BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Pedeapsa lui Dan Voiculescu, cea mai aspră dată unui fost demnitar al ultimilor 25 de ani. TOPUL condamnărilor

    Majoritatea condamnărilor din dosarelor unor foşti miniştri sau parlamentari au fost pronunţate în dosare instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

    Iată cum ar arăta un clasament alcătuit în ordinea descrescătoare a numărului anilor de detenţie:

    1. Dan Voiculescu, fost senator: 10 ani pentru spălare de bani

    2-3. Cătălin Voicu, fost senator: şapte ani pentru trafic de influenţă şi fals în înscrisuri

    Ioan Avram Mureşan, fostul ministru al Agriculturii: şapte ani pentru deturnare de fonduri

    4-6. Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor: cinci ani pentru complicitate la abuz în serviciu

    Emilian Cutean, fost deputat: cinci ani pentru fraudă

    Virgil Pop, fost deputat: cinci ani pentru trafic de influenţă

    7. Adrian Năstase, fost premier: patru ani pentru şantaj şi luare de mită

    8. George Copos, fost senator şi fost ministru: trei ani şi opt luni pentru evaziune fiscală

    Virgil Pop a fost primul parlamentar condamnat la închisoare cu executare, iar Relu Fenechiu, primul ministru în funcţie trimis în detenţie printr-o decizie definitivă a instanţei.

    Cea mai mare pedeapsă dispusă într-un dosar al DNA, 16 ani de închisoare, a fost primită de Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL “Henri Coandă”, acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri.

     

  • Condamnarea lui Dan Voiculescu, relatată în presa internaţională

    • Agenţia France Presse scrie că ”un mogul media român şi informator secret al comunismului a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă asupra statului”.

    Voiculescu a negat în mod repetat acuzaţiile, spunând că este o victimă a răzbunării preşedintelui de centru dreapta Traian Băsescu.

    În 2009, Voiculescu era unul dintre cei mai bogaţi trei români, cu o avere estimată la 1,5-1,6 miliarde de euro, mai scrie AFP.

    • Global Post: Politicianul român Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru corupţie

    Omul de afaceri şi fondatorul partidului Conservator Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare într-un caz de corupţie. Procesul a fost în atenţia presei şi a publicului timp de 6 ani, iar Voiculescu este cea mai influentă persoană publică condamnată, după fostul premier Adrian Năstase.

    • Business Review: Mogulul media român Dan Voiculescu, condamnat la 10 ani de închisoare

    Verdictul istoric vine după ani de proceduri judiciare, amânări, manevre politice şi atacuri media. Cazul a început în 2008 şi o instanţă inferioară a dat deja o sentinţă de 5 ani, care a fost contestată cu apel.

    Alţi 12 oameni implicaţi în acest caz au primit sentinţe de până la 8 ani de închisoare.

    • ABC News: Mogul român, condamnat la 10 ani de închisoare pentru fraudă

    Dan Voiculescu şi alţi şase inculpaţi au fost condamnaţi la închisoare pentru fraudă. Deoarece Voiculescu are peste 60 de ani, va putea fi eliberat după ce va executa o treime din pedeapsă.

    Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare într-un dosar de corupţie ce a presupus privatizarea unui institut agricol român, faptă care a prejudiciat statul cu 60 de milioane de euro.

    Curtea de Apel a decis confiscarea terenurilor Antena 1, Antena 3 şi ale grupului Grivco, deţinute de Voiculescu, dar şi blocarea conturilor sale.

    Condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul ICA a fost relatată şi de Associated Press, Daily Mail, Huffington Post şi de ORF (Österreichischer Rundfunk, furnizorul public de televiziune din Austria).

    Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, vineri, la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), potrivit deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti.

    Voiculescu a primit pedeapsa maximă prevăzută în noul Cod penal, legea mai favorabilă în cazul său.

    Totodată, lui Voiculescu i se interzic mai multe drepturi, printre care dreptul de a fi ales, timp de cinci ani.

    Prin această sentinţă, Curtea de Apel i-a dublat lui Voiculescu pedeapsa dată de Tribunalul Capitalei la fondul procesului.

    Sediul posturilor Antena şi cel al grupului de firme Grivco vor fi confiscate, a dispus vineri Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia definitivă dată în dosarul ICA.

    Totodată, magistraţii de la CAB au decis să îi confişte lui Voiculescu şi penthouse-ul din Şoseaua Kiseleff şi au pus sechestru pe mai multe imobile şi conturi bancare ale acestuia.

    De asemenea, judecătorii au pus sechestru asigurator pe mai multe imobile apaţinând celorlalţi inculpaţi.

     

  • CRONOLOGIE: Dosarul ICA, finalizat după nouă ani

    Dosarul privind privatizarea ICA, prin achiziţionarea de către grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu, a pachetului majoritar de acţiuni al institutului, în 2003, a fost deschis de Parchetul instanţei supreme, în urma unei sesizări formulate de Corpul de control al Ministerului Agriculturii.

    Acestea sunt cele mai importante repere cronologice ale dosarului:

    10 iunie 2005 – Parchetul instanţei supreme dispune neînceperea urmăririi penale în dosarul ICA; procurorul îşi motivează soluţia arătând că faptele constatate în raportul Corpului de control al Ministerului Agriculturii nu erau prevăzute de legea penală.

    7 martie 2007 – La DNA este înregistrată o plângere anonimă care făcea trimitere la articolul publicat într-un cotidian central, al cărui titlu era “Moralistul Voiculescu tunde 40 de milioane de euro în afacerea institutului de cercetări alimentare”.

    4 decembrie 2008 – Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane printre care fostul ministru al telecomunicaţiilor Sorin Pantiş, este trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind privatizarea ICA. Procurorii DNA susţin că privatizarea frauduloasă a institutului a fost făcută în folosul lui Voiculescu, ea fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu suma de peste 7,7 milioane de euro.

    6 ianuarie 2009 – La Tribunalul Bucureşti are loc primul termen de judecată în dosarul ICA. La acest prim termen, instanţa Tribunlului Bucureşti a constatat lipsa de apărare pentru Dan Voiculescu şi un viciu de procedură în cazul lui Gheorghe Sin, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor a ICA, dispunând amânarea discuţiilor în dosarul privind privatizarea institutului.

    3 martie 2009 – Dosarul este mutat la instanţa supremă, după ce procurorii DNA au cerut acest lucru având în vedere că, în decembrie 2008, la doar câteva zile distanţă după trimiterea lui Dan Voiculescu în judecată, el redevine parlamentar.

    29 iunie 2012 – Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) trimit dosarul înapoi la Tribunalul Bucureşti după ce Dan Voiculescu îşi dă demisia din Senat. Drept efect al demisiei, instanţa supremă admite ca nu mai este competentă să judece dosarul.

    18 iulie 2012 – Tribunalul Bucureşti reia dezbaterile în dosarul privatizării ICA.

    20 decembrie 2012 – Ca urmare a faptului că Dan Voiculescu este din nou ales senator – în 9 decembrie – Tribunalul Bucureşti nu mai este competent să judece cauza. Astfel, dosarul ajunge pentru a doua oară pe masa magistraţilor de la instanţa supremă.

    31 ianuarie 2013 – Are loc primul termen la ICCJ. Din completul de judecată fac parte judecătorii Cristina Rotaru, Ioana Bogdan şi Ionuţ Matei, adică exact magistraţii care l-au condamnat în primă instanţă pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul “Trofeul Calităţii”.

    5 februarie 2013 – Pentru a treia oară, dosarul ajunge la Tribunalul Bucureşti, după ce Dan Voiculescu demisionează din funcţia de senator, iar ICCJ nu mai este competentă să judece acest proces.

    26 septembrie 2013 – Dan Voiculescu este condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, însă decizia Tribunalului Bucureşti nu a fost definitivă. Tot în primă instanţă, directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi şi fostului ministru Sorin Pantiş au primit câte şase ani de închisoare cu executare. Ceilalţi inculpaţi, în număr de 12 – pentru că cel de-al 13-lea, Gheorghe Domnişoru, a decedat în 19 martie 2013 – au primit pedepse între cinci şi şase ani de închisoare cu executare.

    7 martie 2014 – Are loc primul termen, în apel, al procesului, la Curtea de Apel Bucureşti.

    29 aprilie 2014 – Judecarea cauzei este amânată după ce preşedintele completului, judecătorul Stan Mustaţă, este ridicat de procurorii DNA şi dus la audieri, chiar în ziua procesului.

    1 iulie 2014 – Are loc primul termen de judecată, cu un nou complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, cei care, după doar patru înfăţişări, au dat sentinţa definitivă în acest caz.

    8 august 2014 – Dan Voiculescu este condamnat definitiv în dosarul privind privatizarea ICA la 10 ani de închisoare cu executare. Fostul Ministrul Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de 7 ani de detenţie, iar Gheorghe Mencinicopschi de 8 ani.

  • Cristi Borcea a ajuns din nou la spital pentru investigaţii medicale de specialitate

     Cristian Borcea este încarcerat la Penitenciarul Poarta-Albă şi a fost adus, miercuri, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde va fi supus unor investigaţii medicale şi nu va rămâne internat.

    “Cristian Borcea a fost prezentat la Spitalul Judeţean Constanţa pentru o serie de investigaţii medicale amănunţite. Acesta nu a acuzat o stare de sănătate rea, dar are probleme cardiace mai vechi şi a fost transportat la spital pentru o serie de analize şi investigaţii ce nu pot fi realizate în reţeaua sanitară a penitenciarelor. Nu va rămâne internat, la finalizarea procedurilor urmând să se întoarcă în penitenciar”, au precizat reprezentanţii Penitenciarului-spital de la Poarta Albă.

    Directorul medical al Spitalului Judeţean Constanţa, dr. Mihnea Avram, a spus că analizele care i-au fost făcute au ieşit bine, iar Cristian Borcea se va întoarce la Poarta Albă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia, condamnată la Haga să plătească 50 de miliarde de dolari acţionarilor Iukos

     “Atacul contra Iukos a fost motivat politic”, a subliniat Tim Osborne, directorul acţionarului GMI, înconjurat de avocaţi, care au subliniat într-o conferinţă de presă că această decizie este fără precedent în istoria justiţiei comerciale internaţionale.

    După aproape zece ani de la prăbuşirea Iukos, care era la acea vreme numărul unu în domeniul petrolului în Rusia, Curtea de Arbitraj a dat un verdict “istoric şi unanim”, la capătul a “zece ani de luptă”, şi-a exprimat satisfacţia Emmannuel Gaillard, unul dintre avocaţii GMI şi altor doi reclamanţi.

    Ctiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO condamnă Polonia pentru “complicitate” în cazul închisorilor CIA

     Varşovia a fost condamnată pentru rolul său în actele de tortură la care au fost supuşi, pe teritoriul său între 2002 şi 2003, un palestinian şi un saudit, înainte de a fi transferaţi la baza americană de la Guantanamo, unde sunt deţinuţi şi în prezent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O actriţă americană, condamnată la 18 ani de închisoare, pentru scrisori cu ricină adresate lui Obama

     Shannon Guess Richardson, o actriţă texană în vârstă de 35 de ani, arestată în urmă cu un an, şi-a recunoscut vinovăţia în decembrie, în momentul în care a fost acuzată pentru posesie de ricină, o otravă pe care dorea “să o utilizeze ca o armă”.

    Ea a fost acuzată apoi că a trimis trei scrisori conţinând ricină şi ameninţări preşedintelui Statelor Unite, primarului din New York Michael Bloomberg şi fostului preşedinte al comitetului contra armelor de foc ilegale Mark Glaze.

    Actriţa a fost condamnată la 216 luni de închisoare şi o amendă de peste 367.000 de dolari, potrivit unor documente judiciare.

    Shannon Guess Richardson a efectuat mai multe cumpărături online în aprilie şi mai 2013 ce vizau produse destinate producerii de ricină, o substanţă letală dacă este ingerată, inhalată sau injectată şi împotriva căreia nu există un antidot.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opt tineri din Iran, condamnaţi la închisoare pentru activităţi împotriva regimului pe Facebook

     Cei opt tineri, a căror identitate nu a fost dezvăluită, au fost condamnaţi la închisoare pentru “activităţi împotriva securităţii naţionale, propagandă împotriva regimului, insulte la adresa valorilor religioase şi liderilor iranieni”, potrivit presei, care nu prezintă detalii privind aceste activităţi.

    Cei opt tineri condamnaţi provin din oraşele Yazd, Chiraz, Abadan, Kerman şi Teheran. Ei pot contesta decizia tribunalului revoluţionar.

    Reţelele sociale, în special Facebook şi Twitter, sunt interzise în Iran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea care elimină pensiile speciale ale magistraţilor condamnaţi pentru corupţie a fost promulgată

     Potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

    Este vorba despre legea care prevede eliminarea pensiilor speciale ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie.

    Proiectul de lege a trecut tacit de Camera Deputaţilor, în data de 22 octombrie 2013, a ajuns ulterior la Senat, unde a fost amânat în mai multe rânduri.

    Legea a fost adoptată de plenul Senatului în data de 18 iunie, cu 98 de voturi ”pentru”, un vot ”împotrivă” şi o abţinere şi prevede că nu beneficiază de pensia de serviciu şi de indemnizaţie judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie sau fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bărbatul judecat pentru uciderea omului de afaceri Abel Apostol, condamnat la 13 ani de închisoare

    Preşedintele Tribunalului Caraş-Severin, Rustin Ceasc, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, joi seară, Adrian Buleu, judecat pentru uciderea, la Arad, a omului de afaceri Abel Apostol a fost condamnat la 13 ani de închisoare cu executare şi la plata unor daune materiale în valoare de 45.000 de lei şi a unor daune morale de 100.000 de euro, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Chiar eu am judecat acest proces. Trimiterea în judecată a fost făcută pentru omor şi distrugere. S-a încercat schimbarea încadrării, însă s-a respins. Am condamnat astfel inculpatul, pe Adrian Buleu, la 13 ani de închisoare pentru omor şi trei ani de închisoare pentru distrugere. S-a făcut contopire de pedepse pe vechiul Cod şi a rezultat pedeapsa de 13 ani de închisoare cu executare”, a declarat Rustin Ceasc.

    Potrivit sursei citate, Adrian Buleu are de plătit şi daune morale şi materiale.

    ”Pe latura civilă am acordat daune materiale în valoare de 45.000 de lei şi daune morale de câte 50.000 de euro pentru soţia şi fiul major al lui Abel Apostol. Ei solicitaseră iniţial câte 500.000 de euro, fiecare. Aceste sume urmează să fie plătite de Adrian Buleu”, a spus Rustin Ceasc.

    Preşedintele Tribunalului Caraş-Severin a mai precizat că sentinţa Tribunalului Caraş-Severin poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare, la Curtea de Apel Timişoara.

    Adrian Buleu a fost trimis în judecată în vara anului trecut, în stare de arest preventiv, sub acuzaţiile de omor şi distrugere. Procurorii au susţinut că Adrian Buleu l-a agresat pe Abel Apostol în incinta unui local, provocându-i leziuni care au dus la moartea acestuia. Ulterior, Buleu a transportat cadavrul cu autoturismul propriu într-un loc izolat din pădurea Vladimirescu, unde a incendiat maşina.

    Potrivit procurorilor, între Abel Apostol şi asociata sa Alina Buleu, soţia suspectului, au existat certuri, confirmate de martori. Anchetatorii au presupus, la vremea respectivă, că omorul a avut loc seara, în restaurantul de pe Malul Mureşului deţinut în asociere de Alina Buleu şi Abel Apostol, iar cadavrul a fost transportat într-un loc necunoscut, o jumătate de oră mai târziu.

    Conform sursei citate, în acest interval unii angajaţi ai restaurantului au observat pete de sânge, iar Adrian Buleu i-ar fi pus pe aceştia să spele de două ori gresia, fără să ofere explicaţii. În plus, i-ar fi cerut unui angajat fără permis de conducere să conducă autoturismul lui Abel Apostol până într-un loc indicat, însă angajatul a refuzat, astfel că maşina victimei a rămas în parcare.

    Buleu ar fi transportat singur cadavrul, cu un autoturism BMW pe care îl folosea în mod curent, înscris pe numele unei societăţi comerciale. O parte din traseul său a fost surprins de camere video, astfel încât anchetatorii au aflat că Buleu a oprit la o benzinărie să cumpere două flacoane de benzină. Din imaginile analizate de procurori a reieşit că Buleu purta altă îmbrăcăminte faţă de momentul anterior dispariţiei lui Apostol, potrivit declaraţiilor mai multor martori.

    Conform rechizitoriului, suspectul s-a întâlnit cu amanta sa, căreia i-a dat un pistol de culoare gri, cu ţeavă lungă, “spunându-i acesteia să îl ascundă foarte bine, indiferent de ce se va întâmpla”. “Arma a fost aşezată de inculpat în poşeta martorei (…) Totodată, din declaraţia martorei a rezultat că în lăcaşul de telefon din autoturism se afla un suport în care se găseau mai multe gloanţe”, se arăta în rechizitoriu.

    Ulterior, “inculpatul s-a deplasat în pădurea Vladimirescu, unde, într-un loc situat în vecinătatea râului Mureş, a incendiat autoturismul marca BMW”. Ulterior, incendiul a fost sesizat de un martor la 112, iar pompierii au intervenit şi au stins focul.

    Potrivit procurorilor, Buleu a fost luat din pădure de către soţia sa, care a venit cu o altă maşină, iar pe drum el a aruncat pe fereastră cheia autovehiculului incendiat, care a fost identificată şi ridicată ulterior de către anchetatori, la indicaţiile soţiei.

    Cadavrul omului de afaceri Abel Apostol nu a fost găsit nici până în prezent de către anchetatori, cercetările în acest caz continuând.

    Referitor la această situaţie, preşedintele Tribunalului Caraş-Severin, Rustin Ceasc, a declarat, joi seară, corespondentului MEDIAFAX că, deşi nu a fost găsit cadavrul lui Abel Apostol, există elemente suficiente care au convins instanţa că a fost vorba despre un omor.

    “Există o hotărâre judecătorească dată de Judecătoria Arad care îl declară mort pe Abel Apostol. Aceasta a fost o probă la dosar”, a mai spus preşedintele Tribunalului Caraş-Severin.

    Fiul omului de afaceri, Albert Apostol, susţinea că tatăl său ar fi fost ameninţat cu moartea de către familia asociatului său.

    Omul de afaceri Abel Apostol deţinea în asociere cu soţia principalului suspect, Adrian Buleu, în centrul municipiului Arad, pe malul Mureşului, o bază sportivă şi un restaurant.