Tag: referendum

  • Traian Băsescu atacă la CCR legea referendumului. Are şanse să câştige?

    Legea, care i-a fost trimisă spre promulgare preşedintelui după ce a fost recent aprobată în Parlament,  prevede că pentru validarea rezultatelor referendumului este necesar un cvorum de participare (prag de prezenţă la vot) de cel puţin 30% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale şi un cvorum al voturilor valabil exprimate (prag de validare) de cel puţin 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

    Traian Băsescu apreciază că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”), precum şi prevederilor Art. 2 alin. (1) şi (2) din Constituţia României: (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

    “Luarea deciziilor prin calea directă a referendumului trebuie să implice o majoritate de participare a cetăţenilor, iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe care se întemeiază statul român, respectiv caracterului democratic, reprezentând o încălcare a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    “Cum exprimarea unei voinţe unitare nu este practic posibilă, exprimarea voinţei unei majorităţi cât mai largi reprezintă voinţa cea mai apropiată de idealul unei voinţe unitare. Într-un stat democratic, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi, iar decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor”, arată Traian Băsescu.

    Preşedintele consideră că “prin noţiunea de „majoritate” se înţelege partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numărul total”, invocând ca argumente mai multe articole din Constituţie: Art. 67 care reglementează un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, Art. 76 alin. (1) care se referă la adoptarea cu votul majorităţii a legilor organice şi a hotărârilor, Art. 81 alin. (2) referitor la alegerea preşedintelui României din primul tur de scrutin.

    PRECEDENTUL DIN IULIE 2012

    Preşedintele Băsescu invocă, în sprijinul său, decizia de anul trecut a CCR (Decizia nr 731 din 10 iulie 2012), pe marginea legii introduse de USL care prevedea un cvorum de aprobare de 50% plus unu pentru referendumul de demitere a preşedintelui. Legea respectivă reafirma însă regula cvorumului de participare, care prevedea că demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

    CCR confirma atunci, în privinţa regulii cvorumului de participare, că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”

    “Schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, relevantă fiind Decizia nr. 731/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fără a interveni vreun element nou, nu se justifică. Considerăm că un cvorum de participare prea restrâns va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor cetăţenilor şi va face posibilă exercitarea suveranităţii naţionale de o minoritate a populaţiei, încălcându-se principiile democraţiei”, arată preşedintele.

    PRECEDENTUL DIN IUNIE 2013

    Rămâne de văzut însă dacă CCR va alege să invoce decizia sa de anul trecut spre a da câştig de cauză contestaţiei preşedintelui sau va invoca decizia sa din acest an, care atestă o opinie complet diferită.

    CCR a aprobat prin Decizia nr 334 din 23 iunie 2013 reducerea de la 50% plus unu la 30% a cvorumului de participare la referendum, aşa cum prevede noua lege contestată acum de preşedintele Traian Băsescu, însă cu intrare în vigoare numai după un an de zile. CCR s-a prevalat de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”.

    CCR s-a pronunţat pentru că fusese sesizată de PDL, UDMR şi PP-DD, care nu cereau amânarea cu un an a aplicării legii, ci reclamau acelaşi lucru ca şi preşedintele Băsescu acum, anume nereprezentativitatea unui referendum cu prag prea scăzut de prezenţă. CCR a respins însă această sesizare, arătând în motivarea deciziei sale că “prevederile art.2 alin.(1), art.90, art. 95 alin. (3) şi art.151 alin.(3) din Constituţie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care să impună ori să recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispoziţiile constituţionale făcând referire la stabilitatea legislaţiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum”.

    “Prin urmare, reglementarea sau modificarea condiţiilor privind validarea referendumului este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a acestui instrument de consultare populară. De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituţionalitate, asigură o rerezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care reflectă voinţa populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituţie, să nu fie afectată în vreun fel”, continuă textul din motivarea deciziei CCR.

    Mai mult, CCR arată că în Constituţie este consacrat dreptul de a vota, nu şi obligaţia, astfel încât absenteismul este el însuşi o opţiune. “Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg sănu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare”.

    Această observaţie a CCR, venită după referendumul din iunie 2012 când opozanţii demiterii preşedintelui şi-au exprimat opţiunea boicotând referendumul, este conţinută ţi în documentele Comisiei de la Veneţia, care în general nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale).

    Totuşi, Comisia de la Veneţia precizează că sunt situaţii când un cvorum de participare este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă – stabilitate pe care a insistat CCR prin decizia sa de a amâna aplicarea acestei legi cu un an.

     

  • Pragul de 30% la referendum, ADOPTAT. Camera Deputaţilor a respins cererea de reexaminare a preşedintelui

     Deputaţii au adoptat proiectul cu 223 de voturi “pentru”, 72 de voturi “împotrivă” şi 23 de abţineri, PDL anunţând că a votat împotrivă.

    Proiectul de lege prevede că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.

    Gheorghe Tinel (PDL) a precizat de la tribunal Parlamentului, după votarea acestui proiect de lege, că deputaţii PDL au votat împotrivă, deoarece consideră că “în acest moment tânăra democraţie are nevoie de un vot majoritar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se poate aplica în realitate legea câinilor fără stăpân

    Ori, ca să nu dea bani pentru un referendum, să aştepte adoptarea legii aflate acum în dezbatere în Parlament şi despre care premierul Victor Ponta spune că va rezolva situaţia. Legea este cea iniţiată de ex-senatorul PC Marius Marinescu în 2007 şi a cărei formă adoptată de Cameră în 2011 prevedea o perioadă de 30 de zile de ţinere a câinilor în adăposturi, după care aceştia pot fi “păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestora, conform hotărârii consiliilor locale, după consultarea populaţiei”.

    La sesizarea PSD şi a PNL, CCR a declarat la începutul lui 2012 neconstituţională lipsa de predictibilitate introdusă de această lege prin ideea că populaţia ar trebui să decidă soarta câinilor, precizând că legea ar trebui “să consacre soluţia eutanasierii numai în ultimă instanţă, respectiv numai atunci când toate celelalte soluţii au fost aplicate corespunzător de către autorităţile locale, dar nu şi-au atins scopul de a limita sau de a eradica acest fenomen”, respectiv proliferarea câinilor fără stăpân.

    CCR preciza atunci şi că nu există paralelisme legislative inutile între o lege specială privind câinii fără stăpân şi Legea 205/2004 de protecţie a animalelor (modificată în 2008 la iniţiativa aceluiaşi Marinescu şi care interzice eutanasierea câinilor care nu suferă de boli incurabile), întrucât aceasta din urmă prevede, încă din primul articol, că “gestionarea populaţiei canine fără stăpân de pe teritoriul României se reglementează prin lege specială”.

    Aceasta este explicaţia pentru care toţi primarii care au fost daţi în judecată de ONG-uri atunci când au vrut să aplice Legea 227/2002 sau Legea 391/2006 au primit NUP (neînceperea urmăririi penale), întrucât legislaţia nu interzice eutanasierea câinilor fără stăpân capturaţi pe domeniul public, după o anumită perioadă de timp petrecută în adăposturi. Evident, nimic nu opreşte îmbunătăţirea legilor speciale existente – ceea ce probabil va urmări să facă şi legea actualmente în dezbatere în Parlament. Conform preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea, legea ar urma să fie discutată chiar luni, 9 septembrie în Comisiile pentru administraţie şi juridică din Camera Deputaţilor.

  • Senatul RESPINGE cererea preşedintelui de reexaminare a legii referendumului

     Preşedintele a cerut în 11 iulie Parlamentului reexaminarea legii care prevede validarea referendumului cu participare de cel puţin 30% şi cu cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, pe motiv că în această formă nu se asigură o reprezentativitate suficientă.

    Dezbaterile privind cererea de reexaminare au avut loc în şedinţa de marţi a plenului Senatului.

    Premierul Victor Ponta a declarat, sâmbătă, la reuniunea grupurilor parlamentare ale USL, că în primele săptămâni ale sesiunii parlamentare trebuie adoptată din nou Legea referendumului, pentru a fi trimisă a doua oară preşedintelui Traian Băsescu, acesta având astfel obligaţia de a o promulga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Nu exclud să convoc REFERENDUM pentru Roşia Montană. Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

     Şeful statului a spus, într-un interviu la “Adevărul”, că el este în continuare un susţinător al mineritului.

    Traian Băsescu a precizat, de asemenea, că aprobarea proiectului exploatării de la Roşia Montană se putea face prin Hotărâre de Guvern. El a adăugat că promovarea acestuia prin lege care să fie adoptată de Parlament este încă o dovadă de “laşitate” a actualului Guvern.

    Preşedintele a mai spus că trebuie deschis un dialog cu societatea pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, iar el nu exclude posibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reforma Constituţiei se întoarce, la pachet cu un nou plan de regionalizare

    În acelaşi timp, conducerea PSD a discutat şi varianta regionalizării prin împărţirea teritoriului în zece regiuni, urmând să repornească procesul de reformă administrativă prin noi discuţii cu UDMR, PPDD şi PDL. Ponta a precizat că din toamnă ar trebui să se modifice legea din 1998 privind regiunile de dezvoltare, în aşa fel încât regiunile să fie deja formate înainte de revizuirea Constituţiei.

    Conform noului plan, regiunea Sud-Est ar urma să fie împărţită în două (Dobrogea cu judeţele Constanţa şi Tulcea şi Sud-Est cu Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea), în timp ce regiunea nou-înfiinţată se va numi Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoara), distinctă de regiunea Braşov (Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna).

    Liberalii, prin vocea fruntaşului Klaus Iohannis, au precizat că varianta PSD nu a fost discutată încă în PNL. Cât despre reacţia maghiarilor, rămâne valabilă iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) de a organiza în 27 octombrie un marş de protest faţă de proiectul de regionalizare şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, prin formarea unui lanţ viu de 45 de kilometri în Covasna, pe DN 11, între comunele Breţcu şi Chichiş.

  • Fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, audiat la DNA

     Ovidiu Silaghi a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că nu a manipulat rezultatul referendumului, că nu deţine aparatură de bruiaj precum James Bond şi că nu a primit 200.000 de euro mită de la Nelu Iordache.

    Silaghi a arătat că va comenta mai mult după ce va fi informat de procurori în legătură cu motivul pentru care a fost chemat la DNA.

    Numele lui Ovidiu Silaghi apare în denunţul depus la DNA în iulie de senatorul PPDD Valer Marian, fost membru PSD, în care l-a acuzat pe vicepremierul Liviu Dragnea de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mandatul viitorului preşedinte va fi de 5 ani dacă referendumul de revizuire va fi cu primul tur al alegerilor prezidenţialele

     Întrebat dacă, în varianta în care referendumul pentru revizuirea Constituţiei va avea loc în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, noua Constituţie se va aplica şi viitorului preşedinte, Ponta a precizat: “Da, cu o singură excepţie, şi anume termenul mandatului”.

    “Dacă noul preşedinte candidează pentru un termen de cinci ani, nu de patru, cum e trecut în revizuire, primul lui mandat va fi de cinci ani. Toate celelalte prevederi se aplică evident de la intrarea în vigoare a noii Constituţii”, a adăugat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Să respirăm uşuraţi: statul de drept a fost salvat

    Printre motive: Parlamentul nu ar trebui definit ca “for suprem de decizie al naţiunii”, interdicţia de constituire a grupurilor parlamentare noi pe timpul legislaturii nu e corectă, numărul parlamentarilor ar trebui stabilit, atribuţiile de dizolvare a parlamentului nu pot aparţine aleşilor din moment ce aparţin preşedintelui, prevederea privind repararea prejudiciilor prin “despăgubiri echitabile” nu e constituţională.

    Replica liberalului Chiuariu, cum că modificarea în Constituţie a raporturilor dintre preşedinte şi parlament e o decizie pur politică şi nu poate fi îngrădită de CL, a fost însă în cele din urmă confirmată de poziţia Comisiei de la Veneţia, care a comunicat că nu are obiecţii asupra întăririi parlamentarismului pe seama limitării atribuţiilor preşedintelui.

    Scoaterea preşedintelui din sfera executivă tocmai începuse să facă obiectul strigătelor PDL, care au reclamat, pe diverse voci, o continuare a loviturii de stat de anul trecut, o instaurare a dictaturii USL bună de reclamat din nou la UE sau pedepsirea celor vinovaţi de “puciul” demiterii lui Traian Băsescu. Cum însă iminenţa revizuirii Constituţiei după modelul propus de USL deja a dispărut, un alt punct de vedere al UE în afara celui al Comisiei de la Veneţia nu va mai exista.

    În schimb, dintr-un interviu pentru Mediafax am aflat cu claritate ceea ce vrea marele vecin american de la România: “protejarea instituţiilor democrate ale acestei ţări şi susţinerea statului de drept”, “susţinerea coabitării între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu” şi “nominalizările procurorilor-şefi” au fost definite de Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri ad interim al SUA la Bucureşti, ca priorităţi ale mandatului său, care se va încheia în câteva săptămâni, după ce Casa Albă va anunţa numele noului ambasador. Potrivit lui Butcher, criza politică din vara lui 2012 n-a afectat cooperarea în domeniul securităţii, iar în cele din urmă Washingtonul a fost “foarte mulţumit” să vadă că regulile constituţionale au fost respectate.

  • Secretarul Comisiei de la Veneţia: CC trebuie să decidă dacă se aplică referendumul din 2009

    Markert a fost întrebat dacă în proiectul de revizuire a Constituţiei ar trebui să se ţină cont de rezultatul referendumului din 2009 privind introducerea Parlamentului unicameral cu 300 de parlamentari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro