Tag: cafea

  • Cum se ghiceste viitorul in cafea

    La iesirea din Bucuresti spre Popesti-Leordeni, in apropierea
    liniei de centura, o cladire rosie de birouri cu cateva etaje este
    sediul central al Strauss; alaturi sunt fabrica si depozitul
    logistic. Nu se simte mirosul cafelei, asa cum s-ar astepta cei mai
    multi vizitatori. Pentru pastrarea aromei, tehnologia folosita in
    fabrica presupune inghetarea cafelei, imediat dupa prajire, la -60
    de grade Celsius. Este important, pentru ca astfel este conservata
    cat mai bine aroma, asa cum se intampla si cu ambalajele
    pachetelor, care nu sunt din hartie, ci dintr-un material cu bune
    proprietati izolante, dupa cum explica Marius Melesteu, directorul
    general al Strauss.

    Compania ocupa al doilea loc pe piata romaneasca a cafelei, dupa
    Kraft Foods Romania, care are in portofoliu marcile Jacobs si Nova
    Brazilia. La 43 de ani, Melesteu, care conduce afacerea cu cafea de
    la inceputul anului, a adunat peste 13 ani de experienta in
    industria bunurilor de larg consum (FMCG), in companii ca Unilever
    si Heineken. Debordeaza de incredere cand vorbeste de planurile pe
    care le are pentru companie, iar cand vine vorba despre programul
    sau “manifest” de manager nu spune nimic despre cifre – fie ele
    vanzari, profit sau cota de piata – ci subliniaza repetat ca
    principala lui preocupare este sa construiasca un brand. Cunoscuta
    ani in sir ca Elita, marca de cafea ambalata a intrat de doi ani
    intr-un amplu proces de rebranding. E un proces necesar, explica
    managerul, pentru ca in trecut numele firmei (Elite) era adesea
    confundat cu al marcii sau chiar cu “alte lucruri de pe piata care
    poarta acelasi nume”, spune Melesteu. Numele rezoneaza in mintea
    consumatorilor in ultima perioada si cu produsele din carne, mai cu
    seama dupa spotul publicitar filmat de Mihaela Radulescu sub
    sloganul “Elit, pofta de mezelit”.

    “Elita exista in continuare, nu s-a atins nimeni de ea”, adauga
    Melesteu, care precizeaza ca numele Doncafe este o umbrela mai
    larga, sub care sa poata intra mai multe produse. “E posibil ca in
    urmatorii ani numarul de pachete sa ajunga dublu”, spune seful
    Strauss, aratand cu un gest larg catre cele patru feluri de cafea
    asezate acum pe un colt al biroului sau. Umbrela Doncafe reuneste
    acum patru feluri de cafea macinata – Elita, Selected, Gold si
    Decaffeinated – cu care detine locul al doilea in segment, avand o
    cota de piata in volum de 36%, conform informatiilor MEMRB, citate
    de Melesteu. In portofoliu se gasesc si trei tipuri de cafea
    instant, segment pe care Strauss ocupa pozitia a treia dupa Nestlè,
    cu marca Nescafe, si Kraft Foods Romania, cu o cota de piata de
    26%, conform MEMRB.

    Dupa hotararea cu care Melesteu vorbeste de construirea marcii,
    se poate spune ca firma da toate semnalele ca s-a aliniat la start
    pentru a-si largi portofoliul. Cu titlu de exemplu este intrarea
    companiei in acest an pe segmentul de capsule pentru cafea, care
    pot fi folosite, spre exemplu, acasa sau in sediul firmelor, pentru
    “a obtine o cafea similara cu cea facuta la un dozator
    profesionist”, explica managerul, referindu-se la bauturile produse
    de echipamentele speciale folosite in cafenele. Pretul unui
    expresor pentru acasa se plaseaza intre 400 si 700 de lei, iar
    costul unei capsule este in medie de 1,3 lei. Vanzarile acestui
    segment nu sunt, momentan, semnificative in totalul cifrei de
    afaceri, dar directorul general al Strauss spune ca “exista un
    trend pozitiv si credem ca piata se va dezvolta in directia
    aceasta”.

    Segmentul de capsule, care poarta in companie numele de cod
    “single portion”, alaturi de HoReCa si vending (aparatele de cafea
    din spatiile publice si din sedii de companii) si-au adjudecat un
    sfert din cifra de afaceri a Strauss, care a ajuns anul trecut la
    67 de milioane de euro, fata de 75 de milioane de euro in 2008. In
    acest context, tendinta usor ascendenta, de 2-3% in ultimele luni,
    are darul de a-i aduce un zambet de satisfactie directorului
    companiei. “Cifra de afaceri pentru acest an se va plasa la acelasi
    nivel cu cea de anul trecut”, estimeaza Melesteu, care apreciaza ca
    acesta ar fi un rezultat bun, in conditiile in care piata scade,
    compania nu a operat anul acesta majorari de preturi, TVA a
    crescut, iar pretul boabelor de cafea s-a majorat cu circa 15% fata
    de nivelul mediu de tranzactionare al anului trecut.

  • Kraft: pe termen mediu consumul ar putea reveni la nivelul 2007-2008

    “Nu se poate face o previziune clara pentru viitor; aproape
    fiecare opinie pe tema revenirii economice pe care o citesc este
    diferita”, declara Gerard Chandran, managing director al Kraft
    Foods Romania (KFR). El a preluat in urma cu cateva luni functia de
    conducere a filialei locale, dupa ce anterior a lucrat in Africa de
    Sud. In opinia lui, “in prezent, cele mai multe companii ar trebui
    sa fie atente in prezent la ROI (return on investment, recuperarea
    investitiei – n.r.) si sa se focuseze pe acele marci si segmente de
    piata care pot oferi acest lucru”.

    Filiala companiei americane a mizat in acest an tocmai pe
    aceasta tactica, punand accent pe categoria de biscuiti; si-a
    adjudecat pozitia fruntasa si in piata de biscuiti, segment in care
    a lansat in acest an patru marci diferite: Oreo, Tuc, Belvita Start
    si Milka. In perioada iulie-august 2010 compania aproape si-a
    dublat cota de piata valorica pe segmentul de biscuiti, fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, cand avea in portofoliu doar
    marca Lu. De la lansarea Belvita Start, in luna aprilie a acestui
    an, compania a vandut 65 de milioane de pachete de biscuiti sub
    acest brand. Kraft Foods Romania, care nu are fabrici pe piata
    locala dar are parteneriate cu producatori locali de dulciuri si
    cafea, a raportat la Ministerul Finantelor anul trecut afaceri de
    138 milioane de euro, in scadere cu circa 12% fata de 2008.

  • Automatele de cafea vand mai bine decat terasele. In tarile cu un turism dezvoltat, raportul e invers

    “Anul trecut, consumul mediu pe automatele de cafea s-a redus
    cu 10-15% fata de 2008. Chiar daca companiile ar fi oferit cafeaua
    gratis, consumul tot ar fi scazut, tinand cont ca in birourile
    companiilor lucreaza acum mai putini oameni decat in 2008, iar pe
    strazi circula mai putine masini”, afirma Stefan Neagoe.

    Nescafe este cel mai mare brand pe segmentul cafelei instant, care
    reprezinta insa doar un sfert din valoarea pieteii. Cele mai mari
    rulaje sunt realizate de companiile care activeaza in segmentul
    cafelei macinate, liderii pietei fiind Kraft Foods (Jacobs, Nova
    Brasilia) si Strauss cu Doncafé, care realizeaza vanzari anuale
    estimate la peste 60-70 de milioane de euro.

    Romanii beau 20 de cafele de la automat pe an. “Pe piata se vand
    anual aproximativ 450 de milioane de cupe de cafea preparate la
    cele 40.000 de automate instalate la nivel local”, estimeaza
    Neagoe.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Cea mai scumpa cafea din lume se vinde si in Romania

    Produsa din excrementele mamiferului Zibeta Asiatica, un fel de
    pisica locala, cafeaua Kopi Luwak a fost declarata cea mai buna si
    cea mai scumpa din lume. Se vinde in cele mai exclusiviste cafenele
    si restaurante de pe glob, iar de sapta¬mana aceasta intra si pe
    piata din Romania, importata in exclusivitate de la fabrica de stat
    din Indonezia, cu tot cu certificatul de calitate. Se vinde la
    cutie de 80 de grame cu 250 RON sau la ceasca, 190 RON.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Emilio Lavazza, seful celebrului grup producator de cafea, a murit

    Emilio Lavazza a preluat afacerea familiei sale in 1971, dupa
    moartea tatalui sau, Giuseppe, care l-a ajutat pe Luigi, bunicul
    sau si, totodata, fondatorul grupului sa transforme o bacanie
    deschisa in secolul al 19-lea intr-o companie celebra pe plan
    mondial.

    Emilio, presedinte al grupului Lavazza intre anii 1979 – 2008, a
    consolidat numele grupului pe care l-a condus, lansand produse
    premier, precum faimoasele cafele Lavazza Gold si Grand’ Espresso,
    care, alaturi de produsele mai ieftine, l-au ajutat sa preia
    aproape jumatate din cota de piata italiana a cafelei.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Nespresso isi va creste vanzarile cu 25% prin vanzarea de esspresoare

    “Pe fondul crizei financiare ni s-au intors espressoare din
    piata, din cauza inchiderilor unor birouri si reducerii
    cheltuielilor companiilor”, a declarat Mihaela Scaunasu-Andrei,
    director de marketing al Brands International, importatorul unic al
    cafelei Nespresso.

    Pentru a isi pastra clientii care se confruntau cu probleme
    financiare, conducerea Nespresso a devenit mai flexibila si a
    permis achizitionarea espressoarelor intoarse din piata la un pret
    de 3.500 lei, masura ce va continua si la anul.

    Portofoliul de clienti al diviziei Nestle Nespresso cuprinde 70%
    clienti de tip “office” si 30% HoReCa, ambele categorii fiind
    afectate de criza, ceea ce a facut ca volumele comercializate in
    acest an sa stagneze fata de 2008, la 2,8 milioane capsule, la un
    pret pe capsula cuprins intre 1,1 si 1,55 lei.

    “Si segmentul HoReCa a fost afectat, un numar tot mai mare de
    persoane alegans sa consume cafeaua acasa”, a declarat Scaunasu.
    Nespresso nu este prezent pe segmentul “business to consumer”
    (consumatori finali – n.red.) si potrivit reprezentantilor
    companiei nici nu intentioneaza sa intre pe acest segment pana in
    2011.

    Gama Nespresso cuprinde din decembrie opt sortimente de Grand
    Cru, odata cu lansarea cafelei Ristretto Origin India: doua tipuri
    de Ristretto, doua de Espressos, doua de Lungos si doua de
    Decaffeinatos.

  • Planurile Elite sub umbrela Doncafé

    "Cand am venit in Romania, acum un an si jumatate, am gasit o piata grabita”, spune Matanya Schwartz, directorul general al Strauss Romania. Societatea se grabea sa recupereze decalajele fata de vestul Europei, iar adaptarea la stilul de viata occidental inseamna orientarea catre produse de tip premium, da de inteles israelianul, aratand ca tocmai de aceea Strauss a considerat ca este momentul potrivit sa faca o miscare de repozitionare a businessului pe acest segment.

    Saptamana trecuta, Strauss a anuntat oficial lansarea Doncafé in Romania, dupa ce, in luna mai, grupul cumpara de la compania italiana Doncafé operatiunile acesteia de pe pietele din Albania, Kosovo si Macedonia contra unei sume de 11,6 mil. dolari (aproximativ 7,5 mil. euro), potrivit presei internationale.

    In tara noastra, Strauss a intrat pe piata cafelei in 1997, prin achizitia unei parti din compania Elite, pentru ca, din februarie 2008, Elite sa devina Strauss Romania. Incepand cu aceasta luna, Doncafé va deveni un brand-umbrela, adoptand marcile Elite si Selected. Noua gama va cuprinde si produse premium, Doncafé Gold (cafea prajita, macinata si instant) si Doncafé Mixes (specialitati de cafea).

    Pentru noua gama, Strauss a facut o campanie de cercetare a pietei care a durat un an si jumatate, potrivit lui Schwartz, iar procesul de rebranding a costat 15 milioane de euro. Cu ce vine insa nou Strauss, lasand deoparte schimbarea numelui si a ambalajului? Raspunsul pare simplu: alta cafea.

    “Intr-adevar, ne luptam cu companii foarte mari, dar credem ca in cafea trebuie sa devii expert pentru a controla piata”, spune israelianul, vrand sa sugereze ca strategia companiei, care la nivel international are mai multe linii de business (lactate, legume, dulciuri), se axeaza in Romania strict pe cafea. Ce ii deosebeste de concurenta? “Flexibilitatea”, sustine Matanya Schwartz: “Adversarii nostri sunt atat de mari, incat se tem sa indrazneasca ceva nou pentru a nu risca sa-si piarda pozitia. Noi avem curaj”.

    Adversarii redutabili de care vorbea Schwartz sunt in principal gigantii multinationali Kraft Foods (Jacobs) si Nestlé (Nescafé), cu cifre de afaceri cumulate de peste un sfert de miliard de euro la nivelul anului trecut in Romania. Potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piata MEMRB, primii cinci jucatori de pe piata cafelei (Kraft Foods, Strauss, Nestlé, Tchibo si Cafea Fortuna) au cumulat, in perioada august 2007-iulie 2008, 88,4% din volumul de vanzari si 86% din valoarea pietei, fata de 87,1%, respectiv 85,3% in perioada august 2006-iulie 2007.

    Conform propriilor estimari, israelienii de la Strauss detin o cota de piata de 33%, intentionand sa ajunga la 50% in urmatorii trei-cinci ani. Piata cafelei ajunge in Romania la peste 250 de milioane de euro, potrivit datelor companiei. Asul din maneca celor de la Strauss il reprezinta in opinia lor categoria de specialitati Doncafé Mixes, adresata categoriei de varsta 16-25 de ani.

    Spre exemplu, 4 in 1, un produs nou pentru consumatorii romani, e un mix de cafea, zahar, lapte si guarana, un extract dintr-o planta cu efect energizant. O data la cateva luni va fi lansat un nou mix, iar campania de comunicare va fi axata in special pe mediul online. “Tinerii vad altfel cafeaua si o prefera preparata in cele mai neobisnuite moduri. O vor mai mai dulce, mai aromata, mai usoara”, spune Schwartz, adaugand ca aceasta tendinta de consum este specifica pietelor noi din estul Europei si din China si ca nu este la fel de vizibila in pietele mature.