„Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”
Tag: producatori
-
APOCALIPSA cireşelor: de ce nu vom mai mânca renumitele bunătăţi de Comarna
Cireşele de Comarna sunt printre cele mai căutate în pieţele din toată ţara. Iar la început de vară sute de tone de cireşe sunt trimise an de an din localitatea ieşeană către fabrici din Uniunea Europeană. Doar că anul acesta, cireşele sunt foarte puţine. După ploile de acum două săptămâni, cireşele au început să mucegăiască, sunt umflate cu apă, iar căldura din ultimele zile le-au făcut să crape. Din cinci fructe de pe o ramură, trei sunt stricate şi una este crăpată.
„E perioada recoltării şi în momentul recoltării, dacă vremea nu este prielnică, automat ele se depreciază. Anul ăsta au fost mai puţine din prima fază, de la polenizare. Tot din cauza curenţilor, din cauza vremii. Nici în zonele în care au rămas, că am în mai multe zone livezi, cu diferite înclinaţii, cu expunere spre sud, spre vest nu ne putem bucura, nu putem încheia bucuroşi un ciclu de producţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Niţucă, unul dintre producătorii din Comarna, judeţul Iaşi.
-
Tensiuni între producătorii de medicamente generice şi originale pe o piaţă de peste 2 miliarde de lei a produselor oncologice
Miza în acest caz este piaţa de 2,1 mld. lei anual a medicamentelor oncologice.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice (APMGR) a prezentat public o situaţie în care este implicată compania elveţiană de medicamente Roche după ce Ministerul Sănătăţii a inclus în protocolul terapeutic pentru cancerul de sân pe baza căruia se eliberează medicamentele cu reţetă denumirea comercială a unui medicament, nu denumirea comună internaţională a substanţei active. Nu este pentru prima dată când Roche se află în centrul unui scandal pe piaţa farma. -
În ciuda lui Trump: Producătorii europeni de chipuri vor continua colaborarea cu chinezii de la Huawei
Producătorii de chipuri semiconductoare din Europa au anunţat că vor continua să furnizeze către gigantul Huawei Techonologies, după ce efectele interdicţiei impuse de SUA a şocat pieţele internaţionale, potrivit Bloomberg.
Administraţia Trump a înscris Huawei vineri pe „lista neagră” – şi a acuzat compania că ajută Beijingul în acte de spionaj – şi a avertizat că va impune tuturor producătorilor americani de software şi chipuri să nu mai facă business cu chinezii.
Un purtător de cuvânt al Infineon Technologies – unul dintre cei mai mari producători de chipuri din Europa – a anunţat că majoritatea produselor pe care le livrează către Huawei nu sunt subiectul restricţiilor impuse de americani, adăugând că producătorul de chipuri îşi „poate adapta lanţul internaţional de furnizare”.
Şi producătorul austriac AMS a anunţat că nu va suspenda livrările către Huawei.
Huawei reprezintă 1,3% din comenzile Infineon şi 3,7% din veniturile AMS, potrivit datelor Bloomberg.
Companile gigant din sectorul hi-tech american şi marii furnizori renunţă la tehnologia Huawei în urma escaladării asaltului administraţiei Donald Trump asupra gigantului telecom din China, potrivit Business Insider.
SUA a avertizat cu privire la tehnologiile Huawei – alături de tehnologiile chinezilor de la ZTE – şi susţine că aceastea reprezintă un risc de securitate şi sunt folosite în scopuri de spionaj de către guvernul de la Beijing.
Mai multe surse au declarat pentru Bloomberg că mai mulţi producători mari de chipuri, precum Intel, Qualcomm, Xilinx şi Broadcom, au decis să abandoneze tehnologiile Huawei.
Intel este principalul furnizor de chipuri pentru servere al Huawei, în timp ce Qualcomm este furnizorul de procesoare şi modemuri pentru smartphone-urile chinezilor, potrivit Bloomberg.
Duminică, mai multe surse au declarat iniţial pentru Reuters că Google îşi suspendă businessul cu Huawei şi renunţă la licenţierea Androidului către firma chineză. Ca parte a deciziei Google, Huawei va pierde accesul la sistemul de operare Android, iar următoarea generaţie de telefoane lansate de chinezi nu ar mai avea acces la aplicaţii populare precum Gmail sau Google Play Store.
Săptămâna trecută, preşedintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv declarând urgenţă naţională „ameninţările din sectorul comunicaţiilor” din SUA.
Administraţia Trump a adăugat Huawei pe „lista neagră” a comerţului – o listă care împiedică companiile înscrise pe aceasta să cumpere componente şi tehnologie de la companiile americane fără o aprobare specială a guvernului SUA.
Impactul înscrierii pe „lista neagră” asupra Huawei – cel mai mare producător de echipamente telecom la nivel global – nu este cunoscut încă, deşi experţii au îndoieli cu privire la abilitatea companiei de a continua operaţiunile fără tehnologia americanilor, potrivit Reuters.
-
Au apărut primele roşii româneşti din acest an. Cu ce preţ se vinde kilogramul
Fermierii din zona Matca au scos pe piaţă primele roşii. Deşi se aşteptau să vândă cu preţuri mai mari, intermediarii care ajung în piaţa en-gros din localitate nu vor să ofere preţuri de trufanda pentru legumele româneşti.
Cu toate acestea, preţurile se schimbă de la o zi la alta, pe măsură ce pe piaţă apar noi cantităţi. Dacă la mijlocul săptămânii trecute preţul roşiilor era 9 lei/kg, luni acestea se vindeau cu 7 lei/kg.
„Astăzi, la noi în piaţă roşiile s-au vândut cu 7 lei, dar, de la zi la zi, preţurile diferă. Depinde de câtă marfă este. Acum este puţină şi preţurile se menţin încă mari. Sunt primele recolte de roşii. Peste câteva zile o să ies şi eu cu prima recoltă de roşii din acest an”, a spus legumicultorul Costică Chicoş.
Pe 25 februarie, familia Dragomir a plantat în solar 8.000 de răsaduri de roşii. Timp de aproape trei luni, zi şi noapte, legumicultorii au încălzit solariile pentru a asigura temperatura optimă.
„Cheltuielile cu încălzirea se ridică la aproape 20.000 de lei. Acum, roşiile s-au copt şi sper să obţin o producţie de 3 kilograme pe fiecare plantă. Au fost temperaturi scăzute şi umezeală ridicată în pământ, sperăm ca plantele să nu fie afectate de mucegai”, a declarat fermierul.
Legumicultorii din Matca îşi vând produsele în piaţa din localitate, locul în care ajung TIR-uri din toată ţara. Producătorii locali urmăresc cu interes evoluţia preţurilor, deoarece mulţi dintre ei încă aşteaptă prima recoltă a anului.
„Eu am plantat în seră 3.500 de fire de roşii. Peste o săptămână o să ies pe piaţă cu prima producţie din acest an. Estimez o recoltă de trei kilograme la fiecare plantă. Sunt legumicultori care au plantat mai devreme şi acum au ieşit cu roşiile pe piaţă. Sunt puţini acum. În prima zi s-au vândut cu 10 lei, însă preţul a coborât la 7 lei”, a spus agricultorul Joni Filimon.
-
Producătorii de telefoane mobile sunt obligaţi să importe telefoane cu opţiune de primire a mesajelor RO-ALERT deja activată
Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), împreună cu reprezentanţi ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), ai Autorităţii Naţionale pentru Administrarea şi Reglementarea în Comunicaţii (ANCOM), ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi operatori de telefonie mobilă din România au discutat, vineri, pe marginea proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind operarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă „RO-ALERT”, lansat în dezbatere publică.Una dintre problemele dezbătute a fost cea referitoare la telefoanele mobile comercializate pe piaţa din România care, la aceast moment, nu primesc în totalitate mesajele de alertare a populaţiei tip RO-ALERT din pricina faptului că opţiunea nu este activată.Raed Arafat a cerut atât producătorilor, cât şi importatorilor să îşi epuizeze stocurile de terminale mobile astfel încât, după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, toate telefoanele comercializate către populaţie să aibă activată automat opţiunea de primire a mesajelor. -
Bautura românească care este vândută cu 2000 de euro în străinătate. Este ambalată cu fir din aur
În Satu Mare, la Mediesul Aurit, familia Zetea duce mai departe tradiţia preparării celei mai bune pălinci de peste 100 de ani. O sticlă de colecţie va ajunge în ţările din vestul Europei! Este ambalată cu fir din aur. Aur curat este şi pe limba străinilor.
“E chiar din cireşe amare care se vinde chiar şi la preţuri considerate exorbitante. În momentul de faţă se vinde la peste 2000 euro pe litru.”, a declarat Silviu Zetea, producător, citat de gazetaromaneasca.com
Din Satu Mare palincă ajunge în toată Europa şi bate chiar şi celebrul calvados franţuzesc. Laurenţiu Tibru, patron magazin Austria: “Cumpără din toată Germania şi din toată Austria şi prin magazinul nostru online. O sticlă se vinde şi cu 20 de euro.”Preţurile pornesc în străinătate de la 20 de euro şi pot să ajungă până la 2 mii de euro.
La Sfântul Gheorghe doi oameni de afaceri şi-au amenajat o distilerie modernă, cu dispozitive care au costat peste 100.000 de euro. Fac palincă de caise şi de scoruşe, nişte fructe comestibile, asemănătoare cireşelor şi apreciate în Ardeal. Dar regina va rămâne mereu palincă de prune.
Singurul român care produce palincă din nuci este un profesor pensionar de 66 de ani din Satu-Mare. A primit reţeta de la un episcop din Debrecen, Ungaria, cu care a lucrat acum 20 de ani. Că să-i spună secretul licorii parfumate, l-a pus să jure că va intră în afaceri numai după moartea lui.Iar romanul i-a respectat dorinţa. La începutul acestui an a participat la un concurs în Ungaria.
-
„Made in Romania“ devine „Made in Vietnam“. România a devenit prea scumpă pentru producătorii de haine şi pantofi
O croitoreasă câştigă în medie 1.600 de lei net lunar, cu 40% mai puţin decât salariul mediu pe economie.România, unul dintre cei mai mari producători de haine şi pantofi din Europa şi chiar din lume, a devenit o destinaţie mult prea scumpă pentru unii jucători din industria de profil, deşi salariul mediu din industrie este de 1.600-1.800 de lei.În ultima perioadă trei jucători mari – Alison Hayes, Rieker şi HanesBrands – au anunţat că renunţă la fabrici din România, invocând salariile prea mari şi deci lipsa de competitivitate a businessului. Fabricile ce s-au închis sau urmează să tragă obloanele aveau împreună circa 1.500 de salariaţi şi afaceri de peste jumătate de miliard de lei au fost sau urmează să fie închise.„Nu suntem împotriva creşterii salariului minim din România, ba chiar credem că este prea mic dacă ne uităm la Europa. Totuşi, dacă luăm în calcul majorările acestuia, taxele prea mari şi lipsa de infrastructură, atunci realizăm că avem un cost de producţie prea mare în Romania“, spunea în 2017 Nicolas Georghiades, directorul operaţional al Alison Hayes şi unul dintre acţionari. Acesta a fost primul semnal dat de o companie din industria de profil, industrie care în anii ce au urmat a mai dat o serie de insolveţe şi închideri. -
Nuclearelectrica: Dacă producătorii de stat sunt obligaţi să vândă energie pentru populaţie la preţuri fixe, regenerabilii, susţinuţi prin facturi de consumatori, de ce nu contribuie?
Nuclearelectrica, una dintre cele mai lovite companii de această ordonanţă, ridică o întrebare: dacă producătorii ieftini de stat dau energie pentru casnici la preţuri fixate de ANRE, de ce nu se aplică aceeaşi prevedere şi pentru producătorii regenerabili privaţi?“Având în vedere faptul că numeroşi producători regenerabili dispecerizabili s-au contractat pe pietele la termen utilizând produse standard, precum şi costurile reduse ale energiei regenerabile şi schemele de sprijin plătite de consumatori, considerăm oportun ca şi aceştia să poată furniza energie pentru contractele reglementate, cu recunoaşterea costurilor de achiziţie a energiei pentru intervalele în care nu există resursa”, spun reprezentanţii Nuclearelectrica în documentul menţionat.Fiecare consumator de energie din România plăteşte prin facturi o contribuţie pentru susţinerea energiei verzi, iar la rândul lor, producătorii de energie verde susţin că sunt cea mai ieftină sursă de energie.La problema ridicată de Nuclearelectrica, răspunsul Autorităţii Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a fost următorul: