BusinessMagazin

Tag: producatori

  • Berarii se joacă cu gustul verii

    IN MAI PUŢIN DE O LUNĂ, BERARII AU SCOS LA RAMPĂ TREI NOI PRODUSE. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier a prezentat Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, iar URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. URBB nu are însă în portofoliu beri cu arome şi nici Romaqua Group, cele două companii neintrând, încă, în această horă.

    AVÂND ÎN VEDERE INTENSITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN ACEST DOMENIU, n-aş fi surprins dacă segmentul berilor cu arome s-ar dubla anul acesta„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries. Astfel, la final de an berile cu arome ar putea ajunge la o cotă de 5% din piaţă; pentru comparaţie, în alte pieţe mature, berile cu arome au înghiţit deja 10% din piaţă – nu imediat după lansare, ci timp de câţiva ani. În 2012, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii a ajuns la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Recordul absolut al pieţei berii s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor.

    MIHAI BÂRSAN ADAUGĂ CĂ NOUTATEA LANSĂRII URSUS COOLER ESTE COMPLETATĂ DE FAPTUL CĂ ACEASTA ESTE ŞI PRIMA MARCĂ ROMÂNEASCĂ DIN SEGMENTUL MIXURILOR DE BERE CU LIMONADĂ CE ARE ŞI VARIANTA FĂRĂ ALCOOL. Produsul este disponibil la sticle şi doze de 0,5 litri atât în reţelele marilor retaileri, cât şi în spaţiile horeca. În urmă cu numai câţiva ani peste o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, dar în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

     Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

     Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori

     Cele mai puternice femei din România: Violeta Moraru, Azuga Waters

     Băuturile preferate ale lui James Bond – GALERIE FOTO

     Saint Patrick’s Day: 20 de ani de Irish pub dâmboviţean

     Cât de tare îngraşă berea?

    Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a „meciului„ care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor.

    Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sau relansare de beri cu arome; de fapt, 2012 poate fi numit, pentru berari, „anul radler sau al berilor cu arome„. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins. În ringul berilor cu arome a intrat în iunie şi Redd’s Cranberry, o bere cu aromă de merişoare şi 4% conţinut de alcool.

    Al treilea plasat în piaţa berii, producătorul Bergenbier a relansat în iulie Bergenbier Fresh, pus pe piaţă anul anterior sub numele Bergenbier Fresh Lemon. Compania mai are în portofoliu şi Beck’s Green Lemon, pe care l-a lansat în 2008.

    DAR DACĂ MULTINAŢIONALELE ŞI-AU ÎNDREPTAT ABIA ANUL TRECUT ATENŢIA (ŞI BUGETELE) ASUPRA BERILOR CU AROME, trebuie spus că acest tip de băuturi exista deja pe piaţă de ani buni prin intermediul importatorilor. Stuff Distribution, de pildă, este o companie care a ales de la bun început să nu se lupte pe terenul acaparat de multinaţionale şi şi-a alcătuit portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă.

    Importatorul are în portofoliu berea radler Oettinger de mai bine de şase ani. Iar anul trecut, tocmai din pricina promovării agresive pe care au făcut-o multinaţionalele berilor cu arome, Oettinger şi-a crescut vânzările cu 500%. Ovidiu Negrea, director comercial al Stuff Distribution, insistă asupra faptului că „mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler: Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5% cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu 2,5% tărie„.

    `Una peste alta, berarii s-au prins într-un nou meci, ediţia 2013. Vremea caldă e de partea lor – cel puţin până acum – şi rămâne de văzut dacă portofelele nu vor „fluiera„ încheierea partidei înainte ca băutorii de bere să consume o halbă în plus faţă de anul trecut.

     

  • Ministrul delegat pentru Energie vrea să interzică panourile solare pe terenurile agricole

     Prevederea ar putea fi introdusă într-o ordonanţă de urgenţă de amendare a legii care promovează schema de sprijin pentru energia regenerabilă.

    “Săptămâna viitoare dăm drumul la ordonanţa de urgenţă. Vor fi unele modificări, pentru că am primit mai multe propuneri interesante. De exemplu, de ce să punem panouri fotovolatice pe terenurile agricole?”, a afirmat Niţă.

    Întrebat ce se întâmplă cu investitorii şi companiile care au cumpărat deja terenuri pentru dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice, Niţă a răspuns: “să fie sănătoşi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de conserve acuză hipermarketurile că îi sufocă cu taxe: Ajung la 50% din preţ, producătorii străini au întâietate

     “Pentru produsele româneşti se plătesc în lanţurile de retail taxe foarte mari, impuse pentru listare, deschidere de magazine noi, servicii marketing şi promovare, care nu au justificare. Se impune contract şi plată lunară de servicii de mercantizare, care nu sunt eficiente”, a declarat miercuri într-o conferinţă Aurel Tănase, preşedintele Romconserv.

    El a adăugat că produselor româneşti nu li se acordă atenţie în magazine, iar cele de import sunt poziţionate mult mai favorabil.

    Potrivit Romconserv, marile lanţuri de retail preferă produse din import, chiar dacă se apropie termenul de expirare, dacă preţul acestora este mai mic decât al producătorilor români.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hortifruct, o organizaţie cu şapte producători, şi-a bugetat afaceri de peste 40 mil. euro

    Hortifruct, organizaţie din care fac parte şapte producători de fructe şi legume, estimează pentru acest an o creştere a vânzărilor între 5% şi 10% de la valoarea de 37 de milioane euro realizată anul trecut, 44% din aceasta fiind generată de castraveţi şi tomate.

    Vânzările Hortifruct ar putea depăşi astfel 40 de milioane de euro în acest an. Producătorii care fac parte din Hortifruct sunt: Leoser, Berser, Leader International, Frank ’93 Prod, Ostrovit, Lio Agro Com şi Ilser Oltenia. Organizaţia a fost înfiinţată în 2007. În 2012, cele şapte companii au produs şi comercializat aproximativ 36.000 de tone de legume.

    Referitor la preţuri, Hortifruct precizează că până în prezent producătorii nu au anunţat scumpiri faţă de anul anterior. Hortifruct cumulează sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2.000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp. În ceea ce priveşte fructele, Hortifruct livrează pe piaţa autohtonă şi la export 10.000 de tone de caise, piersici, struguri, prune, cireşe şi pepeni verzi şi 15.000 de tone de struguri de masă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ciocolata belgiană se pregăteşte să devină marcă înregistrată

     Reprezentanţii acestei industrii cred că renumitele praline belgiene ar trebui să beneficieze de o protecţie similară aceleia de care beneficiază şampania franţuzească şi şunca italiană Parma, dorind ca expresia “ciocolată belgiană” să devină un drept exclusiv al lor.

    Ei vor, totodată, să interzică producătorilor străini să scrie pe produsele lor expresii precum “stil belgian” şi “fabricat pe baza unei reţete belgiene”, informează guardian.co.uk.

    Acele produse copiate, spun ei, le afectează vânzările şi marca de calitate construită de-a lungul ultimului secol, de când Jean Neuhaus a inventat pralinele, acele bomboane din ciocolată tare, umplute cu cremă, în 1912.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director Transelectrica: Producătorii de energie verde trebuie să cedeze o parte din ajutorul de la stat

     “Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a declarat miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica.

    Transelectrica, deţinută de stat, este compania care operează sistemul energetic naţional. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie, pentru conectarea instalaţiilor la reţeaua naţională, de acceptul Transelectrica.

    Statul sprijină producţia de energie regenerbilă printr-o schemă de ajutor de stat, prin sistemul de certificate verzi. Fiecare producător de energie verde primeşte gratuit un număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce. Furnizorii, care cumpără energie de la producători, sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze certificatele verzi, pentru a atinge anumite cote anuale ca o parte din energia pe care o vând clienţilor să provină din surse alternative. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin facturile emise consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de mobilă merg la export după creşteri

    Vânzările de mobilă pe piaţa internă vor scădea cu până în 10% anul acesta, pentru al cincilea an consecutiv, arată estimările principalilor jucători din industria de profil, singurele speranţe de creştere venind de la export, în principal de pe pieţele estice.

     „Nu văd nicio variantă în care piaţa de mobilier, vorbesc despre afacerile legale, să aibă o creştere în 2013. Dimpo­trivă, există toate datele pentru scădere în continuare“, a spus Dan Şucu, preşedintele Mobexpert, cel mai mare jucător din piaţa de mobilă, cu afaceri de 114 mil. euro în 2011. Ultimele informaţii publice disponibile sunt cele aferente primelor 11 luni ale anului 2012, care arată o reducere cu 2,5% a vânzărilor pe piaţa internă, până la 665,6 mil. euro, potrivit Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). În acelaşi interval exporturile s-au majorat cu aproape 6%. „Ne aşteptăm la o scădere a pieţei în 2013. (…) Nu va fi o scădere cu două cifre. În cazul cel mai optimist piaţa ar rămâne la acelaşi nivel cu anul trecut“, a spus Adrian Rizea, director comercial al Lemet. Mobila este una dintre puţinele industrii în care exporturile depăşesc importurile, dar care a fost afectată de criza ultimilor ani când mai multe fabrici au fost închise. Înaintea crizei, vânzările de mobilă erau de circa 1 mld. euro anual.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • EXCLUSIV – Cioloş: Laptele vărsat în câmp, un gest extrem. “Iresponsabilitatea” pune lacătul pe ferme

     “Producătorii de lapte români culeg, în covârşitoarea lor majoritate pe nedrept, rezultatele câtorva săptămâni în care consumatorii au fost bombardaţi cu informaţii despre scandaluri legate de calitatea şi siguranţa produselor româneşti. Laptele vărsat în câmp este un gest extrem al unor oameni care şi-au făcut treaba corect şi care se văd în situaţia de a pune lacătul pe ferme din cauza iresponsabilităţii altora”, a spus, pentru MEDIAFAX, comisarul european al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Cioloş cred că “fără consumatori încrezători în ceea ce cumpără, agricultorii oneşti nu au nicio şansă” şi că această “situaţie nfericită” obligă la căutarea de soluţii.

    El consideră că problema încrederii în produsele naţionale trebuie abordată “frontal”, printr-un “sistem agroalimentar performant local” şi a remarcat faptul că în România “încrederea consumatorilor se construieşte încă în mare parte pe activitatea şi pe legitimitatea autorităţilor de control”, condiţie necesară, dar nu suficientă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, vorbeşte la Conferinţa Mediafax Talks about Health Reform – LIVE VIDEO

    Conferinţa, organizată de Agenţia de presă Mediafax în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, îşi propune dezbaterea noutăţilor în reforma sistemului sanitar împreună cu ministrul Sănătăţii şi cu Theodor Alexandrescu – CEO Allico Asigurări, Efthymios Papataxiarchis – preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dragoş Damian – preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Adrian Pană – secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Iulian Petre – vicepreşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) şi un reprezentant al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Moderatorul conferinţei va fi Elvira Gheorghiţă – senior reporter Mediafax.

  • STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă

    ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.

    Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.

    Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte – deopotrivă îndreptăţite sau nu.

    “În ce priveşte alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.

    Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.

    Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.

    Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
    cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.

    De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.

    OTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.