BusinessMagazin

Tag: cafea

  • Care este băutura consumată de 2 miliarde de oameni în fiecare zi şi care a ajuns sa fie băută chiar şi în spaţiu. Aceasta asigură existenţa a peste 120 de milioane de persoane în întreaga lume

    În toată lumea, în marile oraşe sau în mediul rural, sute de milioane de oameni sunt pasionaţi de acelaşi produs: cafeaua, fie că vorbim de un espresso luat în grabă de la colţul străzii sau de cafele a căror preparare este o adevărată artă. În spatele acestei băuturi se ascund armate de angajaţi, sisteme de producţie şi reţele extinse la nivel global. Şi, odată cu apariţia noilor tehnologii, procesul de producere a cafelei a devenit semnificativ mai uşor.

    La nivel mondial, peste 2,2 miliarde de ceşti de cafea sunt produse zilnic. Analiştii susţin că valoarea totală a sectorului producţiei de cafea este de 200 de miliarde de dolari pe an. Cultivarea şi producţia cafelei asigură locuri de muncă pentru 120 de milioane de persoane în întreaga lume.

    Cafeaua este cultivată pe patru continente şi consumată pe toate şase. Chiar şi pe staţia spaţială internaţională există un espressor de cafea, iar statul cu cea mai rapidă creştere a numărului de consumatori este China – de opt ori mai rapidă decât în alte state ale lumii, potrivit BBC. Pe glob, există în jur de 25 de milioane de mici antreprenori al căror trai este susţinut de producţia cafelei.


     

  • Cafeaua reinventată

    În ultima vreme însă cunoaşte un reviriment, de asemenea cel puţin în SUA, graţie unor firme care şi-au propus să o „reinventeze” şi să se adreseze tinerilor care nu au prins vremurile în care cafeaua instant era la modă, scrie LA Times. Printre acestea se numără Waka, Sudden Coffee sau Swift Cup Coffee, care propun sortimente noi de cafea instant pe care o denumesc „cristalizată” (în cazul Sudden, care a pus la punct un alt procedeu de obţinere a acestui produs) sau o promovează drept cafea pentru a doua ceaşcă a zilei, destinată celor care nu au chef să se deplaseze până la o cafenea.

  • Cum să ridici un imperiu în România. Povestea omului care a construit cel mai mare lanţ de cafenele din ţară, vânzând cafea la 5 lei

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni.

    „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    De la design la pub
    Povestea antreprenorială a lui Radu Savopol a început în urmă cu aproximativ două decenii, cu un pub în Sinaia, iar de atunci lista proiectelor sale a tot crescut. De profesie designer de interior şi pasionat de arhitectură, el observa că în jurul anilor 2000 lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau puburile şi şi-a spus atunci – „De ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?”. Lipsa de proiecte în zona de arhitectură l-a inspirat să deschidă mai întâi localul Old Nick Pub din Sinaia, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reieşea mai demult în descrierea de pe site-ul companiei. Localul era inspirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale: Old Nick era porecla bunicului, comandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada. Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. Antreprenorul spunea că ajunsese să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, astfel că următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, Cafeneaua Parcului. Ulterior, şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Mai apoi însă, a decis să se concentreze pe dezvoltarea lanţului de cafenele 5 To Go.

    Cititi aici intreaga poveste a lui Radu Savopol

  • Unul dintre cele mai iubite produse denumit şi al doilea cel mai valoros „aur negru“ al planetei după petrol se transformă într-o adevărată religie. Miliarde de oameni îl consumă zilnic

    Cafeaua este, pentru unii, o adevărată religie. Nu degeaba această licoare a devenit al doilea cel mai valoros „aur negru“ al planetei după petrol. Pentru alţii este primul gând atunci când se trezesc dimineaţa. Chiar înainte de persoana iubită. Mai sunt şi aceia care afirmă că sunt îndrăgostiţi de aromă, dar se ţin totuşi departe de gust. Asta doar pentru că nu au savurat o cafea adevărată, iar cunoscătorii pot să confirme.

    Pentru toţi cei mai sus menţionaţi, dar nu numai, După Afaceri Premium a decis să pornească într-o „expediţie“, alături de De’Longhi România şi de specialiştii în domeniu pentru a afla cum arată reţeta cafelei perfecte şi cum poate fi ea preparată acasă, zi de zi.

    Unora le place cu lapte. Alţii o preferă cu o brumă de zahăr. Unii zic că nimic nu-i mai bun ca un espresso simplu, clasic, ca la mama lui. Până la urmă, reţeta cafelei perfecte e subiectivă, lăsându-se ajustată de gusturile consumatorului. Nimic diferit de gastronomie, artă sau modă.

    Un barista o poate prepara şi ajusta cât ai clipi, mai ales dacă vorbim de un adevărat maestru al cafelei, care a ajuns să dezbrace produsul de orice secret. Îi ştie culoarea, aroma după prăjire şi chiar comportamentul din ceaşcă. Acasă însă, când ne vedem faţă în faţă cu atât de multe necunoscute – mai ceva ca în liceu la orele de matematică -, problema se pune altfel. Cum se pot transforma boabele maronii de cafea într-o licoare care încântă spirite şi descântă minţi?

    „Sunt trei elemente – espressorul, laptele şi cafeaua – care joacă un rol foarte important în stabilirea unei reteţe aproape perfecte de cafea. Spun reţetă «aproape perfectă» întrucât cea perfectă nu cred că există, deoarece depinde foarte mult de percepţia fiecăruia“, explică Robert Tancău, barista la Zissou Coffee Shop, o cafenea de specialitate amplasată la intrarea în cochetul cartier Cotroceni.

    Atunci când vorbim despre un espresso preparat acasă, dar nu numai, espressorul este cel mai important element, crede Roxana Dumitru, marketing director al operaţiunilor locale ale producătorului italian de electrocasnice mici De’Longhi România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Pe ce pierd angajaţii români două ore din timpul lor zilnic de muncă

    Trei din patru angajaţi spun că pierd zilnic până la două ore din timpul programului din cauza unor lucruri care le distrag atenţia de la ceea ce au de făcut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei de locuri de muncă Bestjobs. Printre cele mai deranjante sunt discuţiile telefonice zgomotoase purtate de colegi în birou sau telefonul de serviciu care sună prea des, zgomotul ambiental specific birourilor de tip open space, colegii cu chef de vorbă sau şedinţele prea lungi, la care se adaugă şi timpul petrecut pe reţelele de socializare sau pauzele de cafea şi ţigară. Alţi 8% dintre angajaţi ajung să piardă până la jumătate din ziua de lucru astfel, ceea ce le afectează semnificativ productivitatea şi calitatea muncii, relevă un sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

    Aproape şase din zece respondenţi se găsesc zilnic în situaţia de a fi întrerupţi din treabă de colegi cu chef de vorbă, iar 36% spun că cel mai adesea îi deranjează zgomotul de fond din birou, dar şi telefoanele care sună continuu. Alţi trei din zece respondenţi pierd timp din cauza şedinţelor prelungite, în timp ce 17% afirmă că reţelele de socializare le consumă cel mai mult din programul zilnic de lucru. Totodată, 11% se plâng că sunt distraşi şi de numărul mare de e-mailuri pe care le primesc şi care necesită răspuns imediat, iar 10% admit că petrec prea mult timp pe aplicaţiile de mesagerie. Nu în ultimul rând, unul din zece angajaţi recunoaşte că productivitatea lui scade din cauza pauzelor dese de cafea şi ţigară.

    Dincolo de timpul pierdut, un sfert dintre respondenţi afirmă că toate aceste lucruri care îi distrag zilnic le influenţează calitatea muncii, iar doi din zece afirmă că le creşte nivelul de stres ca urmare a presiunii de a rezolva sarcinile de serviciu într-un timp mai scurt decât programul de lucru. Alţi 8,5% se simt demotivaţi, iar 3,4% întârzie sau chiar ratează anumite termene de predare. La polul opus, 29% dintre respondenţi spun că timpul astfel pierdut nu le influenţează sub nicio formă activitatea, 7% consideră că, din contră, le creşte productivitatea, pentru că se relaxează şi în timpul rămas se pot concentra mai bine, iar 5% dintre angajaţi se bucură că reuşesc să relaţioneze mai bine cu ceilalţi colegi.

    Pentru a se putea concentra mai bine la job, jumătate dintre respondenţi spun că îi evită pe colegii bârfitori sau că nu intră pe reţelele de socializare în timpul programului. Totodată, 46% afirmă că răspund doar la telefoane şi mesaje importante sau urgente, iar 13% decid să-şi închidă telefonul personal în timpul orelor de program. Ca să îşi gestioneze mai eficient timpul, 26% dintre respondenţi aleg să răspundă la e-mailurile legate de job abia după ce şi-au terminat treburile urgente. De asemenea, 14% preferă să asculte muzică în căşti, ca să nu mai fie deranjaţi de zgomotul sau discuţiile colegilor.

    Angajaţii cred că şi angajatorul ar trebui să ia măsuri care să-i ajute să se concentreze mai bine la job, cele mai importante fiind: să permită un program de lucru flexibil (47% dintre respondenţi), să creeze spaţii în care să poată lucra fără a fi întrerupţi (45%), dar şi să renunţe la conceptul de open space (24%). Alţi 23% ar vrea ca angajatorul să le ofere cursuri de time management sau să creeze politici interne precum zile fără şedinţe. Totodată, aproape 13% consideră că angajatorul ar trebui să limiteze timpul pentru pauzele de cafea şi ţigară.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 2-16 august 2019, pe un eşantion de 926 utilizatori de internet.

  • Cine este tânărul care vrea să cucerească piaţa de cafenele din Cluj

    Bogdan Ciocian este fondator al lanţului de cafenele Meron, unde lucrează în prezent aproximativ 80 de persoane. Anul 2018 a fost unul promiţător pentru Meron prin extinderea businessului, prin creşterea lanţului de coffee shopuri la 11 unităţi.

    „În plus, anul trecut a venit şi cu perspective noi de business, iar cele 7 oraşe pe care le aveam în vedere pentru planul de extindere – Oradea, Timişoara, Sibiu, Bistriţa şi Bucureşti – s-au concretizat.” Tot anul trecut, compania a investit circa 500.000 de euro într-o prăjitorie proprie. „Un alt aspect important pe care am reuşit să îl dezvoltăm constă în lansarea platformei noastre de B2B. Aceasta oferă beneficii altor jucători mici din piaţa de specialty coffee care au nevoie de o cafea proaspăt prăjită şi care până acum recurgeau la diverse prăjitorii de pe piaţa internaţională”, adaugă antreprenorul.

    Planurile pentru extinderea internaţională au venit în mod firesc, spune antreprenorul, adăugând că priveşte către pieţe precum Londra, Amsterdam, Lisabona sau Barcelona. Una dintre cele mai semnificative decizii luate de Bogdan Ciocian a fost momentul în care a renunţat la continuarea studiilor, la facultate. „Acest gest îndrăzneţ şi poate, pe alocuri, privit cu neîncredere de cei din jur m-a ajutat să încep să învăţ cu adevărat şi să îmi creionez drumul. Astfel, am devenit mai independent, mai conştient de forţele proprii”, spune Ciocian.

    Profilul lui Bogdan Ciocian a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă pe care miliarde de oameni o consumă zilnic

    Cercetătorii de la Royal Botanic Gardens, Kew, au ajuns la concluzia că 75 dintre cele 124 de specii sălbatice de cafea din lume sunt în pericol de dispariţie din cauza defrişărilor, schimbărilor climatice şi agravării problemei bolilor provocate de ciuperci şi de paraziţi.

    Printre speciile afectate se află şi Arabica sălbatică, o varietate originară din Etiopia, aflată la baza a 60% din industria globală de cafea, dar care este considerată în pericol de dispariţie, în special din cauza încălzirii globale, scrie Agerpres.
    Speciile sălbatice de cafea sunt ameninţate de distrugerea sau deteriorarea pădurilor unde acestea cresc ca urmare a muncilor agricole şi a altor activităţi făcute de om, dar şi de creşterea temperaturilor care modifică condiţiile climatice specifice necesare dezvoltării plantelor.

    Pericolele cu care se confruntă cafeaua sălbatică sunt importante pentru viitorul uneia dintre cele mai consumate băuturi din lume deoarece varietăţile sălbatice au fost utilizate de-a lungul anilor pentru a înmulţi şi a îmbunătăţi plantele de cultură, susţin experţii.

    Cultivatorii de cafea, care plantează Arabica sau Robusta, au început deja să relateze că recoltele lor sunt afectate de schimbarea modelelor climatice, creşterea temperaturilor, noi paraziţi sau boli.

    Caracteristicile speciilor sălbatice vor fi, cel mai probabil, mult mai importante în viitor pentru a dezvolta plante care să poată face faţă unor ameninţări precum perioade mai îndelungate de secetă cauzate de schimbările climatice sau răspândirea bolilor.

    “Dacă aceste specii încep să dispară, opţiunile de dezvoltare a unor varietăţi de cafea rezistente va scădea foarte rapid în viitor”, susţine Aaron Davis, liderul departamentului de cercetare în domeniul cafelei de la Kew.
    Mai puţin de jumătate dintre speciile de cafea sălbatică sunt conservate în bănci de seminţe sau colecţii de plante vii şi peste un sfert (28%) nu cresc în arii protejate, avertizează cercetătorii.

    Oamenii de ştiinţă au făcut apel la o mai bună protejare a acestor specii în mediul lor natural precum şi în bănci de seminţe şi colecţii de plante şi au solicitat sprijin pentru protejarea resurselor de cafea din ţările africane, unde cresc cele mai multe specii sălbatice.

    Într-un studiu publicat miercuri în revista Science Advances, cercetătorii au evaluat riscul de extincţie al speciilor sălbatice de cafea potrivit criteriilor din Lista Roşie a Speciilor Ameninţate întocmită de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN).

    În urma analizei, a rezultat că 75 de specii (60%) sunt ameninţate cu dispariţia, dintre care 13 sunt în categoria cu cel mai mare risc, 40 sunt în pericol de dispariţie, iar 22, vulnerabile.

    Nivelul de risc în cazul speciilor de cafea este mult mai mare decât riscul general în cazul plantelor, categorie pentru care se estimează că 22% dintre specii sunt ameninţate cu dispariţia, scrie incont.ro

  • Geometrie dulce

    Jonquils Cafe & Bakery are în meniu şi sanvişuri, dar principala atracţie o reprezintă deserturile cu forme geometrice preparate în tăvi de silicon tipărite la o imprimantă 3D de către Dinara Kasko şi colegii săi. Unele dintre deserturi seamănă a mere, cireşe sau boabe de cafea, în timp ce altele au un aspect ceva mai neobişnuit.

  • Cine este românul care a construit cel mai mare LANŢ DE CAFENELE din ţară. Face milioane de euro vânzând cafea de 5 lei

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    Cititi aici intreaga poveste a lui Radu Savopol

     

     

     

     

  • Adio, pauze de cafea şi de fumat! În această ţară europeană, timpii “morţi” nu se vor mai plăti

    Ritualul de dimineaţă al spaniolilor, care presupune o cafea şi discuţii cu colegii într-un bar este ameninţat de noile reglementări la locul de muncă; mai exact, acestea permit angajatorilor să nu plătească pentru astfel de pauze, conform The Telegraph.

    Guvernul din Spania a introdus o lege care obligă toate companiile să înregistreze orele de intrare şi de ieşire ale angajaţilor, în încercarea de a preveni exploatarea lucrătorilor prin ore suplimentare neplătite.

    Dar direcţiile oferite companiilor în această săptămână au inclus, de asemenea, o opţiune pentru angajatori de a nu mai include pauzele de cafea, gustări sau fumat în ziua de lucru oficială, aşa cum au fost până în prezent.

    Sindicatele au salutat mişcarea de a se întoarce la pontajul la locul de muncă pentru a reduce cele aproximativ 2,6 milioane de ore suplimentare neplătite ale lucrătorilor spanioli. Cu toate acestea, viitoarele negocieri între angajatori şi reprezentanţii muncitorilor ar putea include problema timpului petrecut efectiv la locul de muncă.

    “Două ore pe zi sunt oferite pentru diverse pauze: prânzul, un telefon personal, întinderea picioarelor, o ţigară sau o cafea”, a declarat Yolanda Valdeolivas, secretar de stat în Ministerul Muncii, la o întâlnire recentă cu reprezentanţii companiilor.