BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Lista bancilor care au anuntat pana acum ca se implica in programul de finantare a Greciei

    Liderii europeni au convenit in aceasta saptamana termenii
    noului acord de imprumut multilateral pentru Grecia, in virtutea
    caruia tara va beneficia de 159 de miliarde de euro in urmatorii
    trei ani, din care circa 50 de miliarde vor fi contributie a
    creditorilor privati ai tarii, prin rostogoliri de datorii si
    cumparari de titluri noi de datorie elena, iar 109 miliarde vor
    reprezenta contributia statelor zonei euro si a FMI.

    Institutul International de Finante (IIF), care a condus
    negocierile cu bancile si companiile de asigurari detinatoare de
    creante in Grecia, estimeaza ca daca pana la 90% dintre detinatorii
    de obligatiuni elene se vor implica in acest program, atunci
    contributia lor ar putea ajunge la 54 de miliarde de euro pana in
    2014 si la 135 de miliarde pana in 2020.

    Conform IIF, lista institutiilor financiare participante este pana
    la ora actuala urmatoarea:

    Grecia
    Alpha Bank
    National Bank of Greece
    EFG Eurobank Ergasias

    Cipru
    Hellenic Bank
    Bank of Cyprus

    Germania
    Allianz
    Munich Re
    Deutsche Bank
    Commerzbank
    Bayern LB

    Franta
    AXA
    BNP Paribas
    Societe Generale

    Elvetia
    Swiss Credit Suisse
    Swiss Re
    Zurich Financial

    Spania
    BBVA

    Turcia
    AK Bank

    Marea Britanie
    HSBC
    Standard Chartered

    Italia
    Generali
    Intesa Sanpaolo

    Olanda
    ING

    Suedia
    SEB

    Belgia
    Dexia

    Canada
    Scotiabank

    Coreea de Sud
    KB Financial Group

    Peru
    Banco de Credito de Peru

    Kuweit
    National Bank of Kuwait.

    “Ne asteptam ca numarul institutiilor financiare care sustin
    programul sa creasca, pe masura ce variantele de implicare
    disponibile vor fi mai bine cunoscute”, afirma IIF intr-un
    comunicat.

    Creditorii privati ai Greciei vor avea de optat intre trei formule
    de preschimbare a obligatiunilor elene din portofoliu care ajung la
    scadenta pana la finele lui 2019 cu altele noi (cu scadente noi, de
    15 sau 30 de ani) si un plan de rostogolire a obligatiunilor
    detinute, cu durate si dobanzi diferite. In medie, investitorii
    privati isi vor asuma o pierdere de 21% din valoarea actuala a
    detinerilor de obligatiuni elene.

    In cazul preschimbarii obligatiunilor, operatiunea va avea loc in
    urmatoarele luni, iar dobanzile vor porni de la 4% pe an si vor
    putea ajunge la 5,5% in urmatorii zece ani, daca valoarea
    obligatiunilor ramane neschimbata, iar daca valoarea titlurilor noi
    va fi redusa cu 20%, investitorii vor putea cere in compensatie
    dobanzi intre 5,9% si 6,8%. Acordul va fi conditionat de
    angajamentul Greciei de a reinvesti o parte din contravaloarea
    noilor obligatiuni sau a celor rostogolite in obligatiuni ale zonei
    euro cu rating AAA, care vor servi drept garantii contra
    incapacitatii de plata.

  • Ministerul Finantelor imprumuta aproape 388 mil. lei prin obligatiuni pe zece ani

    Licitatia de joi, prin care se redeschide emisiunea de titluri
    din luna mai, s-a finalizat cu un randament mediu de 7,46% pe an,
    usor inferior celui obtinut la licitatia din iunie pentru aceeasi
    emisiune, cand Finantele au atras aproape 294 de milioane de lei cu
    un randament mediu de 7,47% pe an.

    Valoarea initiala a emisiunii a fost de 350 de milioane de lei, iar
    volumul total al cererii a fost de 624,19 milioane de lei, rezultat
    din ofertele a 12 banci de pe piata romaneasca, potrivit BNR. Data
    scadentei este 11 iunie 2021.

    Este a treia licitatie de obligatiuni de stat de dupa decizia Fitch
    din 4 iulie de imbunatatire a ratingului Romaniei, dupa cele din 8
    iulie (obligatiuni pe 3 ani in valoare de 700 mil. lei) si 14 iulie
    (obligatiuni pe 5 ani in valoare de 500 mil. lei). In afara de
    acestea, Finantele au atras, la 11 si 18 iulie, cate 900 de
    milioane de lei prin certificate de trezorerie pe un an. In toate
    aceste cazuri, randamentul a fost usor in scadere fata de
    precedentele pentru emisiuni similare de acelasi fel.

  • Moody’s sugereaza SUA sa elimine plafonul datoriei de stat

    SUA este una dintre putinele economii dezvoltate unde
    legislativul stabileşte un plafon pentru datoria de stat, situatie
    care creeaza periodic incertitudine privind capacitatea guvernului
    de a-si respecta obligatiile financiare, se arata intr-un raport al
    Moody’s. “Ne-am reduce estimarea privind riscul unui eveniment
    neprevazut daca guvernul si-ar schimba cadrul legislativ de
    administrare a datoriei publice pentru a imblanzi semnificativ sau
    a elimina acest factor de incertitudine”, a declarat analistul
    Moody’s Steven Hess in raport. Agentia a avertizat saptamana
    trecuta ca ar reduce ratingul “AAA” al SUA daca guvernul ar
    intarzia plati legate de datoria de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile grecesti, retrogradate de Fitch. Vineri se anunta rezultatele testului european de stres bancar

    Calificativele pentru riscul de credit pe termen lung al celor
    cinci banci a fost redus de la B+ la B-, cu perspectiva negativa,
    aceeasi perspectiva negativa fiind asociata si riscului datoriilor
    pe termen scurt, cotat cu B.

    Conform analistilor Cristina Torella si Jose Colomer, autorii
    raportului Fitch, cele cinci banci se bucura de un rating mai
    ridicat decat cel pentru datoriile Greciei “intrucat exista
    sustinere din partea FMI, a UE si a Bancii Centrale Europene pentru
    recapitalizarea si refinantarea lor”, iar perspectiva de rating
    negativa este motivata de faptul ca daca va avea loc o noua
    depunctare a Greciei, atunci ar putea avea loc schimbari in
    sustinerea financiara externa a acestor banci.

    Agentia apreciaza ca presiunea exercitata asupra bancilor la
    nivelul capitalului, al finantarii, al lichiditatii si al calitatii
    activelor este in crestere “din cauza ingrijorarilor tot mai mari
    privind datoriile si economia Greciei”. Finantarea si nivelul
    lichiditatii bancilor depind de Banca Centrala Europeana, avand in
    vedere “marja redusa de manevra a bancilor in fata unor retrageri
    continue de depozite si posibilitatea limitata de constituire a
    unor rezerve de lichiditate”. In plus, bancile sunt considerate
    vulnerabile la socurile externe legate de evolutia datoriei publice
    elene.

    Anuntul Fitch intervine cu o zi inainte de anuntarea, vineri
    dupa-amiaza, de catre Autoritatea Bancara Europeana a rezultatului
    testului de soliditate financiara (numit indeobste test de stres)
    derulat pe 91 de banci din UE. Estimari preliminare citate de
    Reuters sustin ca in jur de 15 banci nu vor trece testul, fata de 7
    la testul din vara trecuta. Printre acestia, conform unor analisti
    citati de Dow Jones, s-ar numara o singura banca greceasca –
    ATEBank, care si anul trecut a picat testul, din cauza
    capitalizarii inadecvate. Pentru a face fata testului de acum,
    banca a operat recent o majorare de capital de 1,26 miliarde de
    euro, din care cea mai mare parte a fost suportata de statul elen,
    care detine 90% din actiunile ATEBank.

    Si Moody’s si Standard&Poor’s au decis sa depuncteze bancile
    grecesti, tot ca urmare a inrautatirii ratingurilor pentru Grecia.
    La inceputul lui iunie, Moody’s a anuntat inrautatirea
    calificativelor pentru depozitele si datoriile cu prioritate la
    plata a opt banci elene, dintre care sapte au afaceri si in Romania
    (NBG, Eurobank, Alpha, Piraeus, ATEBank – calificativ B3, Emporiki
    si Geniki – B1). Dupa inca doua saptamani, Standard & Poor’s a
    retrogradat la CCC ratingurile NBG, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus
    Bank, dupa o decizie similara privind Grecia.

  • Fitch sustine Italia: programul fiscal este credibil, economia merge bine, ratingul este stabil

    “Cresterea puternica a randamentelor pentru obligatiunile
    italiene si ale altor tari din zona euro reflecta o criza de
    incredere a pietei in raspunsul politic la criza datoriilor din
    zona euro, nu o deteriorare a conditiilor fundamentale economice
    din Italia. Tara este in grafic cu indeplinirea tintelor bugetare
    pentru acest an, iar masurile suplimentare anuntate recent intaresc
    credibilitatea planului Romei de a atinge echilibrul bugetar in
    2014”, arata David Riley, Paul Rawkins si Raffaele Carnevale,
    autorii raportului.

    Agentia considera ca Italia va beneficia de o perioada de crestere
    economica peste nivelul estimat de 1% pe termen lung, fiindca nu
    are de-a face nici cu dezechilibre macroeconomice, nici cu o
    indatorare excesiva a sectorului privat, asa cum se intampla in
    alte tari. Totusi, Fitch estimeaza ca economia italiana va creste
    anul acesta numai cu 0,7%, sub previziunea oficiala de 1,1%.

    Cat priveste deficitul bugetar, acesta se va reduce in 2011 de la
    4,6% la 3,9% din PIB, iar daca guvernul se tine de programul actual
    de austeritate, povara datoriei publice nu ar deveni nesustenabila
    nici macar in scenariul in care cresterea economica ar fi slaba si
    dobanzile datoriei ar creste, considera analistii. Daca
    randamentele la obligatiunile pe zece ani ar ajunge la 7% (fata de
    5,4%, cat sunt in prezent), datoria rezultata din dobanzi ar creste
    la 110 miliarde de euro, fata de 75 de miliarde previzionate pentru
    2011 (4,8% din PIB). Nici acest scenariu insa nu ar impiedica
    realizarea planului de reducere a datoriei publice, desi ar dura
    mai mult decat prevede guvernul.

    Guvernul italian a adoptat la 30 iunie un program de ajustari
    fiscale in valoare de 47 de miliarde de euro, ce trebuie sa produca
    economii la buget de 1,5 miliarde de euro in 2011, 5,5 miliarde in
    2012, iar restul de 40 de miliarde in 2013-2014. Confruntat cu
    efectul speculatiilor de pe pietele financiare, care in ultimele
    zile au dus la cresterea randamentelor datoriei italiene si la
    comentarii despre Italia ca urmatoarea veriga slaba a zonei euro
    dupa Grecia, Irlanda si Portugalia, guvernul a anuntat miercuri
    suplimentarea pachetului de austeritate pana la 65 de miliarde de
    euro, inclusiv prin intermediul inghetarii pensiilor pentru
    urmatorii doi ani si al initierii unui plan vast de privatizari.
    Parlamentul urmeaza sa aprobe vineri programul.

    Fitch considera ca principalul risc pe termen mediu pentru Italia
    consta intr-o combinatie intre o crestere economica slaba, o
    crestere a dobanzilor la datoria publica si o neindeplinire de
    catre guvern a tintelor de reducere a cheltuielilor, in contextul
    apropierii alegerilor din aprilie 2013. Agentia recomanda deci
    Romei sa adopte o clauza de salvgardare care ar permite guvernului
    sa adopte masuri suplimentare daca sunt ratate tintele bugetare,
    astfel incat obiectivul de a ajunge la un buget echilibrat in 2014
    sa ramana credibil.

    Datoria Italiei este de 2.000 de miliarde de euro, respectiv
    120% din PIB – a doua din zona euro ca pondere in PIB dupa cea a
    Greciei.

  • Calcaiul lui Ahile pentru zona euro: Italia

    Un pasager pe puntea superioara a Titanicului e posibil sa fi
    fost mai optimist in ultima noapte decat sunt cei care urmaresc in
    aceasta vara problemele bugetare din zona euro. Retrogradarea
    Portugaliei sub nivelul recomandabil pentru investitii de catre
    agentia Moody’s a amutit estimarile entuziastilor, pentru care
    salvarea Greciei era singurul punct de bifat pe agenda acestei
    perioade. Investitorii par tocmai sa-si fi dat seama ca pierderile
    de pe urma detinerii de titluri elene sunt inevitabile si acum isi
    iau masuri de precautie in ce priveste detinerile de obligatiuni
    lusitane, cerand dobanzi tot mai mari pentru a credita
    Lisabona.

    Nu va trece mult, probabil, pana cand si Spania – ale carei
    banci au expuneri consistente in Portugalia – va avea parte de un
    tratament asemanator. Grecia are insa o replica la scara mai mare,
    Italia, a carei criza de solvabilitate se dezvolta incet, dar
    sigur, la adapostul discutiilor despre problemele celorlalte state
    periferice ale zonei euro (Portugalia, Irlanda, Grecia si Spania).
    Iar problemele cu adevarat importante ale zonei euro aici isi au
    punctul terminus, nu in falimentul Atenei; economiile zonei euro
    totalizeaza circa 12.000 de miliarde de euro, dintre care datoriile
    Greciei reprezinta circa 360 de miliarde de euro (circa 150% din
    PIB elen), la care s-ar adauga 100-200 de miliarde de euro,
    potentiale pierderi asociate restructurarii partiale a
    obligatiunilor emise pana acum.


    Italia insa, ale carei datorii se ridica la 2.000 de miliarde de
    euro, sau 120% din PIB, este o nuca prea tare pentru toata zona
    euro. Germania, Franta si celelalte mari economii europene au
    depasit deja cu mult pragul de indatorare de 60%, astfel ca
    asumarea de noi datorii pentru salvarea altor state este aproape
    exclusa. La randul sau, Banca Centrala Europeana (BCE) are deja o
    expunere masiva la obligatiunile grecesti, irlandeze si
    portugheze.

    Un mare neajuns al Italiei este ca se afla de un deceniu in
    zodia lui Silvio Berlusconi, personajul cel mai burlesc al
    cancelariilor europene (revista britanica The Economist chiar i-a
    “acordat” apelativul de “Burlesqueoni”): cabinetul sau nu se bucura
    de incredere nu doar din partea propriilor cetateni, dar nici din
    cea a pietelor financiare. Ministrul de finante Giulio Tremonti a
    reusit deocamdata sa tina in frau elanurile financiar-populiste ale
    lui Berlusconi, dar nu a putut face mai nimic pentru a opri
    tavalugul datoriei publice imense a tarii.

    Italia este alintata cu titlul de “Japonie a zonei euro”,
    intrucat datoria privata este la un nivel redus, iar cetatenii
    crediteaza practic statul, insa in cazul unui blocaj pe pietele
    financiare, analistii estimeaza ca un recurs la voluntariatul
    financiar al italienilor ar avea putine sanse de izbanda. Ca si in
    Grecia, si in Italia evaziunea fiscala este sport national, factura
    anuala de pe urma acestor fraude ridicandu-se la 150 de miliarde de
    euro, potrivit estimarilor ministrului Tremonti. Insusi premierul
    Silvio Berlusconi, care are pe rol trei mari dosare penale, este
    invinuit in doua dintre ele de evaziune fiscala si coruptie (in al
    treilea, invinuirea este “doar” de relatii sexuale cu o prostituata
    minora).

  • Boc: Limitarea prin Constitutie a deficitului si datoriei publice, necesara impotriva populismului

    Premierul a spus, la o dezbatere, ca aceste limitari nu
    reprezinta o noutate in statele europene. “Avem precedentul
    Germaniei, care a introdus o dispozitie similara privind echilibrul
    bugetar in noua sa Constitutie. In Franta, discutiile pe aceasta
    tema sunt avansate. Cred ca aceasta regula este absolut necesar sa
    fie impusa la nivel constitutional”, a spus Boc. Potrivit
    presedintelui PDL, criza a aratat cat de vulnerabile pot fi
    Guvernele si tarile in fata populismului , demagogiei si a
    politicilor iresponsabile pentru a cumpara voturi cu bani
    publici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Datoria publica a Romaniei a scazut la 36% din PIB

    In cazul datoriei guvernamentale, dupa titpul de creditori,
    obligatiile catre banci private au inregistrat cea mai mare
    scadere, de la 132,4 miliarde de lei in martie la 130,1 in luna
    aprilie. Totodata, datoria multilaterala s-a redus cu 1,1 miliarde
    de lei, la 53,6 miliarde de lei.
    La finele lunii aprilie, aproape jumatate din datoria publica era
    in lei (85,4 miliarde de lei), in timp ce echivalentul a 77,6
    miliarde de lei era in dolari. In DST, moneda utilizata de FMI
    pentru imprumuturi, Trezoreria datora 8,68 miliarde de lei. Datoria
    contractata in yeni japonezi era de 2,14 miliarde lei.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Grecia trece un prim hop: parlamentul a aprobat planul de austeritate (VIDEO)

    Votul, in care partidul socialist (PASOK) de guvernament a
    reusit sa invinga opozitia, cu o majoritate de 155 de voturi din
    300, a avut loc pe fundalul protestelor masive de la Atena si
    Salonic contra austeritatii dictate de UE si FMI si al grevei
    generale de 48 de ore convocate incepand de marti de
    sindicate.

    Joi va avea loc un al doilea vot, centrat pe diversele
    componente ale planului    , incepand cu majorarea unor taxe si
    impozite si terminand cu
    programul de privatizare     si ce companii vor fi incluse in el.
    Daca parlamentul nu ar fi votat, Grecia ar fi ramas fara finantare
    externa la jumatatea lunii iulie.

    O parte dintre manifestantii din Piata Syntagma din Atena, care
    au venit regulat in piata incepand de la finele lunii mai, si-au
    facut deja cunoscuta intentia de a ramane acolo inclusiv dupa
    incheierea votului din parlament, anticipand ca planul de
    austeritate va fi votat de parlament.

    In cursul manifestatiilor de marti si miercuri au avut loc si
    incidente violente, in cursul carora cei cateva sute de anarhisti
    prezenti in mijlocul zecilor de mii de oameni iesiti in strada au
    provocat ciocniri cu fortele de ordine, aruncand cu pietre si
    cocteiluri Molotov in politistii care asigurau ordinea in
    piata.

    Vezi aici fluxuri
    video live din Piata Syntagma.

    Alte fluxuri video live, din alte unghiuri: aici, aici si
    aici    .

    Planul de austeritate prevede vanzarea unor active ale statului,
    de la monopolul energetic national si pana la operatorii porturilor
    Pireu si Salonic, introducerea unor taxe suplimentare pe salarii
    intre 1% si 5%, taxe mai mari pentru restaurante si baruri, taxe
    mai mari pe combustibili si coborarea plafonului de venit scutit de
    impozit de la 12.000 la 8.000 de euro. Ziarul elen To Vima, preluat
    de Bloomberg, a calculat ca povara suplimentara pentru o familie
    greceasca medie va fi de 2.795 de euro pe an, adica aproape de
    echivalentul unui salariu mediu pe o luna.

    In 2010, economia elena a scazut cu 4,4% si este estimata sa se
    contracte cu inca 3,8% in acest an. Datoria este estimata sa
    creasca de la 140% la 166% din PIB.

  • Bancile franceze accepta planul de salvare a Greciei – Sarkozy

    Anuntul a fost facut de presedintele Nicolas Sarkozy, care a
    spus ca un astfel de plan este avantajos pentru creditori si ca
    prin el “vom apara moneda euro, ceea ce e in interesul nostru, al
    tuturor”, conform Wall Street Journal.

    Aceasta inseamna ca jumatate din valoarea obligatiunilor elene care
    ajung la scadenta sa fie reinvestita in noi obligatiuni grecesti pe
    30 de ani, iar o cincime va fi investita in titluri europene bine
    cotate (obligatiuni franceze) in chip de garantie ca sumele vor fi
    rambursate peste 30 de ani. Un vehicul special de investitii,
    controlat de creditorii privati, va fi creat pentru a administra
    obligatiunile grecesti si cele franceze.

    Guvernele europene vor ca bancile de pe continent sa rostogoleasca
    pana la 30 de miliarde de euro reprezentand obligatiuni grecesti
    care ajung la scadenta in urmatorii ani, si sa contribuie la noul
    pachet de credite de la UE si FMI pentru Grecia, estimat la peste
    100 de miliarde de euro, spre deosebire de situatia de pana acum,
    cand bugetele nationale au fost singurele care au dus greul crizei
    financiare, ceea ce a transformat o criza a datoriilor private
    intr-o criza a datoriilor publice.


    Vezi aici cine sunt principalii creditori privati ai Greciei
    (GALERIE FOTO)

    Bancile germane, care anterior cerusera garantii guvernamentale
    inainte de a accepta sa contribuie la rezolvarea crizei, au facut
    cunoscut si ele ca sunt foarte interesate de modelul francez,
    transmite BBC.

    Un grup de bancheri reprezentand marile institutii bancare de pe
    continent au intalniri luni, la Roma, cu oficiali ai zonei euro, cu
    conducerea Institutului International de Finante, cea mai mare
    asociatie a institutiilor financiare din lume, si cu oficiali ai
    trezoreriei italiene. Intalnirea are loc la sediul Intesa Sanpaolo,
    cea mai mare banca italiana dupa active, a relatat Dow Jones.

    Tot luni, Comisia Europeana a acceptat o prelungire cu sase luni,
    pana la 31 decembrie, a programului actual de recapitalizare a
    bancilor grecesti prin Fondul de Stabilitate Financiara pentru
    Grecia, precum si a altor forme de sustinere a bancilor elene,
    incluzand garantii de credit si un plan de finantare prin
    obligatiuni. Programele respective au fost aprobate in septembrie
    2010 (recapitalizarea), respectiv in noiembrie 2008
    (celelalte).