BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • Companiile de stat – insolvenţe, privatizări, vânzări

    În cursa pentru privatizarea CFR Marfă, Gruia Stoica (foto), proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), a anunţat că va plăti integral cele 180 de milioane de euro pentru preluare, sursele de finanţare fiind deopotrivă proprii, dar şi bancare. GFR rămăsese singurul “peţitor”, în condiţiile în care asocierea româno-austriacă Transferoviar Grup – Donau Finanz şi compania americană OmniTRAX s-au retras. Cu 180 de milioane de euro Gruia Stoica a preluat 51% din acţiunile companiei. Privatizarea CFR Marfă reprezintă o precondiţie solicitată de experţii Fondului Monetar Internaţional pentru ca ultima evaluare a acordului început în 2011 să intre în Consiliul Director al instituţiei internaţionale.

    O altă companie de stat, Nuclearelectrica, ar putea aduce bugetului de stat între 300-350 milioane lei prin vânzarea a 10% din acţiuni pe bursă. “O tranşă reprezentând 85% din aceste titluri urmează să fie alocată investitorilor instituţionali”, a anunţat ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă. El a adăugat că guvernul speră să obţină “300-350 milioane lei, cam asta ar putea să fie maximul posibil”. Ministrul a mai spus că va fi convocată Adunarea Generală a Acţionarilor şi va fi publicat prospectul de emisiune, întregul proces fiind estimat să dureze până în jurul datei de 10 iulie.

  • Cum afectează intrarea în insolvenţă a gigantului Alpine operaţiunile sale din România

    Intrarea în insolvenţă a gigantului aus­triac din construcţii Alpine ridică semne de în­trebare cu privire la modul în care subsidiara locală a grupului îşi va derula operaţiunile pe viitor. În România, Alpine a înregistrat anul trecut afaceri de circa 115 mil. euro cu circa 440 de angajaţi, fiind unul dintre cei mai importanţi construc­tori care activează pe plan local şi fiind implicat într-o serie de proiecte de con­strucţii publice, dar şi private.
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Mai multe insolvenţe, mai puţine angajări

    Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în primul trimestru este de trei ori mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată în perioada similară a anul trecut, deşi numărul cazurilor a scăzut cu 10%. În primul trimestru al acestui an s-au înregistrat 6.381 insolvenţe noi, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi din punct de vedere al numărului de angajaţi din companiile intrate în insolvenţă anul acesta s-a consemnat o creştere faţă de anul trecut, de la 6,9 angajaţi în medie pe firmă la un număr mediu de 9,51 persoane.

    Datele Coface arată că în primul trimestru 239 de firme cu afaceri de peste un milion de euro au intrat în insolvenţă, din care 191 cu afaceri de 1-5 milioane de euro şi 26 cu 5-10 milioane de euro vânzări.  În acelaşi timp, 15 firme cu afaceri de 10-50 milioane de euro au intrat în insolvenţă, 4 cu un rulaj de 50-100 milioane de euro şi trei cu peste 100 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă rămân neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maxim două poziţii.

    În materie de angajări, 70% dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi de Manpower nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal. Cu toate acestea, firmele româneşti continuă să se numere printre cele mai optimiste din Europa şi oferă oportunităţi de angajare în majoritatea domeniilor de activitate.

    Angajatorii se aşteaptă la creşteri ale numărului de angajaţi în patru din cele opt regiuni în următoarele trei luni. Cele mai optimiste planuri de angajare sunt raportate din Nord-Vest, acolo unde previziunea netă de angajare este de 21%, iar pentru regiunile din Sud şi din Vest angajatorii anunţă previziuni de 14% şi, respectiv, 10%. În Centru, angajatorii anticipează o creştere a numărului salariaţilor cu 7%.

  • Instanţa a admis insolvenţa firmei Bel Rom Şapte, dezvoltatorul unui parc comercial din Focşani

     Instanţa a numit ca administrator judiciar firma Activ Lichidator.

    Parcul comercial din Focşani are printre chiriaşi firme ca Bricostore sau Carrefour şi este al doilea proiect din oraş care se confruntă cu dificultăţi, în condiţiile în care proiectul de mall Focşani Plaza a intrat în faliment, fiind scos la vânzare de către lichidatorii judiciari.

    Solicitarea BelRom de intrare în insolvenţă a proiectului de la Focşani vine la o lună după ce compania a decis deschiderea procedurii insolvenţei şi pentru mall-ul dezvoltat pe platforma Electroputere Craiova pentru a evita executarea silită iniţiată de antreprenorul NM Construct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai mari constructori români: cum au marcat insolvenţele şi tăierea investiţiilor publice afacerile companiilor

    Primii cinci constructori cu capital românesc au înregistrat anul trecut rulaje cumulate de 600 de milioane de euro, echivalentul a circa 6% din valoarea pieţei locale a construcţiilor.

    Afacerile cumulate ale primilor cinci jucători sunt însă cu aproape un sfert mai mici comparativ cu 2011, în contextul în care anul trecut a fost marcat de o tăiere la sânge a investiţiilor în infrastructură, în timp ce investiţiile private au fost blocate pe fondul crizei politice din vară.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 13.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Semnal de alarmă: 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari

    Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrază cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă rămân neschimbate; este vorba, în ordine, de construcţii, de hoteluri şi restaurante, industria metalurgică, activităţile recreative, culturale şi sportive, transporturi, industria extractivă, industria lemnului, de tranzacţiile imobiliare, de comerţul cu ridicata şi distribuţşie, şi, pe ultima poziţie, de comerţul cu amănuntul.

    Un element îngrijorător este numărul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro insolvente, care este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în T1 2012.

    Pe fondul restricţiilor de finanţare care au persistat în ultimii 3-4 ani şi care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienţii acestora, preferand să accepte termene de încasare extinse.

    Astfel, IMM-urile au transferat în ultimii ani o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura să intensifice relaţiile între companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial.

    Pe fondul erodării sustenabilităţii şi capacităţii de autofinanţare din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, precum şi a deteriorării disciplinei de plata la nivelul întregii economii, firmele mari şi foarte mari încep să prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la expunerea faţă de şocuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind în creştere.

    Numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul trimestru din anul curent este de 239, de 2,5 ori mai mare decat cel inregistrat în aceeasi perioadă a anului anterior. 

    Cele mai afactate zone din punct de vedere al insolvenţelor sunt Sud-Est, Sudul şi Nord-Vestul. “Din perspectiva Coface, 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari, iar faptul că acestea au crescut de 2,5 ori mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut este o certitudine.

    Este un semn îngrijorator tinând cont de impactul în economie, precum şi cel social. Foarte multe companii medii şi mari care au încercat să se extindă în anii trecuţi întampină astăzi probleme de sustenabilitate a afacerii în condiţiile iăîn care au devenit bănci comerciale pentru clienţii lor.

    Nu numărul insolventelor va fi important în 2013, ci magnitudinea companiilor ce intra în aceasta procedura de insolvenţă”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

     

  • Hidroelectrica iese din insolvenţă

    Valoarea creanţelor revendicate de cei 381 creditori însumează 5,4 mld. lei, din care 3,5 mld. lei au fost recunoscute de către administratorul judiciar.

    Hidroelectrica a fost restructurată şi rămâne cu 7 sucursale din 13, procesul urmând să genereze, printre altele, reducerea cu circa 300 a numărului de posturi şi o economie anuală la fondul de salarii estimată la aproximativ 6 milioane euro.

    Sucursalele Oradea, Sibiu, Slatina, Târgu Jiu, Buzău, Caransebeş au fost transformate în uzine şi integrate în sucursalele Cluj, Sebeş, Râmnicu Vâlcea, Porţile de Fier, Curtea de Argeş şi Haţeg. A şaptea sucursală este Bistriţa, care a preluat de la SH Buzău centralele Călimăneşti şi Movileni.

    Personalul va fi redus, în urma restructurării, cu încă 150 de salariaţi, după ce din iunie 2012 şi până în aprilie 2013 numărul de salariaţi a scăzut de la 5.239 la 4.866, prin pensionări şi concedieri.

  • România, primul loc în Europa Centrală după numărul de insolvenţe

     În total, în Europa Centrală au fost înregistrate anul trecut 72.630 de insolvenţe, în creştere cu 3,5% faţă de 2011, cele mai multe în România şi în Ungaria (22.840). În Bulgaria, 1.339 de firme au intrat în incapacitate de plată, în creştere cu 243,3% comparativ cu anul anterior, în Polonia au fost raportate 877 de insolvenţe, cu 21,3% mai multe faţă de 2011.

    Doar în Serbia, Ucraina, Estonia şi Letonia au fost consemnate scăderi ale numărului de firme care au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, campioană la insolvenţe

    În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.

    Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

    Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

    La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.

    În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.

    În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
    În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

    Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

    Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.

    Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
    Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.

    De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.

    “Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • Director în BRD: Uneori, pentru că ţin prea mult la imaginea lor, unii patroni amână intrarea în insolvenţă

    “Un număr de 100.000 de firme în insolvenţă din 600.000 de active este o cifră îngrijorătoare, având în vedere că ritmul de regerare este extrem de redus. Aş vrea să spun că cele rămase pe piaţă nu au probleme, însă marea majoritatea ar nevoie de restructurare serioasă, în afara sau în insolvenţă”, a declarat Lazanu, care ocupă funcţia de director al direcţiei de restructurare creanţe BRD Societe Generale, la Conferinţa “Restructurarea – o măsură de însănătoşire a companiilor”, organizată de Ziarul Financiar.

    Ea a prezentat principalele motive care au dus la intrarea în insolvenţă a firmelor din România, primtre acestea numărându-se investiţiile în alte sectoare de activitatea decât cele principale ale companiei respective, continuara investiţiilor nerentabile şi a contractelor care generau pierderi, dar şi neadaptarea la condiţiile actuale ale pieţei.

    “Au fost companii care deşi erau producători de anumite bunuri au cumpărat terenuri şi s-au apucat să dezvolte proiecte rezidenţiale. De asemenea, au continuat să facă investiţii nerentabile, crezând că piaţa va creşte la nesfârşit”, a afirmat Lazanu.

    În opinia sa, altă cauză este managementul defectuos, cei responsabili, în loc să gândească pragmatic, în termeni de protabilitate pentru firma respectivă, se gândesc la imaginea şi la orgoliul propriu.

    Întrebată despre cazuri de companii care au reuşit să se restructurze cu succes în insolvenţă, ea a dat ca exemplu retailerii Flanco şi Leonardo.

    Toate stirile sunt pe zf.ro