Tag: insolventa

  • Trei constructori care erau în topul celor mai mari în urmă cu şase ani au ajuns în insolvenţă. „Este posibil să mai apară şi alte insolvenţe. Firmele care au contracte pentru lucrări publice sunt cele mai expuse“

    Întârzierea demarării unor contracte de lucrări, executarea silită de către furnizori, neplata serviciilor de către beneficiari, explozia preţurilor materialelor de construcţii şi a costurilor cu manopera sunt motivele oficialilor companiilor la momentul intrării în insolvenţă.

    Trei constructori activi pe piaţa din Ro­mânia care în urmă cu şase ani a­du­nau împreună afaceri de peste 1 mld. lei se află acum în insolvenţă, într-un sector al construcţiilor ca­re oscilează mult de la un an la al­tul. Delta ACM, Euro Cons­truct Trading ’98 şi Octagon au intrat în insolvenţă de la începutul anului 2018 până acum, în condiţiile în care în trecut, prin proiectele pe care le aveau în portofoliu, se regăseau printre cei mai mari 20 de constructori de pe piaţa locală.

    Întârzierea demarării unor contracte de lucrări, executarea silită de către furnizori, neplata serviciilor de către beneficiari, explozia preţurilor materialelor de construcţii şi a costurilor cu manopera sunt motivele invocate de oficialii companiilor la momentul intrării în insolvenţă. Iar perspectivele legate de piaţă sunt negative din punctul de vedere al specialiştilor din domeniu. „Majorările de preţuri pe care le-a impus OUG 114/2018 nu se preiau în contractele semnate an­te­rior adoptării acestui document, ceea ce înseamnă că firmele sunt obligate să suporte aceste creşteri de costuri. În aceste condiţii, este posibil să mai apară şi alte insolvenţe. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reprezentanţii companiei de service Autocar cer insolvenţa City Insurance

    “Firma de asigurări City Insurance are datorii de ordinul zecilor de milioane de euro către companiile de service auto deţinute de Autocar, iar reclamaţiile înaintate către ASF au trecut de 2000”, a declarat unul dintre avocaţii Autocar pentru MEDIAFAX. Acesta a mai acuzat ASF că încalcă legea prin neluarea de atitudine în acest caz. “ASF încalcă legea”, a declarat avocatul.

    ASF a răspuns la solicitarea MEDIAFAX că firma de asigurări City Insurance este stabilă din punct de vedere financiar. “Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) supraveghează îndeaproape societatile de asigurare autorizate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Studiu: Insolvenţele în România au scăzut cu 33% în primul semestru

    Cu toate că există o creştere economică de 5,1%, studiul mai arată că evoluţia macroeconomică nu este sustenabilă, din cauza unor dezechilibre precum adâncirea deficitului fiscal cu 81% în primul semestru al acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior, cea mai ridicată inflaţie anuală din cadrul UE, de 4,1%, creşterea deficitului comercial şi deprecierea monedei naţionale.

    Mai mult, scăderea insolvenţelor este compensată de creşterea firmelor radiate, întârzierile la plată cresc semnificativ, iar companiile mari se confruntă cu un mediu economic dificil, conform analizei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Retailerul de mobilă Staer din Galaţi, ieşit în 2017 din insolvenţă, a ajuns la aproape 350 de angajaţi. În 2007, compania avea mai bine de 900 de angajaţi şi era unul dintre principalii jucători de pe piaţă

    Astfel, compania se apropie cu paşi repezi de cel mai bun an din istorie, 2007, atunci când businessul societăţii depăşea 100 de milioane de lei.

    Evoluţia vine după ce în 2017 compania a ieşit din insolvenţă, la aproape şapte ani de când acţionarul principal a cerut intrarea societăţii în insolvenţă. În plus, compania a ajuns la aproape 350 de angajaţi, în condiţiile în care Staer International a renunţat la mai bine de 150 de oameni după ce a intrat în insolvenţă. Un alt declin important al companiei a fost în 2007-2009, atunci când compania a coborât de la peste 900 de angajaţi la 460 de oameni. În prezent, Staer are o reţea de peste 20 de magazine, confom datelor de pe site-ul companiei.
     
  • Avertismentul lui Cristian Erbaşu, unul dintre cei mai mari constructori români, către guvern: Situaţia în piaţa construcţiilor este foarte grea. Vom asista la mai multe insolvenţe în perioada următoare

    „Situaţia în piaţa construcţiilor este instabilă. Din păcate s-au întârziat multe proiecte în piaţă şi avem nevoie de infrastructură. La Octagon compania este afectată din urmă, nu din ultimele luni. Ultimele luni au fost şi de iarnă, deci cu un impact minim. 

    Noi am spus tot timpul că situaţia firmelor din construcţii este foarte grea acum, iar investitorii privaţi i-au pus pe butuci pe con­structori. Este posibil să vedem în continuare insol­venţe dacă nu vor apărea investiţii publice cât mai multe. Pe fon­dul scăderii investiţiilor în sectorul privat vom asista la mai multe insolvenţe în perioada următoare“, a declarat Cristian Erbaşu, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor So­cie­tăţilor din Construcţii şi care deţine compania Con­strucţii Erbaşu.
     
    El a subliniat că pe măsură ce construcţiile ci­vile încetinesc, cum ar fi dezvoltarea de birouri, lo­cuinţe şi centre comerciale, este nevoie în piaţă de construcţii de drumuri.
     
  • Unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de construcţii, şi-a cerut insolvenţa

    Compania avea în 2017 124 de angajaţI şI afaceri de peste 65 mil. lei.

     
    “Am cerut insolvenţa din cauza exploziei preţurilor materialelor de construcţii şi creşterea preţurilor manoperei, în timp ce contractele semnat cu clienţii sunt la preţuri din 2017”, a spus Alexandros Ignatiadis, fondator al companiei.
     
    Printer fundaţiile la care lucrează Octagon se numără Ţiriac Tower şi au realizat-o pe cea a proiectului Ana Tower construit de George Copos în zona Expoziţiei din Capitală.
     
  • Pe aripile FALIMENTULUI: O companie AERIANĂ gigant intră in COLAPS şi se pregăteşte de insolvenţă sau faliment

    Criza companiei Jet Airways se îndreaptă spre o insolvenţă – în cazul în care creditorii nu ajung la un consens – sau chiar spre un faliment, potrivit unui oficial citat de Economic Times.

    „Creditorii şi debitorii sunt în discuţii. Acesta este cel mai bun proces. Dacă există un rezultat bun după aceste discuţii dintre creditori şi debitor, este cu atât mai bine pentru a nu mai trece prin insolvenţă. Dar dacă aceasta va fi singura soluţie, atunci bancherii o vor cere”, a transmis secretarul pentru relaţii corporate, Injeti Srinivas.

    Acţiunile companiei au scăzut cu peste 63% anul trecut, iar de la începutul anului până ieri cu încă 16%.

    Totuşi, astăzi acţiunile companiei din India au crescut cu 15,5% până la ora 12.30 (ora României), tranzacţionându-se la 3,8 dolari per acţiune, la o capitalizare de piaţă de aproape 430 milioane dolari.

    Acţiunile au crescut pe fondul anunţului că Anita Goyal, soţia fondatorului companiei Naresh Goyal, va ieşi din board-ul operatorului aerian.

     

     

  • O nouă insolvenţă zguduie piaţa! Unul dintre cele mai cunoscute branduri de mâncare din România a intrat în INSOLVENŢĂ

    Compania a avut în 2017 o cifră de afaceri de 31,6 milioane de lei, la jumătate faţă de 2016.

    Mândra SA din Bârlad, unul dintre puţinii producători de uleiuri vegetale controlaţi de antreprenori locali, a intrat în insolvenţă la propria cerere la începutul acestei luni.
     
  • La fiecare două zile, o companie cu impact în economie a intrat în insolvenţă. Care au fost judeţele cu cele mai multe cazuri

    Valoarea totală de active imobilizate ale companiilor de impact intrate în insolvenţă a ajuns în 2018 la 809 milioane de euro, cel mai mic prag din ultimii cinci ani şi în scădere cu 34,44% comparativ anul precedent.

    Cele 183 de companii de impact intrate în insolvenţă în 2018 au un număr de 11.760 de angajaţi, cu 17,42% mai puţin decât în 2017. Judeţele cu cele mai multe insolvenţe de impact sunt: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (66,35%), Sibiu (9,5%), Cluj (8,4%), Bihor (7,4%), Constanţa (7,4%), Braşov (6,3%).

    Cel mai mare impact asupra pieţei insolvenţei se menţine şi în 2018 în sectorul industrial, care deţine 29% din numărul insolvenţelor de impact (la fel ca anul precedent) şi aproape 30% din valoarea activelor imobilizate (242 milioane de euro). Totodată, industria deţine şi aproape 23% din cifra de afaceri din totalul insolvenţelor de impact (149 milioane de euro), în scădere cu 8%, comparativ cu anul precedent, şi asigură 4.504 locuri de muncă.

    Citiţi mai multe pe mediafax.ro.