fructe, arbuşti, plante aromatice şi flori, care pot fi folosite de comunitate. Proiectul „Grădinescu” constă într-o reţea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperişurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor şi două în şcoli din Capitală.

    Primul magazin Kaufland cu acoperişul şi exteriorul deja transformate în grădini urbane este cel din bd-ul Bucureştii Noi, iar până la toamnă vor fi dotate şi cele din strada Barbu Văcărescu, din cartierele Tudor Vladimirescu, Apărătorii Patriei şi din şcoli.  Prima grădină urbană amenajată din cadrul magazinului din Bd-ul Bucureştii Noi are 2300 mp şi este destinată pentru a fi folosită de către comunitate. De aceea, Kaufland România lansează o invitaţie oamenilor din vecinătatea magazinului să vină să îşi adopte propria parcelă de grădină pe care să o îngrijească, sub îndrumarea specialiştilor de la Institutul partener, devenind astfel un membru al familiei „Grădinescu”. De asemenea, grădina va deservi şi ca spaţiu de învăţare pentru şcolile şi grădiniţele din zonă. . Pe lângă rolul estetic şi educativ, grădinile de pe acoperiş şi din exteriorul parcărilor aduc şi avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului şi reducerea poluării, a zgomotelor şi reglarea umidităţii.

    „Proiectul de grădini urbane „Grădinescu” oferă bucureştenilor posibilitatea de a se bucura de spaţii verzi aparent nefolosite în Capitală. Am identificat în 4 magazine Kaufland din Bucureşti spaţii pentru grădini, astfel încât elevii, vecinii şi toţi cei interesaţi să aibă un loc unde îşi pot cultiva o roşie, verdeaţă, să aibă grijă de flori şi plante, sau pur şi simplu să poată sta la iarbă verde. Suntem mândri de acest proiect pe care îl lansăm astăzi împreună cu ICPR şi vă invităm să ne bucurăm de aceste spaţii verzi”, declară Katharina Scheidereiter, responsabil CSR Kaufland România.

  • Situaţie DRAMATICĂ: În anul 2060 România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin

    Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va avea cu aproape 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060. Care este speranţa de viaţă şi unde trăiesc cei mai mulţi români

    Vârsta medie a depăşit pragul de 40 ani, atingând nivelul de 41,5 ani la 1 ianuarie 2016. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit an de an, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani şi creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 80,2 (la 1 ianuarie 2003) la 112,1 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere (la 1 ianuarie 2016), precizează Institutul Naţional de Statistică (INS) într-un comunicat transmis marţi cu ocazia zilei mondiale a populaţiei.

    La 1 ianuarie 2016, populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10,11 milioane de persoane care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • DB Global Technology din Bucureşti a ajuns la 800 de persoane. Germanii vor să mai angajeze încă 200 până la finalul anului

    Compania va continua să îşi extindă echipa şi îşi propune să ajungă la 1.000 de angajaţi până la finalul anului. În prezent, peste 75% dintre membrii echipei DB Global Technology fac parte din generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 23 şi 35 de ani).

    În contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank, DB Global Technology va continua să se concentreze pe extinderea echipelor sale de programare, testare şi analiză de business.

    „Prima jumătate a anului 2017 a adus o creştere a numărului, dimensiunii şi complexităţii proiectelor internaţionale pe care echipa din Bucureşti le coordonează şi la care contribuie. Această tendinţă se va menţine şi va extinde gama de activităţi în care centrul nostru este implicat şi, odată cu aceasta, şi nivelul abilităţilor angajaţilor noştri”, a spus Marian V. Popa, Director General al DB Global Technology

  • De ce banii NU aduc fericirea. Explicaţia unui psiholog

    Opinie de Simona Ispas, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician

    Legătura dintre venit şi satisfacţie.

    Timothy A. Judge (http://www.timothy-judge.com/), un profesor de la Universitatea din Florida, a publicat în 2010 o metaanaliză ce s-a centrat pe relaţia dintre banii primiţi de angajaţi si satisfacţia lor la locul de muncă.

    Rezultatele sunt surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu si satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.

    De ce se întâmplă acest lucru? Un posibil răspuns ar fi modul în care oamenii se adaptează la context. Spre exemplu, chiar dacă un angajat poate fi extrem de satisfăcut imediat după ce primeşte o mărire de salariu sau se angajează pe un post foarte bine plătit, cu timpul se va obişnui cu noul statut financiar şi va începe să se concentreze pe alte aspecte, precum beneficiile, relaţiile cu colegii sau cu supervizorul, birocraţia etc. La fel, un angajat cu venit scăzut se va obişnui cu nivelul său salarial şi se va concentra, la rândul sau, pe alte arii care îi pot aduce satisfacţie.

    Ce altceva poate aduce satisfacţie angajaţilor?

    Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare. Din contră, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie.

    Ce pot să fac pentru angajaţii mei?

    Chiar dacă la prima vedere pare că salariul nu contează, lucrurile nu sunt atât de simple. Organizaţiile trebuie să găsească un echilibru optim: dacă salariul nu este puternic asociat cu satisfacţia angajaţilor, acest lucru nu înseamnă că banii nu sunt un motivator puternic.

    În acest sens, există o serie de măsuri pe care organizaţiile le-ar putea lua în considerare pentru a menţine ridicat nivelul de satisfacţie a angajaţilor. În primul rând, pot fi avute în vedere alte arii care conduc la un nivel ridicat de satisfacţie: traininguri pentru angajaţi şi manageri cu privire la comunicare şi feedback, crearea unui mediu de lucru primitor, oferirea de beneficii suplimentare (spre exemplu abonamente la săli de fitness, acces la servicii medicale private) sau menţinerea unei atitudini deschise faţă de un program flexibil, în măsura în care acest lucru este posibil.

    Şi mai interesant pentru organizaţii este că gradul de satisfacţie a angajaţilor depinde de venit în măsura în care venitul persoanei e diferit de al celorlalţi. Cu alte cuvinte, dacă un angajat primeşte un salariu mai mare ca urmare a creşterii economice naţionale, împreună cu majoritatea celorlalţi oameni, nivelul său de satisfacţie nu va creşte. Dacă, pe de altă parte, este plătit sub nivelul colegilor săi, atunci nivelul său de satisfacţie va fi substanţial scăzut, ca urmare a acestei discrepanţe.

    De aceea, organizaţiile trebuie să acorde importanţă corectitudinii plăţilor acordate, astfel încât să nu existe diferenţe majore între angajaţi cu atribuţii similare şi care performează la fel. De asemenea, salariul trebuie în mod constant raportat la nivelul pieţei – dacă nivelul general de salarizare creşte, un angajat care este plătit la fel ca la început va avea un nivel de satisfacţie din ce în ce mai scăzut

    De ce contează satisfacţia angajaţilor?

    Satisfacţia este un construct asociat cu măsura în care angajaţii decid să îşi dea demisia de la locul de muncă. Practic, e o probabilitate mai mare ca angajaţii nemulţumiţi să plece.

    Mai mult, există o probabilitate mai scăzută de a lipsi în mod frecvent de la serviciu în cazul angajaţilor satisfăcuţi, precum şi o probabilitate mai scăzută de a fi implicaţi în accidente de muncă.

    Poate cel mai important, angajaţii cu un nivel ridicat de satisfacţie au o stare de sănătate fizică şi psihică mai bună decât colegii lor mai puţin satisfăcuţi.

    Per ansamblu, toate aceste urmări se traduc în costuri pentru organizaţie. Din acest motiv, creşterea nivelului de satisfacţie a angajaţilor este de ajutor pentru organizaţie, nu doar pentru indivizi.

    Cum pot eu să contribui?

    Chiar dacă au fost făcute cercetări privind satisfacţia angajaţilor, multe lucruri sunt încă necunoscute. Mai mult, majoritatea cercetărilor sunt efectuate pe populaţia din SUA sau Europa de Vest, iar concluziile acestora pot să nu fie valabile pentru alte ţări.

    Dacă vrei să contribui, îţi poţi dedica 10 minute din timpul tău pentru a completa o serie de chestionare (https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSd4P-DpXFWKAyKHzROEzFYXI3NnbNymnooTAVNq7L3V3oISyg/viewform?usp=sf_link)  care pot ajuta cercetătorii sa înţeleagă mai bine acest fenomen la nivel naţional.

    Simona Ispas este doctorand al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician. Interesele sale de cercetare sunt sănătatea ocupaţională, influenţa factorilor de mediu asupra sănătăţii fizice şi psihice şi evoluţionismul.

  • Studiu Creditinfo: companiile din România au pierdut 90.000 de salariaţi

    Majoritatea covârşitoare a companiilor din România (91,5%) o reprezintă micro-întreprinderile, adică au cel mult 9 angajaţi, 8,19% au între 10 şi 49 de angajaţi, 1,49% au între 50 şi 249 de angajaţi, iar 0,29% (puţin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajaţi. Totul, în contextul în care numărul companiilor înregistrate în România care au desfăşurat activitate a crescut cu 19.000 faţă de anul precedent, ajungând la 556.000, faţă de 537.000 în 2015. A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei în anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei în anul 2016, se mai arată în studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de până la 2 milioane lei este de 91%, într-o uşoară creştere faţă de anii precedenţi. A scăzut în schimb ponderea companiilor care au înregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% în anul 2015 la 0,5% anul trecut. 

    Totuşi, deşi sunt mai puţine companii şi au mai puţini salariaţi, profitul înregistrat de ele se află pe un trend crescător: 96 de miliarde lei în 2016, faţă de 89 de miliarde în 2015 şi 83 de miliarde în 2014. Totodată, pierderile înregistrate de companiile româneşti au fost din ce în ce mai mici în ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei în 2014, la 44 miliarde în 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

    „Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obţinut de acestea, cât şi atunci când în ecuaţie este introdusă şi pierderea înregistrată la nivel naţional. Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creşterea profitului şi cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea acestora să se dubleze în anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explică Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

  • Simona Ispas, psiholog clinician: Este satisfacţia angajaţilor o măsură a salariului?

    Opinie de Simona Ispas, doctorand, membru în grupul de lucru în sănătate ocupaţională al facultăţii de psihologie şi ştiinţele educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician

    Legătura dintre venit şi satisfacţie.

    Timothy A. Judge (http://www.timothy-judge.com/), un profesor de la Universitatea din Florida, a publicat în 2010 o metaanaliză ce s-a centrat pe relaţia dintre banii primiţi de angajaţi si satisfacţia lor la locul de muncă.

    Rezultatele sunt surprinzătoare: angajaţii extrem de bine plătiţi nu sunt cu mult mai satisfăcuţi de locul lor de muncă decât cei prost plătiţi. Mai mult, relaţia dintre salariu si satisfacţia faţă de plata primită nu este extrem de puternică. Cu alte cuvinte, persoanele plătite bine sunt doar cu puţin mai mulţumite de salariul lor decât cele prost plătite.

    De ce se întâmplă acest lucru? Un posibil răspuns ar fi modul în care oamenii se adaptează la context. Spre exemplu, chiar dacă un angajat poate fi extrem de satisfăcut imediat după ce primeşte o mărire de salariu sau se angajează pe un post foarte bine plătit, cu timpul se va obişnui cu noul statut financiar şi va începe să se concentreze pe alte aspecte, precum beneficiile, relaţiile cu colegii sau cu supervizorul, birocraţia etc. La fel, un angajat cu venit scăzut se va obişnui cu nivelul său salarial şi se va concentra, la rândul sau, pe alte arii care îi pot aduce satisfacţie.

    Ce altceva poate aduce satisfacţie angajaţilor?

    Satisfacţia la locul de muncă nu este legată doar de nivelul de salarizare. Din contră, angajaţii raportează un nivel mai crescut de satisfacţie atunci când sunt trataţi corect de către supervizori sau când primesc feedback pozitiv, când beneficiază de echipamentele necesare să-şi îndeplinească atribuţiile cu succes sau când au un spaţiu adecvat de lucru. Mai mult, atunci când angajaţii simt că munca lor contează, că meritele lor sunt recunoscute sau că îşi pot folosi abilităţile, ei raportează un nivel mai crescut de satisfacţie.

    Ce pot să fac pentru angajaţii mei?

    Chiar dacă la prima vedere pare că salariul nu contează, lucrurile nu sunt atât de simple. Organizaţiile trebuie să găsească un echilibru optim: dacă salariul nu este puternic asociat cu satisfacţia angajaţilor, acest lucru nu înseamnă că banii nu sunt un motivator puternic.

    În acest sens, există o serie de măsuri pe care organizaţiile le-ar putea lua în considerare pentru a menţine ridicat nivelul de satisfacţie a angajaţilor. În primul rând, pot fi avute în vedere alte arii care conduc la un nivel ridicat de satisfacţie: traininguri pentru angajaţi şi manageri cu privire la comunicare şi feedback, crearea unui mediu de lucru primitor, oferirea de beneficii suplimentare (spre exemplu abonamente la săli de fitness, acces la servicii medicale private) sau menţinerea unei atitudini deschise faţă de un program flexibil, în măsura în care acest lucru este posibil.

    Şi mai interesant pentru organizaţii este că gradul de satisfacţie a angajaţilor depinde de venit în măsura în care venitul persoanei e diferit de al celorlalţi. Cu alte cuvinte, dacă un angajat primeşte un salariu mai mare ca urmare a creşterii economice naţionale, împreună cu majoritatea celorlalţi oameni, nivelul său de satisfacţie nu va creşte. Dacă, pe de altă parte, este plătit sub nivelul colegilor săi, atunci nivelul său de satisfacţie va fi substanţial scăzut, ca urmare a acestei discrepanţe.

    De aceea, organizaţiile trebuie să acorde importanţă corectitudinii plăţilor acordate, astfel încât să nu existe diferenţe majore între angajaţi cu atribuţii similare şi care performează la fel. De asemenea, salariul trebuie în mod constant raportat la nivelul pieţei – dacă nivelul general de salarizare creşte, un angajat care este plătit la fel ca la început va avea un nivel de satisfacţie din ce în ce mai scăzut

    De ce contează satisfacţia angajaţilor?

    Satisfacţia este un construct asociat cu măsura în care angajaţii decid să îşi dea demisia de la locul de muncă. Practic, e o probabilitate mai mare ca angajaţii nemulţumiţi să plece.

    Mai mult, există o probabilitate mai scăzută de a lipsi în mod frecvent de la serviciu în cazul angajaţilor satisfăcuţi, precum şi o probabilitate mai scăzută de a fi implicaţi în accidente de muncă.

    Poate cel mai important, angajaţii cu un nivel ridicat de satisfacţie au o stare de sănătate fizică şi psihică mai bună decât colegii lor mai puţin satisfăcuţi.

    Per ansamblu, toate aceste urmări se traduc în costuri pentru organizaţie. Din acest motiv, creşterea nivelului de satisfacţie a angajaţilor este de ajutor pentru organizaţie, nu doar pentru indivizi.

    Cum pot eu să contribui?

    Chiar dacă au fost făcute cercetări privind satisfacţia angajaţilor, multe lucruri sunt încă necunoscute. Mai mult, majoritatea cercetărilor sunt efectuate pe populaţia din SUA sau Europa de Vest, iar concluziile acestora pot să nu fie valabile pentru alte ţări.

    Dacă vrei să contribui, îţi poţi dedica 10 minute din timpul tău pentru a completa o serie de chestionare (https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSd4P-DpXFWKAyKHzROEzFYXI3NnbNymnooTAVNq7L3V3oISyg/viewform?usp=sf_link)  care pot ajuta cercetătorii sa înţeleagă mai bine acest fenomen la nivel naţional.

    Simona Ispas este doctorand al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti, precum şi psiholog clinician. Interesele sale de cercetare sunt sănătatea ocupaţională, influenţa factorilor de mediu asupra sănătăţii fizice şi psihice şi evoluţionismul.

  • Oficial rus: Moscova va reacţiona dur la provocările Chişinăului la adresa diplomaţilor săi

    “Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă”, a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial rus: Moscova va reacţiona dur la provocările Chişinăului la adresa diplomaţilor săi

    “Suntem gata să interacţionăm cu toate forţele politice care gândesc constructiv şi lucid, inclusiv cu toate structurile de stat. Însă vom reacţiona în continuare dur şi adecvat la provocări similare cu cea recentă”, a avertizat oficialul rus într-un interviu acordat publicaţiei Izvestia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro