Banii catre firma organizatoare a galei, Europlus Computers,
detinuta de presedintele Federatiei Romane de Box, Rudel Obreja,
vor fi platiti integral doar daca sunt respectate toate prevederile
contractuale. Pretul solicitat de Europlus Computers a fost de
2,239 de milioane euro, fara TVA dar, in urma negocierii cu
reprezentantii MDRT, acesta a fost redus la 1,93 de milioane de
euro, fara TVA. Banii vor fi platiti de minister din fonduri
europene destinati promovarii brandului turistic national.
Contractul are ca obiect “prestarea serviciilor de promovare a
Romaniei ca destinatie turistica si a brandului turistic national,
pe plan national si international, in cadrul evenimentelor
desfasurate cu ocazia organizarii Galei Internationale de Box
Profesionist, in data de 9 iulie 2011”. Contractul a fost
incredintat conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a
contractelor de concesiune de servicii. Astfel, MDRT va prezenta
“frunza” din brandul national turistic pe mai multe elemente din
cadrul galei, ringul si arena de box, echipamentele boxerilor
romani, pe biletele de acces, pe bannere, mash-uri, spoturi TV, pe
internet etc.
Tag: promovare
-
Promovarea brandului turistic pe ringul unde boxeaza Bute si Mendy costa 590.000 de euro, fara TVA
-
Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor
Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
remarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
clubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
presedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
despre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
jumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
schimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
companii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
multa vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
vanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
situatia din Romania nu e chiar identica.
Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
vorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
putin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
pretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
publice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
de Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
parteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.
Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
intermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
pleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
cea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
de Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
impact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
din sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
problema sponsorizarii in consiliul de administratie al
companiei.
Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
Société Générale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
in rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
ca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
sociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
turneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
fiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
tara”.
Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
fotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
exista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
integrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
accederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
ceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
mei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
situatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
conducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
afecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
cazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
rezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
constante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
catastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
avantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
clubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
jucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
priveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
“Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
nationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
nu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
stiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
sunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
situatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
servicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
adverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
produselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
respinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
fotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
de milioane este inca mult”. -
Ce loc ocupa tricourile sportivilor in promovarea companiilor
Cand oficialii japonezi ai Epson au vizitat recent Malaiezia, au
remarcat ca vanzarile de imprimante s-au triplat, dupa o campanie a
clubului de fotbal Manchester United in regiune.” Hiromi Taba,
presedintele Epson Europe, vorbea de curand pentru BUSINESS Magazin
despre asocierea numelui Epson cu cea a clubului britanic, la
jumatate de an de la semnarea contractului de sponsorizare – “o
schimbare e deja sesizabila”. In fapt, alipirea numelui unei
companii de o competitie sportiva sau de o echipa a prins contur de
multa vreme, insa daca marile cluburi de fotbal ajung sa sporeasca
vanzarile sponsorilor chiar de cateva ori in toate colturile lumii,
situatia din Romania nu e chiar identica.Grupul de firme Niro sustine sportul inca din 1994, fie ca
vorbim de canotaj, handbal, volei, popice sau ciclism. Sporturi mai
putin vizibile, unde oamenii care activeaza sunt mai putin
pretentiosi, dupa cum explica Ion Badea, directorul de relatii
publice al Niro Investment Group si presedintele Federatiei Romane
de Ciclism: “Cand avem intalniri sau semnam contracte, multi dintre
parteneri ne spun: <A, voi sunteti sponsorii de la handbal.Va stim>, dovada ca reflectarea imaginii companiei prin
intermediul sportului este una de succes”. Circa 200.000 de euro
pleaca anual din conturile Niro Investment Group catre competitii,
cea mai mare parte a banilor indreptandu-se catre Federatia Romana
de Handbal. Intrebat de ce nu se orienteaza si spre un domeniu cu
impact mai mare asupra publicului, fotbalul, Badea spune ca oamenii
din sportul-rege au “destui” bani, adaugand ca nu s-a pus pana acum
problema sponsorizarii in consiliul de administratie al
companiei.Sorin-Mihai Popa, directorul general adjunct al BRD-Groupe
Société Générale, spune ca, dupa acelasi model, banca s-a implicat
in rugby, iar acum in tenis, handbal si ciclism, “dar nu neaparat
ca mijloc de promovare, ci mai degraba ca responsabilitate
sociala”. Cea mai recenta mutare este asocierea dintre BRD si
turneul de tenis ATP de la Bucuresti – “o chestiune de prestigiu,
fiind vorba despre cel mai important eveniment sportiv din
tara”.Clubul sportiv in Romania inseamna insa in cea mai mare parte
fotbal, iar promovarea se face prin acest sport tocmai pentru ca
exista o multime de suporteri care il consuma. Sorin Psatta,
integrated communication director al BBDO Romania, spune ca regula
accederii in minte se face simplu: daca jucatorii se asociaza cu
ceva si suporterii fac la fel, dupa modelul “prietenii prietenilor
mei sunt si prietenii mei”. In cazul Romaniei, explica Psatta,
situatia este totusi speciala, dat fiind ca nesiguranta de la
conducerea cluburilor si deciziile luate adeseori nefondat pot
afecta strategia de marketing pe termen lung. Sunt frecvente deci
cazurile in care jucatorii pleaca sau sunt exclusi din lot, iar
rezultatele sunt afectate pe termen lung. Apoi, succesele nu sunt
constante, iar un parcurs bun intr-o serie de meciuri poate sfarsi
catastrofal pentru echipa. Deci si pentru sponsor. In viziunea sa,
avantajul ar fi acela ca, desi nimeni nu poate controla traiectoria
clubului in competitiile sportive, publicul este mai omogen, iar
jucatorii si liderii de galerie au o influenta mai mare in ce
priveste ghidarea comportamentului de consum al suporterilor.
“Clubul functioneaza ca o secta, in timp ce in cazul echipei
nationale publicul e mai eterogen”, spune Psatta. Fanii nationalei
nu fac aceleasi lucruri, nu locuiesc in zone similare, au varste si
stiluri de viata diferite. Plusul vine din faptul ca audientele
sunt mult mai mari, iar cresterea notorietatii se face mai rapid. O
situatie particulara poate aparea cand clubul promoveaza anumite
servicii care ar putea fi excluse de pe lista fanilor echipei
adverse. “Daca se va ajunge la profilul fanului dedicat folosirii
produselor promovate de club, e clar ca cele ale rivalilor vor fi
respinse.” Oricum, banii rotiti in angrenajul marketingului
fotbalistic sunt de ordinul zecilor de milioane de euro – “dar 100
de milioane este inca mult”. -
De ce sa te speli pe maini?
Campania educationala Protex ofera posibilitatea consumatorilor
sa afle, de la cei 200 de promoteri Protex prezenti in marile
magazine din intreaga tara, detalii despre importanta spalatului pe
maini si modul in care pot sa evite contactarea diferitelor boli
infectioase. De asemenea, pe tot parcursul programului, publicul
beneficiaza de promotii speciale pentru produsele din gama Protex.
Astfel, la cumpararea oricaror produse Protex in valoare de minim
10 lei, consumatorii primesc pe loc un gel antibacterian Protex.
Produsele participante la promotie sunt sapunurile solide,
sapunurile lichide si gelurile de dus Protex.80% din bolile infectioase se transmit prin intermediul
mainilor. Spalatul regulat pe maini reprezinta una dintre cele mai
simple si eficiente metode de evitare a contactarii unor boli
precum: gripa, hepatita, infectiile respiratorii, parazitozele sau
bolile digestive. Pentru situatiile in care apa si sapunul nu sunt
la indemana, poate fi utilizat gel antibacterian.Colgate-Palmolive (Romania) este prezenta pe piata romaneasca
din 1992 si are un portofoliu ce cuprinde marci locale si
internationale: Colgate, Lady Speed Stick, Mennen Speed Stick,
Palmolive, Axion, Ajax, Protex, Super Cristal, Norvea si
D’Amaris.
Ponderea populatiei care
traieste in conditiile de mai jos (%)Fara toaleta conectata la
apaFara baie sau dus
MEDIA EU27
3.5
3.1
Belgia
0.6
0.9
Bulgaria
26.2
15.6
Cehia
0.7
0.5
Danemarca
0.0
0.7
Germania
1.2
0.3
Estonia
12.2
12.8
Irlanda
0.3
0.6
Grecia
1.8
1.1
Spania
0.0
0.0
Franta
0.8
0.6
Italia
0.2
0.4
Cipru
0.7
0.7
Letonia
16.6
18.2
Lituania
17.2
15.9
Luxemburg
0.8
0.2
Uungaria
7.1
4.2
Malta
0.0
0.2
Olanda
0.0
0.0
Austria
1.3
0.7
Polonia
4.8
5.6
Portugalia
2.4
2.7
Romania
42.5
41.2
Slovenia
0.6
0.6
Slovacia
1.1
0.3
Finlanda
0.8
1.0
Suedia
0.0
0.5
Marea Britanie
0.5
0.2
Islanda
0.3
0.1
Norvegia
0.1
0.1
Elvetia
0.1
0.1
GRAFIC – CAT DE
CERTATI SUNTEM CU APA SI SAPUNUL?
-
Lucian Bute promoveaza brandul national de turism la meciul cu Magee
Bute poarta pe echipament insemnele brandului national de turism
atat la meciul oficial, cat si la antrenamentul din centrul
comercial Place Versailles (desfasurat in prezenta publicului),
conferinta de presa si cantarul oficial. In plus, la antrenament si
la conferinta de presa sunt amplasate bannere cu marca turistica a
Romaniei.Lucian Bute si-a anuntat acordul de a colabora cu ministerul
dezvoltarii regionale si turismului in vederea promovarii Romaniei
anul trecut, in noiembrie. “Prin tot ceea ce am facut pana acum am
incercat sa promovez Romania; am purtat in ring drapelul national
si am fost intotdeauna mandru de tara mea. Sunt onorat sa ma alatur
marilor sportivi care au promovat imaginea Romaniei in lume (precum
Nadia, Hagi sau Ilie Nastase), cu atat mai mult cu cat este pentru
prima data cand mi se propune sa fac acest lucru in mod oficial”,
declara Bute la momentul respectiv.“Actiunea de promovare urmareste cresterea vizibilitatii si
notorietatii brandului national de turism, precum si asocierea cu o
personalitate cu recunoastere nationala si internationala, ca
vector de promovare a turismului romanesc”, se arata in comunicatul
de presa remis de minister.Actiunea face parte din programul anual de marketing si
promovare a Romaniei ca destinatie turistica (HG 14/2011) si se
incadreaza in proiectul de construire a brandului national de
turism, proiect finantat din fonduri europene nerambursabile, prin
Programul Operational Regional. -
Autovit.ro: 20% din bugetele lunare de promovare merg pe Facebook
“Pe langa Facebook, mai facem publicitate cu Google AdWords si
cu bannere publicate pe internet”, explica Stefan Radu, directorul
de marketing al Autovit.ro. |n total, cheltuielile se ridica la cel
mult 3.000 de euro pe luna, bani care nu includ si campaniile
ample, desfasurate pe o perioada mai lunga de timp.Compania a inceput sa se promoveze pe Facebook in septembrie
anul trecut, cand pagina Autovit.ro numara 120 de fani, cifra care
a ajuns la 4.500 in urma unui concurs, practic oameni pasionati de
masini sau potetiali vanzatori si cumparatori. “Incercam sa
construim o comunitate pe paginile retelei sociale”, spune
Radu.Recent, Autovit.ro a demarat si o campanie mai ampla pe
Facebook, care se va derula pe tot parcursul anului si care ar
trebui sa creasca numarul fanilor cu cel putin 15%. “Este practic o
campanie de suport. Nu ne asteptam la vanzari mai mari sau la
dublarea traficului pe site de pe urma ei”, explica {tefan
Radu.Autovit.ro este siteul de anunturi auto detinut de grupul
sud-african Naspers. -
Ghid de promovare in social media. Cum sa te vinzi pe internet
In primavara anului 1999 pozele celor trei studenti disparuti
intr-o padure din Maryland erau deja peste tot pe internet. La fel
si imagini cu masina lor abandonata pe un drum din apropierea
padurii, descoperita ulterior de politie. Nimic nu era insa real.
Heather Donahue, Josh Leonard si Mike Williams erau doar personaje,
chiar daca sub numele lor real, din filmul Blair Witch Project,
care urma sa fie lansat in luna iulie a aceluiasi an. Oamenii de
marketing s-au folosit insa de internet pentru a promova cu un
buget foarte mic ecranizarea, generand interes pentru o poveste
despre care nimeni n-a stiut o vreme daca este sau nu adevarata, cu
atat mai mult cu cat a fost sustinuta si de aparitii platite in
diverse publicatii. Campania a fost una dintre cele mai reusite din
social media si printre primele de acest gen la acea vreme, iar
filmul s-a soldat cu incasari de 249 de milioane de dolari in toata
lumea.
Niste ani mai tarziu, producatorul apei minerale Evian publica
pe internet un clip video cu bebelusi pe patine cu rotile,
considerat de Cartea Recordurilor cea mai accesata reclama online
din toate timpurile, cu 60 de milioane de vizionari si 54.000 de
comentarii. Tot cam in aceeasi perioada, Ikea inaugura cu ocazia
deschiderii unui nou magazin in Suedia un showroom de mobila
virtual pe reteaua sociala Facebook si indemna consumatorii sa
numeasca produsele pe care puteau de altfel sa le castige, campania
fiind premiata anul trecut la Cannes. Modele cu totul diferite fata
de cel ales pentru Blair Witch Project, dar in esenta cu acelasi
scop, anume sa creeze o comunitate online cu care compania sa
interactioneze prin diverse metode si care sa transmita mesajul mai
departe pe internet.
Companiile exploreaza de ani de zile internetul si in ultima
perioada tot mai mult si zona de social media pentru promovare.
Daca in urma cu cativa ani retelele sociale, blogurile si
serviciile de microblogging erau luate in gluma de directorii de
marketing, in mare parte din cauza publicului restrans si a lipsei
de relevanta a acestuia pentru businessul lor, acum datele
problemei arata cu totul altfel. S-au ingrosat practic atat
randurile companiilor interesate sa-si faca reclama in acest mediu,
cat si bugetele cheltuite pentru asta. Iar sumele totale nu mai
sunt de ordinul sutelor de milioane de euro la nivel mondial, cum
se intampla inainte de 2008, ci mai degraba de 4,26 miliarde de
euro anul acesta, potrivit estimarilor companiei de cercetare
eMarketer, cu 70% peste nivelul din 2010. Facebook este
raspunzatoare insa in cea mai mare masura pentru conturarea si
evolutia impresionanta a pietei.
“E la moda si din acest motiv trage toata industria in sus”,
crede Calin Rotarus, directorul general al regiei de publicitate
ARBOinteractive. Cu 600 de milioane de utilizatori in toata lumea,
reteaua sociala a deschis o cutie a Pandorei care nu mai are nicio
sansa sa se inchida. Iar Romania nu face exceptie. “Campanii pe
social media existau la noi si inainte de aceasta explozie, dar
nivelul era foarte mic. Facebook a fost practic motorul”, explica
Bogdan Prajisteanu, directorul general al agentiei de media
Mediaedge:cia. Numarul consumatorilor prezenti pe Facebook este
deja aproape de trei milioane, dublu fata de acum sase luni, si se
estimeaza ca va atinge pragul de cinci milioane anul acesta. “Nu
mai e doar un experiment, cum era la inceputul anului trecut, cand
avea doar jumatate de milion de utilizatori, ci e deja un domeniu
care nu mai poate fi ignorat”, spune Bogdana Butnar, head of new
business la agentia Headvertising.
Se adauga in ecuatie si Hi5.com, retea accesata in medie de
600.000 de romani pe zi, dar si Tpu.ro, care atrage intr-o luna
aproape doua milioane de clienti unici, sau Neogen, cu peste
750.000 de unici in februarie, conform datelor Studiului de
Audienta si Trafic pe Internet (SATI). Si, nu in ultimul rand,
trebuie mentionate blogurile spre care se duc deja de mai multa
vreme bani din publicitate si platforma de microblogging Twitter,
care, desi nu are un model de business definit, este un loc bun
pentru reclama sub forma mesajelor publicate. |n strainatate,
exista deja destule vedete platite de companii pentru a scrie
mesaje despre ele, dar in Romania modelul inca n-a fost
inradacinat, chiar daca platforma atrage deja jumatate de milion de
utilizatori unici pe luna, conform Google AdPlanner.
Printre primii care au inteles ca trebuie sa aiba o prezenta in
social media au fost cei mai mari investitori in publicitate, care
au adaugat aceasta componenta in strategia de promovare de
timpuriu. Acum, mai toate companiile mari cu operatiuni pe piata
locala sunt intr-un fel sau altul prezente in aceasta zona, chiar
daca investitiile pe care le fac nu sunt in mod neaparat cele mai
mari. BCR, Vodafone, Orange si Cosmote, Dacia sau Procter &
Gamble sunt doar cateva dintre exemple. “Anul trecut, 30% din
clientii din lume ai GolinHarris comunicau si prin social media,
procent care a ajuns deja la 80%”, spune Matt Neale, co-managing
directorul agentiei GolinHarris Europe, care a venit recent si in
Romania prin afilierea cu agentia locala de relatii publice Lowe
PR. Pentru americani, miza cea mai importanta va fi familiarizarea
clientilor romani cu aceasta componenta. Companiile mai mici au
inceput si ele sa se uite spre social media, in cele mai multe
situatii din ratiuni de costuri, pentru ca alternativele nu au fost
pana acum foarte la indemana.
CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
->>>>>>>>>>> -
Imaginea Volksbank Romania, spalata de Intact
Contractul de promovare a Volksbank Romania (VBR) de catre
Intact Media Group (IMG) are drept scop corectarea “imaginii
negative” pe care VBR o are in Romania. Boardul Österreichischen
Volksbanken AG a aprobat in 16 noiembrie anul trecut acest
contract, sustine Der
Standard, iar o prima transa de 500.000 de euro a fost deja
virata catre IMG.
Cotidianul austriac mai noteaza si ca IMG apartine familiei
politicanului si colaborator al fostei Securitati Dan Voiculescu. -
Udrea vrea imagini de promovare a turismului in filme. Regizorii, recompensati la numarul de secvente
Conform ideii pe care a anuntat-o miercuri, la sediul PDL
Bu-curesti, fiecare regizor roman care va fi dispus sa-si adapteze
scenariul filmului, astfel incat anumite cadre sa contina imagini
ce ar promova diverse zone turistice, ar urma sa imparta cu
ministerul condus de Udrea costurile de productie aferente
peliculei: “Un film foarte mediatizat poate fi facut pe
Transfagarasan sau in Delta. Poate arata obiceiurile de Craciun din
Maramures sau din Bucovina.Putem gandi un parteneriat in care sa
cofinantam astfel de filme. Exista mai multe posibilitati. Poate sa
apara brandul la sfarsitul filmului.”
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
O romanca, noul responsabil cu compensarea si motivarea angajatilor la Coca-Cola HBC
Ultimii doi ani au impus un efort suplimentar de cautare a celor
mai potriviti oameni care sa coordoneze activitatile-cheie ale
marilor companii. Drept urmare, pe piata de resurse umane au avut
loc mutari importante – in unele cazuri, expatii au venit sa
inlocuiasca romani, iar in altele, managerii romani au fost
expatriati pentru a conduce, de afara, departamente cu bugete si
responsabilitati uriase. Simona Popovici, cea care pana la
inceputul acestei saptamani a condus departamentul de resurse umane
pentru Romania si Moldova al Coca-Cola HBC Romania, este cel mai
recent exemplu de manager format in Romania, dar care pleaca sa-si
desavarseasca experienta profesionala in strainatate.
Mai exact, Popovici a fost promovata in functia de director of
rewards (compensare si motivare a angajatilor) in grupul Coca-Cola
Hellenic, iar de la inceputul anului viitor se va muta in Grecia,
unde va face parte din echipa de management de resurse umane a
intregului grup. “Ma mut pe o noua arie de competenta, mult mai
specifica si cu responsabilitati mult mai mari, pe tot grupul”,
spune Popovici. Concret, noua functie presupune coordonarea
dezvoltarii si administrarii politicilor de comunicare, motivare si
angajament, precum si a celor de compensatii si beneficii pentru
cele 28 de tari in care compania este prezenta. Va fi singurul
roman din departamentul de resurse umane din Grecia, iar echipa pe
care o conduce are 10 oameni.
Dincolo de o oportunitate profesionala pe care multi o asteapta
o viata intreaga, noua functie implica si o serie de schimbari in
plan personal, cum ar fi mutarea intregii familii in Grecia si
adaptarea la un nou stil de viata. La 41 de ani si cu peste 15 ani
de experienta in domeniu, Simona Popovici spune ca nu a stat nicio
clipa pe ganduri si ca a acceptat imediat noua numire, care facea
oricum parte din planurile sale de dezvoltare pentru anii urmatori.
Mandatul pe care l-a acceptat in Grecia se va derula pe o perioada
nelimitata, iar deocamdata Popovici spune ca nu si-a conturat pasul
urmator. Nu exclude intoarcerea in Romania, dar mult mai probabila
pare varianta ca dupa aceasta experienta sa urmeze o noua relocare
intr-o tara straina.
Ba, mai mult, ar accepta si propuneri mai exotice decat aceasta:
“M-am format profesional pe o piata complexa, asa ca nu as refuza
nicio oferta intr-o tara care sa imi ofere experiente similare”.
Inainte de a se alatura echipei Coca-Cola, cu patru ani in urma,
Simona Popovici a lucrat pentru Connex-Vodafone, unde, timp de sase
ani, a ocupat diferite pozitii in departamentul de resurse umane,
fiind astfel familiarizata cu doua piete importante – cea telecom
si a bunurilor de larg consum.
Urmatoarele sase luni vor reprezenta pentru deja fostul director
de resurse umane de la Coca-Cola HBC pentru Romania si Moldova o
perioada de tranzitie, in care va face naveta intre Romania si
Grecia pentru a preda si prelua stafeta, iar 1 ianuarie 2011 va fi
prima sa zi cu drepturi si responsabilitati depline la noul loc de
munca. Noul sef de resurse umane de la Coca-Cola HBC Romania este
Simona Simion-Popescu, care pana de curand a condus departamentul
de resurse umane al Xerox, inclusiv pentru Romania si Moldova.Alegerea unui succesor a fost una dintre sarcinile importante de
care Popovici a trebuit sa se ocupe in ultima jumatate de an, de
cand a primit vestea promovarii. Desi cautarea a durat ceva vreme,
iar “castigatorul” a fost ales dintr-o plaja destul de larga,
decizia n-a fost foarte dificila, pentru ca “piata este mica si ne
cam stim intre noi”, spune Popovici, a carei inlocuitoare a
coordonat in ultimii doi ani activitatea de resurse umane a Xerox
in noua tari din Europa Centrala si de Est, Israel si Turcia si a
acumulat o experienta de peste zece ani in
domeniu.